Viața Sindicală, ianuarie-martie 1947 (Anul 4, nr. 107-119)

1947-01-05 / nr. 107

»Tmwrl» Wut 4 Pagini ÜTÉSEKli*?î MO » • • ABONAMENT« pi ■ mi MW ainAealffA MM Wj p—»tN—Isrt M.OM M. IMtHatfl 1M.EM “Viata Sindicală (Xg.oK Jdpfcdtnánag &£ Ca.H.£ectefcQ#el Q&nAKcJLe. a dfla*ci£ din jSaotáaúx LA ÎNCEPUT DE AN de ALEX. SENCOVICI Secretar general! al C. G. M- a n nou fericit 1... An nou fericit! — Urarea a­­ceasta răsună la noi până’n cel Mai îndepărtat cătun al țării, ca și In lumea întreagă. De fapt, popoa­rele din țara noastră au repetat se­cole dearândul această urare, spe­rând întotdeauna, că anul care vine, Va fi mai fericit pentru ele — dar în­totdeauna a fost o speranță zadar­­­nică. Fiecare an nou, a adus fericire belșug, dar numai pentru o pătură socială restrânsă. Această pătură socială­, parazitară, formată dintr-un număr restrâns de Indivizi, a uzat de mai multe bunuri decât marea ma­joritate a int­regei populații. Iar poporul se consola cu Urarea de sărbătoare. Un nou feri­cit ! Iată, însă, că a venit ziua de 23 August, Ziua de 23 August 1944, — cu toate că e la mijlocul anului, — a adus un an nou, cu adevărat feu­­git, pentru popoarele din țara noa­stră. Iată că astăzi am ajuns să sărbă­torim al patrulea an nou de atunci. Și putem afirma, fără exagerare, că suntem fericiți pentru că suntem liberi. Trebuie să arătăm însă că, deși po­­porul nostru, clasa noastră muncitoa­re, a suferit mult și a luptat pentru­­ libertate, având și martiri în această luptă, totul pentru dobândirea liber­tății noastre și-a vărsat sângele, în primul rând marele popor sovietic, viteaza Armată Roșie. Deci meritul eliberării noastre le revine acestora în primul rând și recunoștința noa­­­­stră, trebuie să se îndrepte în primul rând într’acolo. Odată cu încheierea lanului vechi și cu sosirea anului nou, trebuie să ne întipărim bine în minte , cele de mai sus, pentru că să putem atrage învățămintele necesare. Suntem fericiți, fiindcă suntem l­­iberi. Libertatea noastră este una­­ dintre condițiile cele mai importante li?e fericirii și prosperității noastre.­­Dar trebue să știm să apreciem li­­­bertatea noastră, să o păstrăm și s’o­­ întărim. In dobândirea libertății noa­­stre populare se găsește cuprinsă și­­ libertatea noastră sindicată, care este­­ chezășia prosperitții noastre materi­­ale. Mulți nemulțumiți, nerăbdători,­­își pun întrebat ei, unii cu­­ intenții­­ bune, alții cu vădită rea credință:­­unde există aci prosperitate materia­­­lă ? Răspundem în această întrebare: Sferă poporul nostru n’ar fi avut li­bert­tea, dură n'am fi avut în ară­t­n regim democratic în frunte cu un [guvern popular, dacă n’am | avut i­i scare sindicală unită și putem'— atunc' massele largi populare și in primul rând muncitorii manuali intelectuali jr fi avut de suferit­­ m Veri­ de nedescris. — Conducătorii in­arii nefercciți ai trecutului ar fi flăcut tot ce le-ar f stat î­n putință, pentru ca să rezolve situația grea, c­­ermomică crestată de războiu, pe spi­­ia­rea masselor larg populare, pen­­tru ca clica lor să nu sufere de imen­sele greutăți cauzate de războiu. — Cu totul asta ar fi fost situația dacă la conducerea politică n’ar fii participat și Clasa muncitoare prin reprezentanții ei cei mai autorizați, guvemul actual este permanent preo­cupat ca sarcinile refacerii să nu pa­ră exclusiv pe umerii celor ce muncesc și dacă acest lucru nu reu­nește întotdeauna în fapt, aceasta se iatorește reacțiunii, care prin sabo­­are, speculă, etc., caută să împiedece intențiile conducerii actuale în acea­stă direcție. Situația noastră este încă grea. A­­ceasta o simțim cu toții. Dar să nu uităm, că în anii așa numiți „ feri­ciți“ și de „pace”, muncitorul primea un salariu de mizerie și în urma șo­majului de multe ori n’a putut să-și cumpere nici pâine goală ia­r încer­carea de a lupta în contra situației insuportabile, provoca intervenția si­guranței, consiliilor de războiu și în­carcerarea în închisori pe ani de zile a aceluia care încerca să protesteze. Chiar în ani îmbelșugați, țăranii luptau greu cu viața. Nu odată co­libele lor, vitele sau acareturile erau scoase în vânzare de cămătari, de moșieri, de fisc pentru datorii cu a­­devărat de ocară. Da, situația noastră este grea, dar avem toate g­aranțiile că ea se va schi­m­ba radical. La începutul verii anului 1946, prețurile mărfurilor erau staționale, cel puțin în domeniul alimentar, dacă nu chiar­­ în scădere. Valoarea dola­rului era în scădere, prețul cocoțe­lului, de asemenea.­­ Mărfurle as­cunse au eșit la iveală, comercianții au scos mărfurile pe piață, căci va­loarea scăzuse. Făina, mălaiul dosit au eșit la­veală. Fabricanții, pattronii, s'au speriat și au început să sondeze terenul la Confederația Generală a Muncii, spunând că prețurile mărfurllor scad și deci ce se va întâmpla cu salari­ile ? Răspunsul a fost scurt și cuprin­zător. Și anume : „Noi n’am cerut majorări de sala­rii în timp ce prețurile au urcat, acum nu ne grăbim cu micșorarea salariilor cu toate că prețurile măr­furilor scad. Ba, ceva mai mult, ”­(Continuare în pag. 2-a) I­I Deputații poporului dau socoteala poporului i Realizări în judetul Roman . Expunerea făcuta la Radio-România de MARIN FLOREA IONESCU deputat de Roman si vice-preșdin­te al C. G. M. A­­lașii poporului, ridicați din sâ­nul lui, au astăzi îndatoriri de care erau străini deputații de altădată, ai partidelor ruse „istorice“. In trecut, odată terminată campa­­nia electorală, toate făgăduel­ile fă­cute de deputații, ce și-au dobândit voturile prin minciună, violență și măsluire, erau­ uitate. Rămâneau, ca amintire, de pe ur­ma campaniilor elect­orale, aburii vi­nului împărțit cu dărnicie, mirosul îmbietor al mititeilor și vorbele, vor­bele și iar vorbele... „Deputatul“ nu se întorcea la po­por, la județul în care a candidat de câte zile patru ani, în altă cam­panie electorală și pov­erea se re­peta. Nicio grijă pentru popor, nicio a­­tențiune pentru cei pe care i-a dus cu făgăduieli. Am fost aleși de popor la 19 No­embrie, ne ridicăm din sânul lui. Noi deputații poporului, nu înțelegem să trecem cu buretele peste angaja­mentele luate, ci înțelegem să dăm socoteală celor cari ne-au «des de tot ce facem, de chipul, cum ne în­deplinim îndatoririle. Datoriile noastre sunt de două fe­luri și acestea se completează reci­proc. Suntem aleșii țării, luată în totalitatea ei. Și, ca atare, ne preo­cupă intersele generale ale țării, în primu­l rând. Dar, nu uităm că sun­tem și aleșii județului nostru și, la această situație, trebue să dăm o a­­tențiune deosebită intereselor locale ale populațiunii. De altfel aceste două preocupări nu se contrazic, dimpotrivă, se condițio­nează reciproc. Dacă vrem ca lucru­rile să meargă bine, într’o regiune sau tntr’un județ, trebue ca situație generală, pe țara întreagă, să fie fa­vorabilă. Este fără îndoială că, dacă lipsurile domnesc în toată țara, cu­(Continuare în pag. 2-a) Salariații S.G.G.E. au pornit la aplicarea Platformei Activitatea la Gaz și Electricitate. Asigurarea producerei $­ distribuției energiei electi­ve. * Se construes uzine noui Muncitorimea din țara noastră intrat într’un nou an de luptă și de a eforturi pentru grabnica refacere economică și democratizarea țării. Munca depusă in toate domeniile de activitate de către clasa munci­toare dela noi, a fost încununată de succes și aceasta este un mare sti­mulent, în vederea viitoarelor lupte, atât pentr­u menținerea cât și pentru noui cuceriri de revendicări, care să-i permită ridicarea standardului de viață din toate punctele de ve­dere. Sarcini mari stau în fața munci­­torimei de toate categoriile de la noi. Refacerea cât mai grabnică a țării, lupta energică în contra elementelor sabotoare și speculante, mărirea pro­ductivității cantitativ și calitativ, o reală acțiune de culturalizare a ma­­sselor muncitorești, sunt deziderate care trebuiesc îndeplinite cât mai urgent. „GAZ ȘI ELECTRICITATE" IN BATALIA PRODUCȚIEI Una dintre primele preocupări are muncitorilor, tehnicienilor și ingineri­lor, din această întreprindere, este acela de a asigura producerea și distribuirea electricității, care asigură industriei și în acelaș timp activitatea satisface cerințele consumatorilor particulari din municipiul București și împrejurimi. Însă acest lucru nu este tocmai așa de ușor, mai ales în actualele timpuri pe care le străbatem. Salariații între­prinderii înțeleg destul de bine răspun­derea enormă care apasă pe umerii lor, când este vorba ca toate serviciile, sec­țiile de gaze­ naturale, uzinile electrice, rețelele aeriene și subterane pentru transportul energiei electrice, substa­țiile, alimentarea tramvaielor, toate insta­lațiile auxiliare, ateliere de tot felul, laboratoare chimice și electrice și alte instalații, trebuie să meargă în cea mai desăvârșită regulă, evitându-se tu­alele pertu­rbațiuni care ar activitatea a regiunei industriale dăuna din N. N. Marian Ictiviștii sindicali se irită L L al­t G.M. Răspunsul tov. Gheorghe Apostol La Sediul Confederației, mare ani­­mație. E ajun de an nou și o dele­gație numeroasă urcă scările imo­bilului, la etajul căruia se află bi­gurile Executivei­. Sunt 28 de activiști de frunte ai indicatelor din Capitală cari au fost selegați de adunarea tuturor comi­­etelor sindicale ca să prezinte co­mitetului Executiv al C. G. M. o a­­resă de felicitare cu ocazia Anului lou. Stimați Tovarăși, Comisia Locală a Sindicatelor îm­­preună cu toate Sindicatele din Ca­­pitală, în pragul Noului An vine în ața voastră pentru a vă transmite u­­ările cele mai fierbinți. Dragi tovarăși. In anul 1946, Sindicatele din Capi­D’s de dimineață, la 8, s’au adu­nat activiștii sindicatelor din Bucu­rești, pentru a face bilanțul activi­tății din anul ce s’a scurs și pentru a trage învățăminte pentru viitor. In această ședință s’a hotărît să se pre­zinte o delegație la C. G. M. pentru a prezenta tradiționalele urări. Tov. VOICULESCU, secretarul Co­misiei Locale, a dat citire următoa­rei adrese: tară, sub priceputa conducere a Exe­cutivei Confederației Generale a Muncii, a reușit să îndeplinească toate sarcinile trasate de vot mișcării sindicale din Capitală. Astfel campania pentru alegerile sindicale, consolidarea unității sindi­cale, aplicarea contractului colectiv și ridicarea nivelului de trai al masei salariate, ridicarea nivelului cultural și politic al sindicaliștilor, campania de solidarizare internațională cu po­porul spaniol și grec, campania pen­tru ajutorarea regiunilor lovite de secetă, campania pentru consolidarea democrației și a victoriei în alegeri a Blocului Partidelor Democrate și lup­ta pentru înfrângerea reacțiunii. Iată numai câteva din sarcinile centrale care ni le-au­ pus în fața noastră și putem să spunem cu mândrie că sin­dicaliștii din Capitală le-au îndepli­nit cu cinste. Este neîndoielnic că în munca noas­tră, am avut lipsuri dar dacă am reu­șit să le lichidăm se datorește în pri­mul rând sprijinului și îndrumărilor date de către Comitetul Executiv al Confederației Generale a Muncii. Din aceste îndrumări date de către voi, puterea noastră de pricepere, de muncă și devotament a crescut pen­tru binele clasei muncitoare, fapt pentru care în numele activului sin­dical din Capitală vă mulțumim. Dragi tovarăși. Intrând în anul 1947, an nou cu sarcini noui, cu greutăți deosebite, în fața mișcării economice sindicale din Capitală se pun următoarele sar­cini : Alegerile sindicale care se vor des­fășura în condițiuni economice mai grele decât cele din anul trecut. . Ridicarea cadrelor și întăririi uni­tății sindicale, învingerea tuturor greutăților eco­nomice prin întărirea disciplinei în muncă, mărirea producției, lichidarea birocratismului, combaterea sabota­jului și a speculei și lupta pentru a­­plicarea tuturor legilor elaborate de primul Parlament al poporului. Pășim cu încredere sub conducerea luminoasă a­­ voastră să le îndeplinim Ne luăm angajamentul că vom sta neclintiți la datorie și oricând vom primi sarcini no­i din partea voastră "Continuare în pag. 2-a) Către om­itetul Executiv al Confederației G­le a Muncii LOCO­ ­­ști de frunte ai Sud­caselor din Capitală prezentând miletului Executiv al C. G. M-ului felicitări Co (Citiți în pag. 3-a) Pagina activistului „Nina Noastră“ felicită muncitoarele din România și, înapoiată în patrie, a scris și scrie în presa sovietică, articole despre problemele muncitoarelor din Româ­nia, de care se interesează îndea­proape. Această devotată prietenă, pe care muncitoarele din România o numesc „Nina noastră“, a trimis prie­tenelor ei, următoarea telegramă de Anul Nou : fericit femeile muncitoare din România cu ocazia Anului­­ cu și se doresc fericire in actului regi­m democratic al țării, care luptă pentru pace și democrație pentru desrădăcinarea rămășițelor fas­cismului, pentru fericirea copiilor voștrii. Trimit salutul meu călduros ft­ariei ««trfcu si Paulinei Niculescu, prietena vasaira NINA sülje; în numele muncitoarelor din Ro­mânia, tov. Elena Stoia i-a­ răspuns astfel : Femeile sindicaliste din România mulțumesc călduros tovarășei și marei noastre prietene Nina Sukié, pentru frumoasele urări făcute de Anul, Nou, și o asigură că vor duce lupta mai departe, alături de toat forțele democrate pentru democratica­rea țării, fericirea copiilor și a mase­lor populare. Primește cele mai călduroase urări de bine din Inimele și sufletele sincere ale muncitoarelor noastre. Aceleași urări sincere de Anul Nou pentru toate tovarășele și prie­tenele noastre din U. R. S. S. ELENA STOIA Tov. Nina Dimitrievna Sulje, mem­bră în Comitetul Central al Sindica­telor Sovietice ,a contribuit mult la strângerea legăturilor de prietenie dintre femeile sovietice și femeile din România. D-sa ne-a vizitat in două rânduri și ne-a vorbit despre reali­zările muncitoarelor din U. R. S. S. Cumsecădeaie fii „istoric“ ca să te bucuri de atâta ipocrizie și să mânuești cu atâta nepăsare, minciuna. Un ziar de dimineață, ocupăndu-se de activitatea deputaților democrați în afară Parlamentului, arată deose­birea dintre trecuți când cel ales nu mai cunoștea pe alegător și prezent, când aleșii poporului coboară în mij­locul lui, dar nu cu mâna goală. Intre aceștia din urmă e vorba și de tov. Chivu Stoica și Emilian An­­gheliu din Executiva C. G. M. In scurtul timp de când sunt deputați, alegătorii lor au și simțit deosebirea dintre epocile de urgie „istorică“, când poporul, a doua zi după alegeri, era dezbrăcat la piele și ars cu bi­ciul impozitelor, corvezilor, învieli­­lor, rușieturilor și diferitelor anga­rale, — și cea prezentă, când depu­tații poporului coboară în mijlocul lui, îi cercetează nevoile și i le îm­plinește. Așa tov, Chivu Stoica, ducăndu-se la Bacău, a dus cu sine și 500 kgr. săpun, 5000 kgr. ceapă, 1500 lămâi, 1000 m. americă, 400 m. stofă de palton și 200 perechi pantofi. Iar tov. Em. Angheliu, poposind la Turda, a văzut că nu e bac și a făcut una; a constatat că nu e spital și a amena­jat unul și cu secție de maternitate, s-a minunat că în colonia fabricei „Industria Sârmei“ nu e școală pri­mară și a deschis una și a îngrijit ca să se dea loturi de casă muncito­rilor. Iar pentru viitor, a luat măsuri ca în primăvară să se facă un pod peste Arieș și să se aducă o filatură de la Cisnădie. Atât i-a trebuit „Dreptății“ ca să sară ca arsă. Cu glas mieros de vul­pească cumsecăăenie, ea se miorlăie: „Vai de mine.' Cum se poate una ca asta, „când bugetul Statului este ce este ?“ Toate acestea „sunt atentate la viața însăși a­ celor ce muncesc". Auziți, oameni buni! Că dacă în­­tr’o regiune înfometată duci de­ ale mâncării; dacă faci bac, spital, ma­ternitate, școală primară și îngrijești ca muncitorii să nu mai locuiască în caverne ca troglodiți, e „atentat la viața­ însăși a celor ce muncesc“. Iți stă mintea’n loc. Atâta scrânteală nici într’o căpățână de „istoric“ nu eram obicinuiți să găsim. Se vede că 19 Noembrie a făcut să înceteze ju­decata în materia cenușie a „istorici­lor“. A, da ! Pe­ vremea lor, era altfel. In mahalalele îndepărtate,­­în preaj­ma alegerilor se aduceau stâlpi de lu­mină electrică, piatră cubică, tuburi de canalizare și începeau chiar și să­păturile. Dar a doua zi după despuie­rea urnelor, toate acestea erau ridi- Const. Zețaru (Continuare în pag. 2-a) Telegramele de felicitări trimise de’­­. G. M. cu prilejul Anului Nou Pășind pe pragul unui nou an de muncă, de lupte și de realizări la fo­losul tuturor oamenilor muncii din România, Confederația Generală Muncii a trimis în numele Comite­­­tului Executiv, telegrame de felici­tare Federației Sindicale Mondiale, Comitetului Central al Sindicatelor din U. R. S. S, Confederației Gene­rale a Muncii din Franța, Cehoslova­cia, Mexic, Comisiei Centrale a Sin­dicatelor Unite din Polonia, Uniunei Generale Profesionale a Muncitorilor din Bulgaria, Comisiei Centrale Sindicatelor Unite din Iugoslavia și a Partidelor Comunist Român și Social Democrat din România. Iată textul telegramei trimese Par­tidelor Comunist Român și Social Democrat: Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al Partidului Social-Democrat SOCO In numele muncitorimii manu­ale și Intelectuale organizate în Sin­dicate Unite vă rugăm să primiți, cu prilejul anului nou, cele mai calde urări de rodnică activitate pentru întărirea unității de luptă a clasei muncitoare. 1847 să fie anul izbânzilor pentru normalizarea și dezvoltarea vie­ții noastre economice. Anul 1947 să marcheze am­plu hotărâtor spre unitatea deplină a clasei muncitoare. Dorim ca Frontul Unic Muncitoresc să fie și mai departe facto­rul principal în lupta poporului nostru pentru prosperitate, pace și re­construcție. Trăiască Frontul Unic Muncit­or««­ PREȘEDINTE, GHEORGHE APOSTOL - P SARCINI IMEDIATE pentru 1947 -------—­ de EMILI­AI* ARGHELMI Membru in Comitetul Executiv C.G.M. soare toată capacitatea lor de creație în marea bătălie a producției. In această bătălie fiecare își are lo­cul său bine determinat, și inginerul, și tehnicianul, și deținătorul de capita­luri — patronul — fiecăruia fiindu-i a­­sigurată recompensa muncii, meritelor și­ inițiativelor sale. Există totuși piedici, piedici serioase pe care trebue să le loruim. Unele sunt de ordin obiectiv de pildă: lipsa de materii prime, și a pieselor de schimb­­ ce nu ** găsesc în țară. Guvernul nostru democratic, ajutat de Parlamentul țării, va face tot ce este posibil ca aceste piedici de ordin obiectiv să fie depășite. Și în acest r­­ând­ concursul mișcării noastre sindi­cale R poate fi și îi este de mare preț. Mișcarea sindicală din România nu este izolată. Ea este puternic legată prin Federația Sindicală Mondială, de toate centrele naționale sindicale. Toate aceste organizații sindicale naționale luptă a­stăzi. în frunte cu Feder­ația Sin­dicală­ Mondială pentru normalizarea raporturilor dintre națiunile libere și dornice de pace. Un singur exemplu : în Anglia se desenează tot mai hotărît în sânul partidului laburist, o mișcare care, între altele, acționează pentru­­ stabilirea unor raporturi economice si politice amicale între Marea Britanie și statele balcanice democratice. Acea­stă mișcare a fost, în mare măsură, de­terminată de rezoluțiile și spiritul în care s’a desfășurat congresul sindical britanic de la Brighton, Iată, dintr’un mic exemplu, cum mișcarea sindicală poate ușu­ra sarcinile guvernului, chiar in ce privește depășirea piedicilor de ordin­ obiectiv cum ar fi aceea a in­suficienții relațiilor economice inter­nationale. Dar sunt Medici sî de ordin atibîce­­*îv In timp ce marea masă * nomtlarte­ suferă de ne urma războiuluî distins răs­tor șî a celor doi anî de secetă, o mână de oameni, legați prin Interesele Ior politice si economice de vârfurile reac­ționare ale a­șa ziselor partide istorice, sabotează eforturile guvernului »1 al# clasei muncitoare, încleștată in acea­stă bătălie a producț­ ri­i »I specu­lează nevoile populației Pentru a dejuca aceste planuri, pri­mul parlament liber, puțin timp dela constituirea lui, a venit cu cele efect legi economice și anume : 1. legea etatizării Băncii Naționale, menită să asigure o îndrumare rațio­nală și controlată a creditelor spre acele ramuri ale producției, importantă pentru economia națională, precum și asanarea monetei naționale ; 1) legea pentru autorizarea baterii de medalii comemorative în aur și creea­­rea unui fond pentru apărarea m­on­edei naționale, menită să contribue la sta­bilitatea monetei; 3) legea pentru noul regim al vân­zărilor de acțiuni, pentru a se evita evazionismul fiscal ; 4) legea pentru interzicerea de con­­vențienl a clauzei de plată In anr, me­nete străine și medalii jubiliare ; 5) legea privitoare la mărfurile aflate in străinătate si comandate de comer­cianții și Industriașii români, lege me­nită să determine și să ușureze aduce­rea in tară a acestor mărfuri. Unele din aceste legi au avut un e­­fect imediat, determinând scăderea cursului medaliei asupra căreia au spe­culat și speculează, gangsterii bursei negre. Altele iși vor vădi efectul in viitor.­­­ Acestea munt însă primele măsuri. Altele trebuesc să urmeze. Speculat aprovizionarea nerațională, sunt de na­tură să contractareze efortul neprecupe­țit al tuturor factorilor creatori in des­­voltarea procesului de producție. De­­aceea o atenție încordată și o vigilență neobosită trebue să fie acordate aces­tor chestiuni. Legea pentru reprimarea speculei va fi desbătută după sărbători de Parlament. Să nu ne închinuim însă că odată legea apărută, vom reuși, nu­mai prin aceasta să punem capăt spe­culei. Cu drept cuvent, tov. I. Gh. Maurer, în conferința de presă pe care a ți­nut-o, spunea : „Controlul organelor poate să dea. Stăvilirea Statului dă ce speculei re­clamă însă și altceva decât acest con­trol : reclamă controlul masselor farse, ca­re sunt cele dintâi isbite de snecu’S“. În această­­­ îviată rolei sindicatelor, e.cela al steflicMiștilor, este un rol de frunte nu numai în ce privește repre­zentarea lor în Instanțele de judeca­t a infracțiunilor, dar sî in ce privește organizarea controlului, supra,vegderea uleielor de desfacere, a circulației bo­nurilor. Sindicatele vor trebui să de­masce toate încercările de speenta­ e­l nevoilor Obstest­ oriunde s’ar produce -le­­ în. fabri­t. ma.-azîne nieți nubile« etc., sindicatele lor-s-o mână, fu mână "» feste­­—-•,»->**»*- democratice ce •I-su asum­t această misiune. În această arm­­ptă -ă «­ Tid­­­ a "semnîu afli,■ [UNK]#»-«« s»„dj—teto— de— Mte *ăr» ea P—a,ut- r, -T„ —„ț­.. -ode «iudire” ’’ ........ * r -ta,u Tu f——_ *cg înoteî peubm -• -r-b»teres spee­ îe­. + In cadrul măsurilor ce se vor tn# în pag 2-a­­k robi era* centralii a ceaiului de față «afc* problem* căci fără a producției producției, îmbelșu­gată, niciuna din celelalte probleme ce frământă viața noastri ecomomică nu poate fi rezolvați. Dar chestiunea ridicării producției nu poate fi rezolvată unilateral, numai prin efortul muncitorimei manuale și intelectuale. Toți factorii creatori ai întregei națiuni, trebue să-și desfă- Primele tractoare fabricate în țară au fost predate guvernului Țara noastră poartă un­gliile ei cea mai prețuită bogăție de care poate dispune o țară : GRÂNELE. Acestea sunt bunurile care ne asi­gură în primul rând existența și în al doilea rând, prin lipsa lor pe anumite piețe, constitue cel mai bun mijloc de schimb, prin care am putea să aducem de peste hotare cele necesare. Terenul nos­tru arabil bine lucrat și folosit ne oferă posibilități care ne-ar trans­­forma dintr’o țară pustiită de răz­boi, intr’una din cele mai bogate țări ale Europei. Secretul acestei realizări stă, în­să, într’o cât mai bună prelucrare­­ a pământului. Dacă, de pildă, în loc de plugu­rile primitive, care arau superfi­cial pământul , am întrebuința tractoare, am avea un dublu a­­vantaj. Mai întâi, pământul ar putea fi răscolit cât mai adânc, oferind ce­realelor posibilități mari de nutri­ție și de desvoltare, sporind consi­derabil producția și calitatea. In al doilea rând, având acea­stă unealtă la îndemână, am pu­tea desțeleni suprafețe întinse, care până astăzi, nu au fost utili­zate decât ca pășune. In acest caz, cu avantagiile și posibilitățile mari pe care le ofe­ră tractorul ,am putea mări con­siderabil surplusul de cereale nu odată, așa cum s’a întâmplat la noi în vremuri bune, ci de trei sau chiar de cinci ori, ceea ce ar asigura vaste posibilități de ex­port. Oricine s’ar putea întreba în acest caz : — „bine, bine... dar cu ce aduci aceste mașini din străi­nătate, când noi după seceta ce ne-am lovit, am sărăcit, enorm! A­­celora care își vor pune această întrebare, nu avem decât să le răspundem : nu trebue să aducem tractoare din străinătate, căci mă­rind prin efortul nostru , capacita­tea industrială a țării noastre, le vom putea produce chiar la noi. GUVERNUL GROZA URMĂREȘTE DESVOLTAREA INDUSTRIEI NAȚIONALE Imediat după instalarea la cârma țării, guvernul Groza, a pășit t­emei­­i­c la desvoltarea industriei naționale, croind posibilitatea marilor întreprin­deri dela noi, de a-și reface potenția­lul lo­r economic. Astfel, pentru a da un esemapla, uzinele I­A­R. din B­­• jv au primi din partea guvernului o comandă de 5.000 de tractoare căpătând pentru a­­ceasta și creditul necesar pentru a-și reconstrui atât fabrica distrusă 80`/«, de bombardament, cât și pentru adap­tarea atelierelor la noui comenzi. Munci­ori­ și teh­nicieni] de aci con­știenți de importanța acestui fapt s’au pus cu râvnă pe lucru, angajând în acest efort și alte întreprinderi mai mici, din loca­late Noul costum ch­imii

Next