Viața Sindicală, ianuarie-martie 1947 (Anul 4, nr. 107-119)
1947-01-05 / nr. 107
»Tmwrl» Wut 4 Pagini ÜTÉSEKli*?î MO » • • ABONAMENT« pi ■ mi MW ainAealffA MM Wj p—»tN—Isrt M.OM M. IMtHatfl 1M.EM “Viata Sindicală (Xg.oK Jdpfcdtnánag &£ Ca.H.£ectefcQ#el Q&nAKcJLe. a dfla*ci£ din jSaotáaúx LA ÎNCEPUT DE AN de ALEX. SENCOVICI Secretar general! al C. G. M- a n nou fericit 1... An nou fericit! — Urarea aceasta răsună la noi până’n cel Mai îndepărtat cătun al țării, ca și In lumea întreagă. De fapt, popoarele din țara noastră au repetat secole dearândul această urare, sperând întotdeauna, că anul care vine, Va fi mai fericit pentru ele — dar întotdeauna a fost o speranță zadarnică. Fiecare an nou, a adus fericire belșug, dar numai pentru o pătură socială restrânsă. Această pătură socială, parazitară, formată dintr-un număr restrâns de Indivizi, a uzat de mai multe bunuri decât marea majoritate a intregei populații. Iar poporul se consola cu Urarea de sărbătoare. Un nou fericit ! Iată, însă, că a venit ziua de 23 August, Ziua de 23 August 1944, — cu toate că e la mijlocul anului, — a adus un an nou, cu adevărat feugit, pentru popoarele din țara noastră. Iată că astăzi am ajuns să sărbătorim al patrulea an nou de atunci. Și putem afirma, fără exagerare, că suntem fericiți pentru că suntem liberi. Trebuie să arătăm însă că, deși poporul nostru, clasa noastră muncitoare, a suferit mult și a luptat pentru libertate, având și martiri în această luptă, totul pentru dobândirea libertății noastre și-a vărsat sângele, în primul rând marele popor sovietic, viteaza Armată Roșie. Deci meritul eliberării noastre le revine acestora în primul rând și recunoștința noastră, trebuie să se îndrepte în primul rând într’acolo. Odată cu încheierea lanului vechi și cu sosirea anului nou, trebuie să ne întipărim bine în minte , cele de mai sus, pentru că să putem atrage învățămintele necesare. Suntem fericiți, fiindcă suntem liberi. Libertatea noastră este una dintre condițiile cele mai importante li?e fericirii și prosperității noastre.Dar trebue să știm să apreciem libertatea noastră, să o păstrăm și s’o întărim. In dobândirea libertății noastre populare se găsește cuprinsă și libertatea noastră sindicată, care este chezășia prosperitții noastre materiale. Mulți nemulțumiți, nerăbdători,își pun întrebat ei, unii cu intenții bune, alții cu vădită rea credință:unde există aci prosperitate materială ? Răspundem în această întrebare: Sferă poporul nostru n’ar fi avut liberttea, dură n'am fi avut în arătn regim democratic în frunte cu un [guvern popular, dacă n’am | avut ii scare sindicală unită și putem'— atunc' massele largi populare și in primul rând muncitorii manuali intelectuali jr fi avut de suferit m Veri de nedescris. — Conducătorii inarii nefercciți ai trecutului ar fi flăcut tot ce le-ar f stat în putință, pentru ca să rezolve situația grea, cermomică crestată de războiu, pe spiiarea masselor larg populare, pentru ca clica lor să nu sufere de imensele greutăți cauzate de războiu. — Cu totul asta ar fi fost situația dacă la conducerea politică n’ar fii participat și Clasa muncitoare prin reprezentanții ei cei mai autorizați, guvemul actual este permanent preocupat ca sarcinile refacerii să nu pară exclusiv pe umerii celor ce muncesc și dacă acest lucru nu reunește întotdeauna în fapt, aceasta se iatorește reacțiunii, care prin saboare, speculă, etc., caută să împiedece intențiile conducerii actuale în această direcție. Situația noastră este încă grea. Aceasta o simțim cu toții. Dar să nu uităm, că în anii așa numiți „ fericiți“ și de „pace”, muncitorul primea un salariu de mizerie și în urma șomajului de multe ori n’a putut să-și cumpere nici pâine goală iar încercarea de a lupta în contra situației insuportabile, provoca intervenția siguranței, consiliilor de războiu și încarcerarea în închisori pe ani de zile a aceluia care încerca să protesteze. Chiar în ani îmbelșugați, țăranii luptau greu cu viața. Nu odată colibele lor, vitele sau acareturile erau scoase în vânzare de cămătari, de moșieri, de fisc pentru datorii cu adevărat de ocară. Da, situația noastră este grea, dar avem toate garanțiile că ea se va schimba radical. La începutul verii anului 1946, prețurile mărfurilor erau staționale, cel puțin în domeniul alimentar, dacă nu chiar în scădere. Valoarea dolarului era în scădere, prețul cocoțelului, de asemenea. Mărfurle ascunse au eșit la iveală, comercianții au scos mărfurile pe piață, căci valoarea scăzuse. Făina, mălaiul dosit au eșit laveală. Fabricanții, pattronii, s'au speriat și au început să sondeze terenul la Confederația Generală a Muncii, spunând că prețurile mărfurllor scad și deci ce se va întâmpla cu salariile ? Răspunsul a fost scurt și cuprinzător. Și anume : „Noi n’am cerut majorări de salarii în timp ce prețurile au urcat, acum nu ne grăbim cu micșorarea salariilor cu toate că prețurile mărfurilor scad. Ba, ceva mai mult, ”(Continuare în pag. 2-a) II Deputații poporului dau socoteala poporului i Realizări în judetul Roman . Expunerea făcuta la Radio-România de MARIN FLOREA IONESCU deputat de Roman si vice-preșdinte al C. G. M. Alașii poporului, ridicați din sânul lui, au astăzi îndatoriri de care erau străini deputații de altădată, ai partidelor ruse „istorice“. In trecut, odată terminată campania electorală, toate făgăduelile făcute de deputații, ce și-au dobândit voturile prin minciună, violență și măsluire, erau uitate. Rămâneau, ca amintire, de pe urma campaniilor electorale, aburii vinului împărțit cu dărnicie, mirosul îmbietor al mititeilor și vorbele, vorbele și iar vorbele... „Deputatul“ nu se întorcea la popor, la județul în care a candidat de câte zile patru ani, în altă campanie electorală și poverea se repeta. Nicio grijă pentru popor, nicio atențiune pentru cei pe care i-a dus cu făgăduieli. Am fost aleși de popor la 19 Noembrie, ne ridicăm din sânul lui. Noi deputații poporului, nu înțelegem să trecem cu buretele peste angajamentele luate, ci înțelegem să dăm socoteală celor cari ne-au «des de tot ce facem, de chipul, cum ne îndeplinim îndatoririle. Datoriile noastre sunt de două feluri și acestea se completează reciproc. Suntem aleșii țării, luată în totalitatea ei. Și, ca atare, ne preocupă intersele generale ale țării, în primul rând. Dar, nu uităm că suntem și aleșii județului nostru și, la această situație, trebue să dăm o atențiune deosebită intereselor locale ale populațiunii. De altfel aceste două preocupări nu se contrazic, dimpotrivă, se condiționează reciproc. Dacă vrem ca lucrurile să meargă bine, într’o regiune sau tntr’un județ, trebue ca situație generală, pe țara întreagă, să fie favorabilă. Este fără îndoială că, dacă lipsurile domnesc în toată țara, cu(Continuare în pag. 2-a) Salariații S.G.G.E. au pornit la aplicarea Platformei Activitatea la Gaz și Electricitate. Asigurarea producerei $ distribuției energiei elective. * Se construes uzine noui Muncitorimea din țara noastră intrat într’un nou an de luptă și de a eforturi pentru grabnica refacere economică și democratizarea țării. Munca depusă in toate domeniile de activitate de către clasa muncitoare dela noi, a fost încununată de succes și aceasta este un mare stimulent, în vederea viitoarelor lupte, atât pentru menținerea cât și pentru noui cuceriri de revendicări, care să-i permită ridicarea standardului de viață din toate punctele de vedere. Sarcini mari stau în fața muncitorimei de toate categoriile de la noi. Refacerea cât mai grabnică a țării, lupta energică în contra elementelor sabotoare și speculante, mărirea productivității cantitativ și calitativ, o reală acțiune de culturalizare a masselor muncitorești, sunt deziderate care trebuiesc îndeplinite cât mai urgent. „GAZ ȘI ELECTRICITATE" IN BATALIA PRODUCȚIEI Una dintre primele preocupări are muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, din această întreprindere, este acela de a asigura producerea și distribuirea electricității, care asigură industriei și în acelaș timp activitatea satisface cerințele consumatorilor particulari din municipiul București și împrejurimi. Însă acest lucru nu este tocmai așa de ușor, mai ales în actualele timpuri pe care le străbatem. Salariații întreprinderii înțeleg destul de bine răspunderea enormă care apasă pe umerii lor, când este vorba ca toate serviciile, secțiile de gaze naturale, uzinile electrice, rețelele aeriene și subterane pentru transportul energiei electrice, substațiile, alimentarea tramvaielor, toate instalațiile auxiliare, ateliere de tot felul, laboratoare chimice și electrice și alte instalații, trebuie să meargă în cea mai desăvârșită regulă, evitându-se tualele perturbațiuni care ar activitatea a regiunei industriale dăuna din N. N. Marian Ictiviștii sindicali se irită L L alt G.M. Răspunsul tov. Gheorghe Apostol La Sediul Confederației, mare animație. E ajun de an nou și o delegație numeroasă urcă scările imobilului, la etajul căruia se află bigurile Executivei. Sunt 28 de activiști de frunte ai indicatelor din Capitală cari au fost selegați de adunarea tuturor comietelor sindicale ca să prezinte comitetului Executiv al C. G. M. o aresă de felicitare cu ocazia Anului lou. Stimați Tovarăși, Comisia Locală a Sindicatelor împreună cu toate Sindicatele din Capitală, în pragul Noului An vine în ața voastră pentru a vă transmite uările cele mai fierbinți. Dragi tovarăși. In anul 1946, Sindicatele din CapiD’s de dimineață, la 8, s’au adunat activiștii sindicatelor din București, pentru a face bilanțul activității din anul ce s’a scurs și pentru a trage învățăminte pentru viitor. In această ședință s’a hotărît să se prezinte o delegație la C. G. M. pentru a prezenta tradiționalele urări. Tov. VOICULESCU, secretarul Comisiei Locale, a dat citire următoarei adrese: tară, sub priceputa conducere a Executivei Confederației Generale a Muncii, a reușit să îndeplinească toate sarcinile trasate de vot mișcării sindicale din Capitală. Astfel campania pentru alegerile sindicale, consolidarea unității sindicale, aplicarea contractului colectiv și ridicarea nivelului de trai al masei salariate, ridicarea nivelului cultural și politic al sindicaliștilor, campania de solidarizare internațională cu poporul spaniol și grec, campania pentru ajutorarea regiunilor lovite de secetă, campania pentru consolidarea democrației și a victoriei în alegeri a Blocului Partidelor Democrate și lupta pentru înfrângerea reacțiunii. Iată numai câteva din sarcinile centrale care ni le-au pus în fața noastră și putem să spunem cu mândrie că sindicaliștii din Capitală le-au îndeplinit cu cinste. Este neîndoielnic că în munca noastră, am avut lipsuri dar dacă am reușit să le lichidăm se datorește în primul rând sprijinului și îndrumărilor date de către Comitetul Executiv al Confederației Generale a Muncii. Din aceste îndrumări date de către voi, puterea noastră de pricepere, de muncă și devotament a crescut pentru binele clasei muncitoare, fapt pentru care în numele activului sindical din Capitală vă mulțumim. Dragi tovarăși. Intrând în anul 1947, an nou cu sarcini noui, cu greutăți deosebite, în fața mișcării economice sindicale din Capitală se pun următoarele sarcini : Alegerile sindicale care se vor desfășura în condițiuni economice mai grele decât cele din anul trecut. . Ridicarea cadrelor și întăririi unității sindicale, învingerea tuturor greutăților economice prin întărirea disciplinei în muncă, mărirea producției, lichidarea birocratismului, combaterea sabotajului și a speculei și lupta pentru aplicarea tuturor legilor elaborate de primul Parlament al poporului. Pășim cu încredere sub conducerea luminoasă a voastră să le îndeplinim Ne luăm angajamentul că vom sta neclintiți la datorie și oricând vom primi sarcini noi din partea voastră "Continuare în pag. 2-a) Către omitetul Executiv al Confederației Gle a Muncii LOCO ști de frunte ai Sudcaselor din Capitală prezentând miletului Executiv al C. G. M-ului felicitări Co (Citiți în pag. 3-a) Pagina activistului „Nina Noastră“ felicită muncitoarele din România și, înapoiată în patrie, a scris și scrie în presa sovietică, articole despre problemele muncitoarelor din România, de care se interesează îndeaproape. Această devotată prietenă, pe care muncitoarele din România o numesc „Nina noastră“, a trimis prietenelor ei, următoarea telegramă de Anul Nou : fericit femeile muncitoare din România cu ocazia Anului cu și se doresc fericire in actului regim democratic al țării, care luptă pentru pace și democrație pentru desrădăcinarea rămășițelor fascismului, pentru fericirea copiilor voștrii. Trimit salutul meu călduros ftariei ««trfcu si Paulinei Niculescu, prietena vasaira NINA sülje; în numele muncitoarelor din România, tov. Elena Stoia i-a răspuns astfel : Femeile sindicaliste din România mulțumesc călduros tovarășei și marei noastre prietene Nina Sukié, pentru frumoasele urări făcute de Anul, Nou, și o asigură că vor duce lupta mai departe, alături de toat forțele democrate pentru democraticarea țării, fericirea copiilor și a maselor populare. Primește cele mai călduroase urări de bine din Inimele și sufletele sincere ale muncitoarelor noastre. Aceleași urări sincere de Anul Nou pentru toate tovarășele și prietenele noastre din U. R. S. S. ELENA STOIA Tov. Nina Dimitrievna Sulje, membră în Comitetul Central al Sindicatelor Sovietice ,a contribuit mult la strângerea legăturilor de prietenie dintre femeile sovietice și femeile din România. D-sa ne-a vizitat in două rânduri și ne-a vorbit despre realizările muncitoarelor din U. R. S. S. Cumsecădeaie fii „istoric“ ca să te bucuri de atâta ipocrizie și să mânuești cu atâta nepăsare, minciuna. Un ziar de dimineață, ocupăndu-se de activitatea deputaților democrați în afară Parlamentului, arată deosebirea dintre trecuți când cel ales nu mai cunoștea pe alegător și prezent, când aleșii poporului coboară în mijlocul lui, dar nu cu mâna goală. Intre aceștia din urmă e vorba și de tov. Chivu Stoica și Emilian Angheliu din Executiva C. G. M. In scurtul timp de când sunt deputați, alegătorii lor au și simțit deosebirea dintre epocile de urgie „istorică“, când poporul, a doua zi după alegeri, era dezbrăcat la piele și ars cu biciul impozitelor, corvezilor, învielilor, rușieturilor și diferitelor angarale, — și cea prezentă, când deputații poporului coboară în mijlocul lui, îi cercetează nevoile și i le împlinește. Așa tov, Chivu Stoica, ducăndu-se la Bacău, a dus cu sine și 500 kgr. săpun, 5000 kgr. ceapă, 1500 lămâi, 1000 m. americă, 400 m. stofă de palton și 200 perechi pantofi. Iar tov. Em. Angheliu, poposind la Turda, a văzut că nu e bac și a făcut una; a constatat că nu e spital și a amenajat unul și cu secție de maternitate, s-a minunat că în colonia fabricei „Industria Sârmei“ nu e școală primară și a deschis una și a îngrijit ca să se dea loturi de casă muncitorilor. Iar pentru viitor, a luat măsuri ca în primăvară să se facă un pod peste Arieș și să se aducă o filatură de la Cisnădie. Atât i-a trebuit „Dreptății“ ca să sară ca arsă. Cu glas mieros de vulpească cumsecăăenie, ea se miorlăie: „Vai de mine.' Cum se poate una ca asta, „când bugetul Statului este ce este ?“ Toate acestea „sunt atentate la viața însăși a celor ce muncesc". Auziți, oameni buni! Că dacă într’o regiune înfometată duci de ale mâncării; dacă faci bac, spital, maternitate, școală primară și îngrijești ca muncitorii să nu mai locuiască în caverne ca troglodiți, e „atentat la viața însăși a celor ce muncesc“. Iți stă mintea’n loc. Atâta scrânteală nici într’o căpățână de „istoric“ nu eram obicinuiți să găsim. Se vede că 19 Noembrie a făcut să înceteze judecata în materia cenușie a „istoricilor“. A, da ! Pe vremea lor, era altfel. In mahalalele îndepărtate,în preajma alegerilor se aduceau stâlpi de lumină electrică, piatră cubică, tuburi de canalizare și începeau chiar și săpăturile. Dar a doua zi după despuierea urnelor, toate acestea erau ridi- Const. Zețaru (Continuare în pag. 2-a) Telegramele de felicitări trimise de’. G. M. cu prilejul Anului Nou Pășind pe pragul unui nou an de muncă, de lupte și de realizări la folosul tuturor oamenilor muncii din România, Confederația Generală Muncii a trimis în numele Comitetului Executiv, telegrame de felicitare Federației Sindicale Mondiale, Comitetului Central al Sindicatelor din U. R. S. S, Confederației Generale a Muncii din Franța, Cehoslovacia, Mexic, Comisiei Centrale a Sindicatelor Unite din Polonia, Uniunei Generale Profesionale a Muncitorilor din Bulgaria, Comisiei Centrale Sindicatelor Unite din Iugoslavia și a Partidelor Comunist Român și Social Democrat din România. Iată textul telegramei trimese Partidelor Comunist Român și Social Democrat: Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al Partidului Social-Democrat SOCO In numele muncitorimii manuale și Intelectuale organizate în Sindicate Unite vă rugăm să primiți, cu prilejul anului nou, cele mai calde urări de rodnică activitate pentru întărirea unității de luptă a clasei muncitoare. 1847 să fie anul izbânzilor pentru normalizarea și dezvoltarea vieții noastre economice. Anul 1947 să marcheze amplu hotărâtor spre unitatea deplină a clasei muncitoare. Dorim ca Frontul Unic Muncitoresc să fie și mai departe factorul principal în lupta poporului nostru pentru prosperitate, pace și reconstrucție. Trăiască Frontul Unic Muncitor«« PREȘEDINTE, GHEORGHE APOSTOL - P SARCINI IMEDIATE pentru 1947 -------— de EMILIAI* ARGHELMI Membru in Comitetul Executiv C.G.M. soare toată capacitatea lor de creație în marea bătălie a producției. In această bătălie fiecare își are locul său bine determinat, și inginerul, și tehnicianul, și deținătorul de capitaluri — patronul — fiecăruia fiindu-i asigurată recompensa muncii, meritelor și inițiativelor sale. Există totuși piedici, piedici serioase pe care trebue să le loruim. Unele sunt de ordin obiectiv de pildă: lipsa de materii prime, și a pieselor de schimb ce nu ** găsesc în țară. Guvernul nostru democratic, ajutat de Parlamentul țării, va face tot ce este posibil ca aceste piedici de ordin obiectiv să fie depășite. Și în acest rând concursul mișcării noastre sindicale R poate fi și îi este de mare preț. Mișcarea sindicală din România nu este izolată. Ea este puternic legată prin Federația Sindicală Mondială, de toate centrele naționale sindicale. Toate aceste organizații sindicale naționale luptă astăzi. în frunte cu Federația Sindicală Mondială pentru normalizarea raporturilor dintre națiunile libere și dornice de pace. Un singur exemplu : în Anglia se desenează tot mai hotărît în sânul partidului laburist, o mișcare care, între altele, acționează pentru stabilirea unor raporturi economice si politice amicale între Marea Britanie și statele balcanice democratice. Această mișcare a fost, în mare măsură, determinată de rezoluțiile și spiritul în care s’a desfășurat congresul sindical britanic de la Brighton, Iată, dintr’un mic exemplu, cum mișcarea sindicală poate ușura sarcinile guvernului, chiar in ce privește depășirea piedicilor de ordin obiectiv cum ar fi aceea a insuficienții relațiilor economice internationale. Dar sunt Medici sî de ordin atibîce*îv In timp ce marea masă * nomtlarte suferă de ne urma războiuluî distins răstor șî a celor doi anî de secetă, o mână de oameni, legați prin Interesele Ior politice si economice de vârfurile reacționare ale așa ziselor partide istorice, sabotează eforturile guvernului »1 al# clasei muncitoare, încleștată in această bătălie a producț rii »I speculează nevoile populației Pentru a dejuca aceste planuri, primul parlament liber, puțin timp dela constituirea lui, a venit cu cele efect legi economice și anume : 1. legea etatizării Băncii Naționale, menită să asigure o îndrumare rațională și controlată a creditelor spre acele ramuri ale producției, importantă pentru economia națională, precum și asanarea monetei naționale ; 1) legea pentru autorizarea baterii de medalii comemorative în aur și creearea unui fond pentru apărarea monedei naționale, menită să contribue la stabilitatea monetei; 3) legea pentru noul regim al vânzărilor de acțiuni, pentru a se evita evazionismul fiscal ; 4) legea pentru interzicerea de convențienl a clauzei de plată In anr, menete străine și medalii jubiliare ; 5) legea privitoare la mărfurile aflate in străinătate si comandate de comercianții și Industriașii români, lege menită să determine și să ușureze aducerea in tară a acestor mărfuri. Unele din aceste legi au avut un efect imediat, determinând scăderea cursului medaliei asupra căreia au speculat și speculează, gangsterii bursei negre. Altele iși vor vădi efectul in viitor. Acestea munt însă primele măsuri. Altele trebuesc să urmeze. Speculat aprovizionarea nerațională, sunt de natură să contractareze efortul neprecupețit al tuturor factorilor creatori in desvoltarea procesului de producție. Deaceea o atenție încordată și o vigilență neobosită trebue să fie acordate acestor chestiuni. Legea pentru reprimarea speculei va fi desbătută după sărbători de Parlament. Să nu ne închinuim însă că odată legea apărută, vom reuși, numai prin aceasta să punem capăt speculei. Cu drept cuvent, tov. I. Gh. Maurer, în conferința de presă pe care a ținut-o, spunea : „Controlul organelor poate să dea. Stăvilirea Statului dă ce speculei reclamă însă și altceva decât acest control : reclamă controlul masselor farse, care sunt cele dintâi isbite de snecu’S“. În această îviată rolei sindicatelor, e.cela al steflicMiștilor, este un rol de frunte nu numai în ce privește reprezentarea lor în Instanțele de judecat a infracțiunilor, dar sî in ce privește organizarea controlului, supra,vegderea uleielor de desfacere, a circulației bonurilor. Sindicatele vor trebui să demasce toate încercările de speenta el nevoilor Obstest oriunde s’ar produce -le în. fabrit. ma.-azîne nieți nubile« etc., sindicatele lor-s-o mână, fu mână "» feste—-•,»->**»*- democratice ce •I-su asumt această misiune. În această armptă -ă « Tid a "semnîu afli,■ [UNK]#»-«« s»„dj—teto— de— Mte *ăr» ea P—a,ut- r, -T„ —„ț.. -ode «iudire” ’’ ........ * r -ta,u Tu f——_ *cg înoteî peubm -• -r-b»teres spee îe. + In cadrul măsurilor ce se vor tn# în pag 2-ak robi era* centralii a ceaiului de față «afc* problem* căci fără a producției producției, îmbelșugată, niciuna din celelalte probleme ce frământă viața noastri ecomomică nu poate fi rezolvați. Dar chestiunea ridicării producției nu poate fi rezolvată unilateral, numai prin efortul muncitorimei manuale și intelectuale. Toți factorii creatori ai întregei națiuni, trebue să-și desfă- Primele tractoare fabricate în țară au fost predate guvernului Țara noastră poartă ungliile ei cea mai prețuită bogăție de care poate dispune o țară : GRÂNELE. Acestea sunt bunurile care ne asigură în primul rând existența și în al doilea rând, prin lipsa lor pe anumite piețe, constitue cel mai bun mijloc de schimb, prin care am putea să aducem de peste hotare cele necesare. Terenul nostru arabil bine lucrat și folosit ne oferă posibilități care ne-ar transforma dintr’o țară pustiită de război, intr’una din cele mai bogate țări ale Europei. Secretul acestei realizări stă, însă, într’o cât mai bună prelucrare a pământului. Dacă, de pildă, în loc de plugurile primitive, care arau superficial pământul , am întrebuința tractoare, am avea un dublu avantaj. Mai întâi, pământul ar putea fi răscolit cât mai adânc, oferind cerealelor posibilități mari de nutriție și de desvoltare, sporind considerabil producția și calitatea. In al doilea rând, având această unealtă la îndemână, am putea desțeleni suprafețe întinse, care până astăzi, nu au fost utilizate decât ca pășune. In acest caz, cu avantagiile și posibilitățile mari pe care le oferă tractorul ,am putea mări considerabil surplusul de cereale nu odată, așa cum s’a întâmplat la noi în vremuri bune, ci de trei sau chiar de cinci ori, ceea ce ar asigura vaste posibilități de export. Oricine s’ar putea întreba în acest caz : — „bine, bine... dar cu ce aduci aceste mașini din străinătate, când noi după seceta ce ne-am lovit, am sărăcit, enorm! Acelora care își vor pune această întrebare, nu avem decât să le răspundem : nu trebue să aducem tractoare din străinătate, căci mărind prin efortul nostru , capacitatea industrială a țării noastre, le vom putea produce chiar la noi. GUVERNUL GROZA URMĂREȘTE DESVOLTAREA INDUSTRIEI NAȚIONALE Imediat după instalarea la cârma țării, guvernul Groza, a pășit temeiic la desvoltarea industriei naționale, croind posibilitatea marilor întreprinderi dela noi, de a-și reface potențialul lor economic. Astfel, pentru a da un esemapla, uzinele IAR. din B• jv au primi din partea guvernului o comandă de 5.000 de tractoare căpătând pentru aceasta și creditul necesar pentru a-și reconstrui atât fabrica distrusă 80`/«, de bombardament, cât și pentru adaptarea atelierelor la noui comenzi. Munciori și tehnicieni] de aci conștienți de importanța acestui fapt s’au pus cu râvnă pe lucru, angajând în acest efort și alte întreprinderi mai mici, din localate Noul costum chimii