Viața Sindicală, iulie-august 1947 (Anul 4, nr. 133-141)
1947-07-01 / nr. 133
jmmjmrn [UNK] Ho. 133 Qx::j»e 1947 |jS I BI 2í tólae$f tel. 3.90.7S HBSíínisfrdateL: 3.79,85 București. Bd. Essabeta 2514 pagini Tax?i puff* 1h nomargi conform aprobării Dir. Grale P. T.T. Nr. 5812019«. inn soon H**saesB 3 B toHi onssssffîB cu suplimentul „Muncitoarea” 'Viata Sindicală Organ săptămânat aiConiederafiei Generale a Muncii din România Comitetul Central C. G. M. în ședința de lucra In zilele de 20 și Iunie s-au Ședința Comitetului Central al C. G. M Vom lupta pentru: ■ ca aplicarea măsurilor economice ce vor duce la îmbunătățirea traiului salariaților, să întărească pozițiile clasei muncitoare în viața economică, socială și politică a țării ■ întărirea mișcării muncitorești în apropiatele alegeri sindicale. ■ AUTONOMIA ASIGURĂRILOR SOCIALE. : „Tn baza «sătatelor ,se impunn alegeri noi ale comiteteor de fabrică sau de întreprinderi cât și de comitete ale sindicatelor. Ținerea lor este absolut necesară și ele trebue să înceapă încă din luna iulie a-c. Deasemenea, tot în anul 1947 se vor tine congresele Uniunilor și Congresul General al Confederației Generale a Muncii. Este de aceia necesar să pornim o muncă temeinică în mijlocul masei de salariați, în vederea cunoașterii și a pregătirii cadrelor, deoarece vom avea nevoie de ele pentru nouile conduceri de jos până sus, în toate forurile sindicale. Pentru realizarea acestei sarcini este necesar un plan de acțiune amănunțit, urmat de un control riguros din partea forurilor superioare, urmărind o cât mai justă selecționare a cadrelor. Astfel vom putea evita neajunsurile petrecute în alegerile din trecut, când în unele organe de conducere sindicale au pătruns elemente necorespunzătoare din cauza că nu am fost destul de vigilenți. Aceasta a determinat o fluctuație în compunerea comitetelor, producând miilte greutăți în munca lor de zi cu zi. fie Asemenea stări trebuesc să complect lichidate prin noile alegeri. Rapoartele ce se vor întocmi pentru adunările generale, convocate cu ocazia alegerilor comitetelor de fabrică, de întreprindere sau instituție, trebue să oglindească toată viața sindicală în toate domeniile de activitate a acestora, realizările, greutățile întâmpinate precum și soluțiile necesare pentru remedierea lor. CUM SE VOR FACE ALEGERILE SINDICALE Organizarea și efectuarea alegerilor sindicale în fabrici și în Întreprinderi, pe localități și pe țară, trebue să ducă după sine 1): a) stabilitatea în conducerea sindicală, de jos până sus; b) în conducerile sindicale să fie aleși oameni devotați care s’au distins în munca de ridicare a producției și în muncă sindicală; c) să asigure în conduceri o justă reprezentare pentru femeile și tineretul sindicalist. Este necesar să scoatem în evidență câteva ținete principale care stau la baza sarcinilor noastre în acest scop. Punctul 8 al Rezoluției Comisiei de Organizare a Mișcării Sindicale din 1 Septembrie 1944, spune: „Alegerea liberă de jos« sus a organelor de conducere, avănd libertatea să aleagă și să fie ales orice muncitor organizat, potrivit cu principiile democrației muncitorești". Aplicarea acestui principiu înseamnă că adunarea generală va alege pe baza votului liber și deschis, pe acei fiind caliști cari s’au distins prin munca lor rndicală, prin munca lor pentru realizarea revendicărilor juste ale masselor, cari au luptat pentru unitatea sindicală și pentru întărirea organizațiilor sindicale, înseamnă că în conducerile respective, să fie aleși acei membri cari nu s’au lăsat influențați de dușmanii mișcării sindicale, ci dimpotrivă au luptat cu hotărâre împotriva acestora, au înfruntat cu bărbăție toarte greutățile economice, organizatorice etc. Continuare în pag XI, pot. 5—7 Din raportul toh. A. Șerban despre: Megeviie sindicale Respectarea principiului autonomiei sindicale. In nouile comitete treime să taliellementele cele mai capabile mai cinstite, mai hotărîte și mai iubite de masa salariaților: - întărirea vigilenței. O importantă circa ani a C.G.M. către Comisiile Locale și Sindicate Confederația Generală Muncii a trimis Comisiilor Locale și Comitetelor de Sindicate o circulară în care cere acestor organisme de conducere să răspundă la un chestionar de 84 de întrebări, privind situația organizatorică, culturală și economică a sindicatelor noastre. Chestionarul C. G. M.-ului dovedește gradul de evoluție al mișcării sindicale de la noi. In momentul în care întreaga suflare muncitoare a țării noastre pășește la înfăptuirea măsurilor guvernamentale de redresare economică a țării, marea și viguroasa mișcare si ideală găsește de cuviință să-și examineze și să-și numere forțele, să cunoscă complet și exact condițiile obiective, situația de fapt, posibilitățile concrete din câmpul muncii. Astfel mișcarea sindicală va putea așa cum spune circulara ...,aprecia just forța umană și tehnică pe care ne putem bizui în munca și în lupta noastră”. Iar mai departe circulara precizează : „Trebue să cunoaștem capacitatea totală de producție a fabricilor și întreprinderilor noastre, să cunoaștem randamentul actual de producție, să știm unde avem încă energie disponibilă, pentru ca să putem astfel îndrepta efortul nostru în vederea folosirii până la maximum a întregei noastre capacități de producție. In sfârșit, trebue să cunoaștem exact stările de fapt din câmpul muncii, pentru ca în deplină cunoștință să putem propune legiferări democratice, care să fie potrivite cu năzuințele oamenlor muncii”. Se vădește din aceste citate deosebita importanță pe care o are această circulară. De aceia și răspunsurile la chestionarul pe care îl cuprinde trebuesc date cu totală exactitate și claritate, în timpul cel mai scurt posibil. In urma unor informații primite, organele poliției economice din Prefectura Poliției Capitalei au surprins Sâmbătă 28 Iunie o c. în fața locuinței numitului Dan Stănoiu, director la Asigurările Sociale, o mașină a Asigurărilor Sociale, condusă de șoferul Zgripcea Ilie și în care s’au descoperit diferite articole și materiale de construcție despre a căror proveniență șoferul a recunoscut, că materialele sunt ale inginerului Dan Stănoiu, șeful serv. auto din Casa Centrală a Asig- Spciale. Șoferul a mai făcut apoi unele declarații foarte interesante care au dus la interogarea și a lui Dan Stănoiu. Acesta din urmă căutând să deruteze pe polițiști a încercat chir de la început să dea o altă înfățișare lucrurilor. Dar..toate spusele sale întărite de obișnuitul ,,cuvânt de omoare”, i-au fost zadarnice Abuzuri și profituri își «fauna asiguraților latine au constatat anchetaInginerul Dan Stănoiu abuzând de calitatea ce o deținea în Ministerul Asigurărilor Sociale, transporta săptămânal, la o vie a sa din com. Valea Călugărească, materiale de construcție și în special materiale feroase, sustrase din depozitul aflat în Dudești-Coplea al Asig. Sociale. In ultimele săptămâni, numitul director a dus la adresa de mai sus următoarele: Opt legături tablă zincată a 14 foi duble legătura, câteva sute de metri țevi din fier de 2 țoli sudate și vopsite la atelierele Asig. Sociale, — numeroși saci cu ciment luați nu se știe cum dela o construcție nouă ce se face în fața clădirii Ministerului Asig. Sociale numeroase alte articole de fieșirărie sustrase tot din depozitul Continuare In pag ti col. 4—5 torii. Oi «i non As*i|. Social«* Un director abuziv și profitor de la Asigurările Sociale - Unul care strânge averi din cotizațiile asiguraților - Ce a descoperit poliția economici- Ing. Stănoiu «lână... explicații polițiștilor In fața materialelor sustrase de la Asia. Sociali. In planul din dreapta mașina care-i servea săptămânal transportării acestor materiale la V. Călugărească In dimineața ziei de 26 iunie 1947, orele 9, s’a deschis la sediul Confederației Generale a Munci din sir- Wilson, a doua ședință plenară a Comitetului Central al CGM’ului din România. In fața membrilor aleși in Comitetul Central de Congresul General al Sindicatelor Unite din luna Ianuarie 1945, tov. Gh. Apostol președintele Confederației Generale Muncii, salută pe cei prezenți și propune următoarea ordinea de zi, care se aprobă : 1) Raportul general de activitate- Raportor: tov- Senconici. 2) Alegerile sndicale și probleme de reorganizare [UNK] Raportor : tov. Șerban. 3) Raportul economic și social. Raportor: tov. Angheliu. 4) Raportul financiar- Raportor: tov. Săraru. 5) Reportul cenzorilor. Raportor: tov. Waldmann. 6) Raportul despre sesiunea Federației Sindicale Mondiale ținută la Praga între 2 și 17 iunie. Raportor: tov- Apostol-7) Diverse. Cuvântarea de deschidere a tovarășului Gh. Apostol In cuvântarea sa de deschidere, tov. Apostol arată condițiunile economice și politice, interne și extensie, în care se desfășoară a doua plenară a Comitetului Central C. G. M. Tov. Apostol arată că o nouă criză economică și politică a cuprins lumea capitalistă, ca urmare a războiului, și că în această criză reacțiunea mondială face sforțări uriașe, pentru ca să transforme victoria repurtată de popoarele asupra fascismului, într'o victorie a forțelor imperialiste. Pentru ca ei să-și ajungă acest scop, au pornit o ofensivă pe scară mondială, în care rolul nefast al Germaniei hitleriste, al Japoniei imperialiste și al Italiei fasciste a fost preluat de cercurile imperialiste din Statele Unite. In această ofensivă, Federația Americană Muncii joacă un rol important, luându-și sarcina de a sparge unitatea de acțiune a clasei muncitoare nu numai in America, dar pretutindeni, pe tot întinsul globului lor imperialiștii au agenții politici în difertele țări democrate. El încearcă cu multă perseverență să introducă și în sânul clasei muncitoare pe agenții Io*. «Aceste slugi trădătoare și ticăloase In slujba dușmanilor celor ce muncesc. Dacă pe plan întem îl cunoaștem sub numele de „titeliști”, apoi pe plan extern îi găsim printre unii reprezentanți ai Federației Americane a Muncii. Ei vor sa distrugă libertatea popoarelor, spiritul de luptă, solidaritate și unitatea de acțiune clasei muncitoare. Ei încearcă să conrupă conștiințele cu mirajul dolarilor. Dar ofensivei Imperialiștilor, popoarele dornice de libertate i-au răspuns cu contraofensiva. Luptele din China, Indonezia, Spania și Grecia dovedesc o rezistență din ce în ce mai accentuată împotriva scopurilor de cucerire și de subujugare a cercurilor imperialiste. Clasa muncitoare din Statele Unite, din Franța, din Italia și din alte țâri răspunde prin greve de massă și prin demonstrațiuni de protest tendințelor reacțiunii de a răpi drepturile muncitorilor precum și politicii de a cobori cât mai jos nivelul de traiu al clasei muncitoare. In această luptă care ia o formă din ce în ce mai ascuțită pe scara internațională, se evidențiază rolul istoric al democrațiilor de tip nou. Piciul acestor democrații din centrul și sud-estul Europei, unde popoarele, în frunte cu clasa muncitoare, au un cuvânt hotârîtor în guvernarea acestor țări, consiliu © un factor de pace și progres. După această expunere, tov. Apostol schițează situația economică a clasei muncitoare și arată că din punct de vedere economic muncitorimea suferă pretutindeni și că în această privință nu stau mai bine nici muncitorii din țările învingătoare. Alta este însă soarta muncitorilor din Uniunea Sovietică, unde viața celor ce muncesc se îmbunătățește din zi in zi. Alta este soarta clasei muncitoare din țările democratice de tip nou, unde s'au creeat sau se creează condițiunile care vor permite clasei muncitoare um nivel de traiu cât mai ridicat. Vorbind de situația internă, tov. Apostol arată ascuțirea luptei dintre forțele reacționare și prassele largi populare din țară. Subliniază rolul clasei muncitoare în aceste împrejurări, cât și sarcinile Confederației Generale a Muncii în acesta condițiuni noi. „In această ședință plenară, Comitetul Central al Confederației Generale a Muncii trebue sa fixeze o poziție principială în toate problemele ce se vor discuta" încheiat cuvântarea și-a de deschidere tov. Apostol. Raportul asupra situației economice conține un material documentar deosebit de prețios și de bogat. El constitue în acelaș timp un îndreptar pentru soluționarea grelelor probleme economice ce ne stau în cale. t Raportul începe prin a aminsituația clasei muncitoare din România, în acea epocă pe care o preamăresc „istoricii” noștri, când ei guvernau într’o țară care nu fusese înfrântă în războiu și nu cunoscuse calamitățile secetei. „In anul 1929, înainte de declararea, crizei generale la noi în țară, venitul pe cap de locuitor în România era de 70 dolari anual, față de 670 dolari în Statele Unite, 460 dolari în Anglia, 220 dolari în Franța, 180 în Cehoslovacia’’Această situație a fost mai mult înrăutățită sub guvivernarea regimului antonescian-hitlerist, guvernare sprijinită de partidele „istorice”, încât la 23 August 1944 „standardul de viață al salariaților repreznta 30*/* din cel avut în 1940”. După 23 August 1944 muncitorii au înțeles să facă sacrificii pentru a repune în funcțiune economia distrusă în urma războiului. Muncitorii au făcut sacrificii .Clasa muncitoare a înțeles necesitatea acestor sacrificii pentru că ele nu erau cerute de către patroni, care urmăreau acumularea plusvalorii muncii salariatului. Ele erau cerute de înșiși reprezentanții cei mai autorizați ai muncitorimei din partidele politice muncitorești și de însăși conducerea tinerei, dar puternicei mișcări sindicale unite din țara noastră". După ce enumeră sarcinile ce și le-a propus, Comitetul Central C. G. M. în ședința sa din 1 Septembrie 1945, raportul se ocupă de chestiunea Contractelor Colective de muncă și de introducerea muncii în acord. Contractele colective Prin generalizarea aplicării contractelor de muncă s’au statuat condițiile de muncă și de viață ale muncitorului și familiei sale, s’a realizat o uniformizare a salarizării și încadrare erarhică a salariaților. Iar prin introducerea muncii în acord și a normelor ei,s’a asigurat spre deosebire de trecut* evitarea ca surplusul de beneficii realizat printr’o cantitate mai mare de produse să rămână numai în buzunarul patronilor". După ce amintește acțiunea dusă de mișcarea sindicală pentru obținerea și legiferarea statutelor funcționarilor publici, raportul se ocupă de înlesnirile pentru salariați obținute prin acțiunea Confederației Generale a Muncii, în domeniul impozitelor. Degrevările fiscale „În urma acțiunii întreprinse s’a obținut: 1. Reducerea impozitului pe salarii, acordată succesiv în lunile Februarie, Aprilie și Mai 1948, care « adus o scădere a cotei o impunere cu 50'», adică ridicare reală a puterii de o cumpărare a salariaților cu aproximativ 15'/»; 2. Reducerea cu 75*/a taxelor fiscale la articolele a textile destinate aprovizionării salariaților prin economie ; 3. Reducerea taxelor fiscale la stofele bărbătești și de damă cu 90'/»; 4. Reducerea cu 90'/» a taxelor fiscale la produsele de pielărie livrate economatelor._ 5. Deasemenea s’a obținut și la articolele alimentare ca: făină, zahăr, untdelemn, orez, desființarea în întregime a taxelor fiscale pentru cantitățile ce se vor livra prin economate”. Salariile Mai departe raportul amintește prolitica pe care Confederația Generală a Muncii a dus-o în chestiunea salariilor, modificările pe care experiența de toate zilele le-a impus, includerea în salarii a tuturor avantagiilor in natură sau în bani, calculul orelor suplimentare, luându-se ca bază salariul total, etc. Prin decizie, de salarizare din Ax>r‘dei 1947 :„„vedem că față de Februarie 1946 salarul în* Industria metalurgică a fost urcat de 13 ori, în industria de petrol de 11 ori, în industria textilă de 9 ori’’. In materie de impuneri. du Continuare în pag. II, col. 4—0 Din raportul tov. Em-angheliu despre: Problemele economice și sociale In vremurile bune eram ina din țările cu stilul vei de viață foarte redus. — Contracte colective. - Degrevări fiscale. — Salariile. — Autonomia Asigurărilor Sociale. - Masurile economice ale guvernului Și sarcinile mișcării sindicale Comitetul Central al Confederației Generale a Muncii din România După ultima ședință a Comitetului Central al Confederației Generale a Muncii din România ținut la 1 Septembrie 1945, Comitetul Executiv și-a concentrat toate forțele sale pentru aplicarea pe teren a hotărîrilor luate în dezbaterile și hotărîrile luate cu acest prilej, s’a accentua mult, asupra problemei nevoii de a se lichida cu munca de suprafață și de a se stabili și ține legături strânse cu masa sindicatelor. Ca o primă sarcină în acest scop, s’a pus pentru Comitetul Executiv reorganizarea și întărirea , resoartelor ajutătoare în : muncă, formarea , secretariatelor regionale, organizarea grupelor sindicale, întărirea comitetelor de întreprindere și ale sindicatelor, precum și legăturile cu Comisiile Locale și cu Uniunile. In deosebi, activizarea comitetelor Uniunilor și a Comisiilor Locale s’a impus ca o necesitate urgentă-Azi avem afiliate la C.G.M. 22 Uniuni constituite plus 14 sindicate la Telefoane, care nu sunt încă constituite în Uniune. In total avem 1.627 sindicate cuprinzând 1.322.541 membri cu cotizația la zi. Activitatea acestor sindicate este coordonată pe plan local de cele 108 Comisii ■ [UNK]Locale pe care le avem în toată țara Pe regiuni, munca a fost coordonată de cele 17 secretariate regionale. Cu toate piedicile ce le-au avut de suportat, Comisiile Locale au reușit să cuprindă în mare măsură problemele și sarcinile de bază și să le rezolve în mod favorabil. Continuare In pag n, col. 8—I Din raportul tov. Al. Sencovîci despre Munca organizatorică sindicală Fața mișcării sindicii I ®. — Multe realzări important ® EXCLUȘI DIN SINDICAT dntp’o ședință de sindicat care a avut loc secent, muncitorii de la minele de lignit CFR „Gi Sheepshin BeJ ’ din Fl.lipești de Pădure, au hotărât excluderea din s Indicat a următorilor I 1. — Vande loani 2. — Barbu Vaslier 8 — Rădulescu C.tin j 4. — Radu © tosfinescu ! 5. — Costescu loan. Numiții n'au făcut vinovați de purtare sntislibcală. Încercări de a aparg« unitatea «Indicată și comporta*« profascistă Comitetul Executiv C. G. M.— Tov. Gh. Apostol rostește cuvântul de deschidere a ședinței Comitetului Central',