Viața Sindicală, ianuarie 1949 (Anul 6, nr. 403-425)

1949-01-03 / nr. 403

^ .. í € ¥ "-UMF REDACȚIA : ß-dui 6 Martie No. 25 Telefon Centrala 5.90.73 Telefon Provincia 3.71.59 COSTUl ABONAMENTELOR 2022 urează ftrtaror oamenilor muncii lii R.P.R. im­an fie munca rodnică, pentru îndeplinirea și depășirea Planului General îcolombc pe 1949, pentru înflorirea Pa­rtei. An­] IV Seria n Nr. 493 PROLETAR! DIN TOATE Taxă In numerar plătită conform Luni 3 Ianuarie 1949 Individuale, lunar lei 100 Colective, lunar, pentru muncitori, țărani și intelectuali lei 806 PAGINI 4 LEI ADMINISTRAȚIA: Str. Const. Mille No. 15 Telefon Centrala 3­05.44 Abonamente provincie: 3.79­8­5 Viața Sindica S lBlli PLANUL ECONOMIC H­­ D mu DOI Ilii in­­SULEI 1 IE­­CHS1ELIEI MISMEL Planificarea este o Lege a economiei Ce înseamnă socialiste. Uterul a­­cesta­­ înseamnă că ne­cesitatea plani­ficări is­­vorăște din însăși struc­tura socialistă a unei so­cietăți, a unei țări. Ca economia socialistă nu poa­te trăi, nu se poate desvolta fără planificare. Intr’adevăr, înitr’o orânduire socialistă, cum este aceea din Uniunea Sovietică, proprietatea mijloacelor de producție se află în mâinile Statului. Statul socialist este acela care stăpânește întreaga eco­nomie a țării, o administrează, o gospo­­dărește, în folosul oamenilor muncii. Iar în țările de democrație populară, cea mai importantă parte din aceste mijloace de producție se află deasemeni în mâinile Statului. Economia națională într-o orânduire socialistă formează un tot unic, care tre­­bue desvoltat în mod armonios, coordo­nat și îmbogățit. Să ne închipuim că avem de gospodărit o fabrică mare. Nu trebue, oare, atunci să ne al­cătuim un plan, după care să gospodă­rim fabrica? Trebue să știm cât produce fabrica, de ce materii prime are nevoe, de câți lucrători are nevoe, care va fi costul de fabricație, care va fi beneficiul. Este deci nevoe de un plan și pentru gos­podărirea unei fabrici, dacă vrem ca ren­tabilitatea și prosperitatea ei să fie asi­­gurată. Se înțelege că, în mare, atunci când este vorba de gospodărirea întregei economii, ca un tot unic, planificarea se impune cu atât mai mult. Statul socialist deține pro­prietatea socială a tuturor mijloacelor de producție și el trebue să gospodărească aceste bunuri, folosindu-se de un plan, pentru ca la sfârșitul aplicării planului, bogăția națională să fie și mai mare de­cât la început, iar nivelul de trai al oa­menilor muncii, pe care Statul socialist îi reprezintă, să fie mai ridicat. Din în­suși caracterul de proprietar unic al mij­loacelor de producție, caracter pe care-l are Statul socialist, derivă necesitatea pentru el de a avea un plan de dirijare a economiei naționale în interesul înflo­ririi acesteia și al bunei stări a masselor muncitoare. De aceea, se spune că pla­nificarea este o lege a societății socia­liste, o necesitate care derivă din însăși structura acestei societăți. Și ceea ce este valabil pentru Țara Socialismului, este valabil și pentru țările cari cons­­truesc acum temeliile socialismului, cum este țara noastră, cum sunt țările de de­mocrație populară, căci și în aceste țări Statul condus de oamenii muncii, deține în proprietatea sa, ca bun comun al po­porului muncitor, cele mai importante mi­jloace de producție. Dar planificarea nu este numai legea economiei socialiste. Ea este o lege ex­clusivă a economiei socialiste. Ea nu se poate aplica într-o societate capita­listă. In țările capitaliste, Statul este reprezentantul claselor exploatatoare și în primul rând al clasei capitaliste, eco­nomia se află în mâinile capitaliștilor, în ale căror­ mâini se află și statul. Este clar că din moment ce mijloacele de producție sunt deținute de către capi­taliști cari fac ce vor, produc ce vor și cât vor, ascultând doar de legile concu­­renței capitaliste, producția se desfășoară în mod anarhic. Ea nu poate fi dirijată de un plan, pentru că tocmai caracteris­tica producției capitaliste este dezordinea, anarhia, determinate de setea de profit a fiecărui capitalist în parte. Discutând cu scriitorul englez Wells, tovarășul Stalin spune : „Până nu vă veți elibera de capitaliști și până nu veți re­nunța la principiul proprietății particu­lare asupra mijloacelor de producție, nu veți avea o economie planificată“. (Urmare în pag. VI­ a col. 1-2.3) Doimi Sitiiul­ ireali mițiloi­mii propășirea necontenită a patriei sale și noui realizări pe calea socialismului Un articol al ziarului sovietic „fevesti“ MOSCOVA, 1 (Rador).­­ TASS transmite: Scoțând în evidență prima ani­versare a Republicii Populare Ro­mâne, observatorul diplomatic al ziarului IZVESTIA scrie : Anul 1948 va trăi totdeauna în memoria poporului român ca a­­nul marilor realizări în toate do­meniile vieții acestei țări: poli­tic, economic și cultural, ca anul hotărîtor pentru desvoltarea mai departe a Republicii spre socialism. Acest lucru a fost făcut posibil­­ datorită faptului că cu un an în urmă, la 30 Decembrie 1947, po­porul român a dat la o parte din calea lui ultimul obstacol serios în fața transformărilor democra­tice radicale în țară — monarhia reacționară reprezentată prin di­nastia germană de Hohenzollern. După eliberarea României de către armata sovietică și după răsturnarea dictaturii fasciste a lui Antonescu reacțiunea română, în­frântă și lipsită de puteri politice s-a grupat în panică în jurul tro­­nului Hohenzoller-ilor, punându-și ultimele speranțe în acesta. Tro­­nul acestui ultim vlăstar al di­nastiei străine era deasemeni ți­nut în tentaculele serviciilor de spionaj­ străine care își continuau activitatea lor subversivă împo­­­­triva tinerei democrații românești. I­mnul care a trecut a dovedit în modul cel îmi convingător poporu­lui român întreaga semnificație a lichidării monarhiei și a procla­mării Republicii Populare. Acesta nu este singurul aspect al vieții politice, economice sau culturale a statului, care s-a bucurat din plin de consecințele binefăcătoare ale­ evenimentului istoric dela 30 De­­­­cembrie 1947. . „ ■ Anul care a trecut de la procla­marea Republicii Populare Româ­ne, a fost caracterizat, prin reali­zări de mari proporții în refacerea și desvoltarea economiei țării. A­­ces succes a fost făcut posibil de naționalizarea întreprinderilor in­­­dustriale, a băncilor, a societăților de asigurare și de transport. Na­ționalizarea a furnizat o temelie solidă pentru întreaga construcție a democrației populare și a smuls reacțiunii interne pozițiile cheie din economia țării. Naționalizarea a lichidat dependența economică a țării de monopolurile străine care, cu aprobarea monarhiei reacțio­nare pusese mâna pe o ramură de importanță hotărîto­are a industriei românești, industria petroliferă. Naționalizarea a lipsit aceste mo­nopoluri de ocazia de a duce ac­tivități subversive împotriva regi­mului de democrație populară pe calea sabotajului și a distrugerii întreprinderilor. Naționalizarea a avut efecte concrete asupra industriei româ­nești. Refacerea economiei a fost întovărășită de desvoltarea și re­organizarea radicală a ei, așa în­cât să poată corespunde nevoilor țării. In cursul anului trecut, poporul român și-a consolidat în mod con­siderabil independența sa națio­nală, înnăbușind de la început cu hotărîre toate încercările reac­țiunii interne și internaționale de a slăbi regimul de democrație populară, de a împiedica renașterea țării, de a pune piedici în calea construirii socialismului. Procesele grupul subversiv condus de Pop- Bujoiu, procesul reprezentanților societății Royal Dutch Shell de la societatea Astra Română, au ară­tat poporului român că dușmanii democrației populare nu au depus armele. Cu toate acestea, poporul român sprijinindu-se pe prietenia cu Uniunea Sovietică și cu țările de democrație populara, a dejucat toate planurile dușmanilor interni și externi ai săi. Prestigiul internațional al Repu­blicii Române, care duce o luptă activă pentru pace și democrație în rândurile familiei unite a popoa­relor din lagărul democrat antiim­­perialist, a crescut. Victoriile de­mocrației române nu ar fi fost po­sibile fără victoria armatei sovie­­tice asupra Germaniei fasciste, fără ajutorul prietenesc din par­tea poporului sovietic în perioada de după război. In anul 1948 s’au produs noui manifestări ale întăririi prieteniei sovieto-române, concretizate în tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală, în strângerea continuă a legăturilor economice între marea țară a socialismului și tânăra Republică Populară Româ­nă. Ajutorul desinteresat al U­­niunii Sovietice a dat posibilitatea de a se reface economiei româ­nești, greu lovită de fasciștii ger­mani și de monopolurile anglo­­americane a ajutat poporul român să-și mobilizeze resursele interne și l-a salvat de lațul planului Mar­shall cu care expansioniștii ameri­cani voiau să sugrume republicele tinere și încă nu destul de puter­nice ale nouei democrații. Popoarele Uniunii Sovietice, ur­mărind cu bucurie succesele Re­publicii Populare Române, urează poporului român propășirea necon­tenită a patriei sale și noui reali­zări pe calea socialismului. * 9» Yon produce mai mul și mai bine, conștienți ci prin munca noastră făurim o țară a socialismului“ Urarea adresată de către prof dr. C. L Parhon președele Prezidiului Marii Adunări Naționale cetățenilor Republicii P­opul­are Române Cu prilejul Anu­lui Nou 1949. d. prof. dr. C. I­ Par­hon, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, a adresat cetățenilor Republi­cii Populare Române­ urmă­toarea urare: Iubiți cetățeni ai Republ­cii Populare Române. In pragul anuShej, nou vă a­­dresez, în numele Prezidiului Marii Adunări Naționale un căMăros saihot și­­ felicitările cele mai sincere-Anul 1948 a arătat cu pri­sosință tuturor, ce mărețe realizări se pot înfăptui pe tărâmul politic, economic, culturali și social, atunci când clasa muncitoare sub condu­­cerea Partidului său, Partidul Muncitoresc Român, drept aliat țărănimea având mun­citoare, deți­ne în mâinile sale viguroase puterea politică. Drumul parcurs­ în anul ce a trecut este drumul care duce spre lumină, spre bună­starea poporului nostru mun­citor. Pașii pe care noi i-am fă­­cut n’au cunoscut un drum bătătorit dar greutățile , în­­tămpinate au fost învinse prin hotărîrea și dârzenia ce­lor ce muncesc de la orașe și sate, care și-au înmănunchiat eforturile spre un singur țel — construirea temeliilor so­cialismului în țara noastră. Realizările obținute în 1948 au dat posibilitatea introdu­cerii planului în viața noas­tră economică — care va creia noui resurse pentru a clădi o țară înfloritoare și prosperă. Dragi c °'­ățen: și "<*fel?Tie. Dacă sforțările noastre ale tuturor au adus isbănzile di n anul 1948, anul care vine și care trebue­­ să consolideze și să lărgească toate cuceririle noastre cere d'n partea noa­stră a tuturor un nou avânt. " In fabrici, în­ uzine, pe o­­goare, muncim pentru noi; ro­dul efortului nostru ne apar­ține. Planul economic prevede mărirea producției noastre industriale cu 40 ° h­, precum și o însemnată sporire a pro­ducției agricole. Vom produce mai mult și mai bine, conștienți că prin munca noastră făurim o țară a socialismului în care ex­ploatatorii nu vor mai avea ce căuta și unde celor ce­ muncesc le este asigurată bună­starea. Pilda U.R­ S.S., ne este nouă îndemn la luptă, iar sprijiniții ei poliț­e și economia ne dă posibilitatea să realizăm mă­rețele noastre sarcini. Să pornim cu nou avânt în muncă. Să scoatem la lumină inepuizabilele resurse crea­toare ale oamenilor muncii și să le punem în slujba tinerii noastre Republici Populare. Pe acest drum al efortului colectiv fără șovăială, al oa­menilor muncii dela orașe și sate, oameni ai științei culturii să mergem mai de­si parte, astăzi când în țata noastră se deschide un an nou-Să-l parcurgem cu fruntea sus, mândri că suntem un po­por liber care clădește pen­tru el, o țară a soc­alismului, a păcii, a bunei stări. La mulți ani, Prof. dr. C­­I. PARHON Popoarele Uniunii Sovietice pi ® i ani IM­­io ta legitmeit De Limitre nimmt si știau iriî6 io m­ai Pariiei Dilici si a marelui săi tutóííir si Miiul, iidisiii! ÎMI Editorialele ziarelor Pravda și Izvestia MOSCOVA. 1. (Rador). — TASS transmite: Editorial­ ziarului PRAV­DA este consacrat Anului Nou 1949. PRAVDA scrie: M­ilioane de oameni sovie­tici sunt ferm convinși că noul an va aduce nouă succese în muncă, în activitatea crea­toare și în viața­­ lor persona­lă care este legată în mod indisolubil cu viața întregii societăți sovetice, de patria socialistă și de prosperitatea și gloria acesteia. Această convingere se sprijină pe te­meliile pu­­tern­ce ale cunoaș­terii legilor desvoltării socie­tății, a înțelegerii vitalității puternice și de neînvins a sistemului sov­etic și a su­periorității istorice mondiale a socialismului.­­ Trecând în revistă realiză­rile anului 1948, observă că acest an PRAVDA a fost anul victoriilor hotărîtoare atât pe frontul refacerii de după război și al desvoltării economiei Uniunii cât și în creșterea Sovietice­­forțelor socialismiului și democrației pe întreg cuprinsul lumii. Anul care a trecut, subli­niază PRAVDA, va intra în aparele istoriei ca anul hotă­rîtor al planului c ncinal de după război. Popoarele U­niunii Sovietice pășesc i­ nou] an 1949 cu un senti­ment de încredere de ne­­sdruncinat * și strâns unite în jurul partidu­lui bolșevic și al marelui său conducător și învățător, generaliss­mul Stalin. In editorialul său întitulat ,1849“, IZVESTIA scrie că Anu’l Nou găsește popoarele sovietice în momentul reali­zării sarcinilor gigant­­e ale planului cincinal stalinist de după război fiind întâmpinat de victoriile în îndeplinirea și depășirea programelor a­­nuale. Noul an a fost întâm­pinat de urările fierbinți ale oamen­lor muncii care au făcut bilanțul realizărilor de frunte din anul 1948. In ana­lele istorice ale marilor vic­torii înregistrate de po­­porul sovietic s-a descri­s nouă pagină. Lumea întreagă și-a concentrat atenția asu­pra omului sovietic, sublinia­ză INTVESTIA. Acest om care transformă lumea, a dat în cursul anului trecut nou e­­xem­ple de înaltă conștiință socialistă. Omul sovietic a crescut spiritualicește im­­preună cu eforturile în mun­că și cu victoriile patriei so­vietice- Poporul sovietic a in­trat în nou, în 1949 cu con­vingerea fermă că nimic nu îl va împkdica în îndeplini­rea marilor sarcini care stau înaintea sa- în pagina 3-a Nituitorii dela„Flamura Roșie“Arad răspund chemării la întrecere lansată de nituitorii dela „23 August“-București ARAD. — Stimulați ele rea­­lizările obținute de nituit­o­­rii din Galați și Turnu­ Seve­­rin și chemați la întrecere de muncitorii­­ dela itstoriefe „98 August” din București, nituitorii dela uzinele „Fla­mura Roșie” (fost Astra,Va­­goane) Arad, ne.au trimis spre publicaire următor­­­rele: la, j Voi muncitorii nit­uit­ori dela uzinele „Flamura R­o­­șie”t am primit cu bucurie chemarea la­ întrecere tăi rulă nouă de nit­ui­torii dela uzinele ,23 August” din Bu­curești. ...Ne luăm ansa­ Ut mentul să ne perfecționăm metodele de lucru și să depunem toate eforturile pentru a depăși normele de până a­­cum. Vrem ca prin­ exemplul nostru să antrenăm în în­­t­­receri socialiste toate sec­țiile din uzina noastră. „In dorința de a învăța noua metodă de muncă fo­­lo­sită de către nituitorii de la Galați și Tu­rnu -Seve­rin, îi rugăm pe aceștia să ne viziteze. ■ In numele echipelor de ni. 'uitări de la ,,Flamura Re­­d­­ ie” CHIORAN VASILE și BOKDR LUDOVIC șefi de echipe t i­y' felicitările C onsiliului Central al u­n­or Mic­atoare oameni mantii lui P. TELEGRAMA Tom. GHEOIRGHE APOSTOL ,Președintele C.G.M. București MOSCOVA, 31 Decembrie 1948. — Consiliul Central al Sindicatelor din U.R.S.S. felicită cu ocazia Anului Nou pe toți membrii­­ sindic­atelor și muncitorii din R. P. R. Urăm Sindicatelor române suc­­­ces în întărirea democrației populare și în îmbunătățirea c­ondițiilor de viață și cultură a muncitorilor. Suntem siguri că sindicatele din R. P. R­ vor consolida din toate puterile lor unitatea mișcării sin­­dicale mondiale. V. KUZNEȚOV, Președintele Consiliu­­­lui Central al Sin­­dica­­telor din UL R.S.S. Nituitorii Șantierului Naval Constanța au chemat la întrecere i Banii Petre, Sosea lui ți Mini Ion CONSTANȚA.­­ Pe docul plutitor al Șantierului Na­­­val S.R­ T. Constanța, se află intrate în­­ reparație vase maritime — „Oituz” două și ,­Plehanov”. O bună parte din lucrări s­unt efectuate de secția cazangerie, de lucră­torii nituitori. Spre deose­bire de nituitorii Șantierelor de la Dunăre, aceștia lucrează­­ în condi­ții deosebite cu nituri mari de 22-25 mm, în pozții de bătut mai grele­ Rezultatele obținute de e­­chiipiele lui Banu Petre, din Tr- Severin, Roșca Marin și Io­rdăchescu , Ion din Galați și mai ales organizarea muncii în cadrul­­ echipelor lo­r, a în­demnat pe nituitorii constăn­­țeni să li se adreseze rugâri­lu-i să le împărtășească din experiența câștigată până acum.Deosebit de aceasta nitui­torii constănțeni au chemat la întrecere pe nitu­itorli se­verineni și gălățeni. GH. MUREȘANU Coresp. sindical MINERII CENTRULUI „VATRA DORNEI“ AU DEPĂȘIT IN MEDIE RANDAMENTUL CU 37 °/» VATRA DORNEI.­­ In ca­drul întrecerilor, în cinstea ani­versării proclamării Republicii, minerii centrului Vatra Dornei, (minele Em. Bodnăraș și Filimon Sârbu) au depășit în medie ran­damentul în producție cu 37,32 la sută. Echipele lui Dranca F. și Mo­­roșan M. de­?, mina „Em. Bod­năraș“ ;au depășit norma cu 69 și 65 la sută, la mina. „Filimon Sâr­bu“ echipele lui Mihail Ludovic, Niculiță Ne­., Canea Teofil, An­drei Vasile și Barta M. au rea­lizat depășiri de normă între 73 la sută și 93 la sută. C. IORGULESCU Coresp. sindical Asigurările Sociale, în folosul celor ce miresc, în slujba îndeplinirii planu­li Asigurările Sociale, așa cum te aveam până deunăzi, purtau pecetea regimului burghezo­­moșieresc, în ale cărui condiții ei a au fost create. Deși de la insta­urarea regimului democra­tic ele au pri­mit o serie de schimbări in folosul asigurați­lor, totuși păstrau încă multe părți înapoiate, dădeau naș­tere la nedreptăți și aveau un aparat funcționăresc birocratic foarte numeros. Intruadevăr cu toa­te adaptările la neurile stări născute de cuceririle poporului muncitor, Asigurările Sociale, susținute în bună parte prin cotizațiile plătite de către salariați, nu ofereau acestora o asistență medicală și socială sa­tisfăcătoare. Ajutorarea se făcea după sistemul actuarial, adică în funcție de cotizații. De ase­mene­a, sistemul­ de pensii era pe cât de complicat pe atât de nemulțumitor, datorită mulți­mei Caselor de pensionare, fiecare având un regim deosebit. Cotitura hotărîtă pe csira o face Republica noastră spre construirea socialismului, se o­­glindește și în domeniul Asi­gurărilor Sociale. Astfel, noua lege a Asigurărilor Sociale nu mai merge pe drumul adaptă­rilor. Ea lichidează coropiecta­­mente vechiul sistem pe care se bazau Asigurările Sociale, punând în locul lor principiul socialist, după care Statu, se obligă să îngrijească de sănă­tatea oamenilor muncii și să le asigure starea materială în caz de incapacitate de muncă. Cum traduce în mod practic noua lege acest principiu? In primul rând prin acea că sus­ținerea Asigurărilor Sociale nu mai revine asiguraților. Cotiza­țiile vor fi plătite în întregime de către Stat pentru salariații lui și de către patron pentru salariații din sectorul particu­lar. Desigur că, o asemenea sta­tornicire a Asigurării­, nu poate existe în ases o țară ca­­­pitalistă, deoarece statul ex­ploatatorilor asigură numai pro­fitul capitaliștilor, dar nu-i pasă de sănătatea celor ce mun­cesc. Noua lege extinde asigurările asupra tuturor salariaților. Spre deosebire de vechile asigurări care cuprindeau ți pe patrior­ii­ meseriași, însă nu acordau a­­­cest drept funcționarilor de­­ Stat, noua lege nu lasă toaîară nici o categorie de salariați. Astfel, pentru prima oară la noi vor fi asigurați funcționarii de Stat și salariații agricoli. A­­ceștia­ din urmă erau până acum­ lipsiți de orice drept­­a asis­tența medicală și ajutorare. Astfel, Asigurările Sociale devin o instituție a tuturor sa­lariaților. Ca o consecință lo­gică, se realizează și vechea revendicare a salariaților, înre­gistrată și în rezolația» Congre­sului de Const­ruire a Confe­derației Generale a Munciii și anume, «wtch­oniția Asigurărilor Sociale. Vorbind despre autonomia Asigurări­ er focin­e­, tovarășul Lotar Rădăcescu a spus : „...ea se realizează acum în sensul cel m­ai la­g, cel mai bun și cel mai freenos al cuvântu­lui, fiindcă conducerea Asigurărilor Sociale trece asupra sindicate­lor,­­asupra organizațiilor de mtaistră ale d­esel­e tribri­ teatre, care te vor asigura, pe calea alegerii în forme stătutei ©, or­gane de conducere de " sus până jos". Este ușor să ne dăm seas­­a de câștigul pe care î­l dobân­­deșt« fie e*fa­ssós d ®­­in urma trecerii Asigurărilor Socia!» «­­supra sindicatelor. Să ne în­­chiipuim­ numai căzu; unul ss­­lairiet, care cere un ajutor. De acum încolo el se va adresa direct tovarășului lui de muncă, care îndeplinește­­ n întreprin­dere pentru sarcina de responsabil A«fgv«*:F © Sociale. G« (Continuare în pag. 5-a col. 7-8) v-

Next