Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)

1971-10-27 / nr. 36

ORELE MUNCI PATRIOTICE - CURS UNANIM FRECVENTAT! (Urmare din pagina I) In jurul orei 10 pe șantierul tineretului de la Cioro­­gîrla — Chiajna au răsunat primele lovituri de tirnă­­cop și muncitorii, elevii și studenții au început lucrul, umăr la umăr, uniți prin aceleași preocupări și intr-o atmosferă de general entuziasm. In primele ore ale muncii, în aerul tare al dimi­neții, am stat de vorbă cu cîțiva din purtătorii salope­telor albastre. Succintele declarații pe care le-am con­semnat descifrează, convingător, prin cuvinte simple și sincere, un spirit si o atmosferă de mobilizare deo­sebită. Boancă Alexandru, Grupul școlar „Vulcan" : „Do­resc să muncesc pentru patrie". Ciumianu Marian, Școala profesională „Semănătoa­rea" : „Vom munci cu totii, umăr la umăr, elevi, mun­citori și studenți, in așa fel incit fiecare să fie mulțumit de celălalt și de el însuși“. Dana Gavrilovici, studentă Filosofie, anul 111: „Am luat hotărirea, noi, „filosofii", să chemăm la întrecere toți studenții din Universitate. Mai presus de orice, vrem să facem o treabă serioasă“. Pană Ion, anul IV, Liceul economic nr. 1­ ..Senti­mentul care mă animă este unul de totală dăruire, în­țeleg munca patriotică ca o îndatorire și ca o necesi­tate“. Porcișteanu Vasile, student Tehnologie III, I.P.G.G. : „In adunarea A.S. pe an am hotărit cu toții să partici­păm cu tot efectivul la muncă patriotică. Muncim cu tragere de inimă și dorim din tot sufletul să facem o treabă bună". Timpul e încă învăluit în aburul dimineții și bate un vînt aspru și rece de toamnă, intr-un grup întîlnesc aproape întreg anul III de la Facultatea de economia industriei (A.S.E.): Stamate Aneta, Ionescu Adrian, Pîrvu Fior­ea, Cojocaru Aurica, Vișan Elena, Stanciu Gheorghe. Acum s-au încălzit și mînuiesc lopețile și tirnăcoapele cu o vervă și într-o bună dispoziție deo­sebită. Se cer cîteva cuvinte pentru „Viața studen­țească“. Îmi răspunde unul din ei: „N-avem timp, to­varășe. Uitați-vă 10 minute la noi cum muncim și n-o să fie nevoie de mai mult“. I-am urmărit și, intr-ade­văr, înțeleg că nu mai e nevoie de nici o declarație. Înainte de a părăsi șantierul de muncă patriotică al studenților de la Ciorogîrla ■— Chiajna, primul șantier al tineretului de pe linia de centură a Capitalei, i-am solicitat cîteva cuvinte studentului Gheorghe Chirtu, comandantul șantierului. „Pe acest șantier au venit azi peste o mie de munci­tori, elevi și studenți, hotărîți să muncească împreună, cot la cot, animați de aceleași idealuri și uniți prin aceeași preocupare : munca“ — ne-a răspuns el cu o concizie firească. COMANDAMENTELE ZILEI IN ASOCIAȚII SPIRIT RESPONSABIL $1 ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVA ȘI GOSPODĂREASCĂ DIN CĂMINE In prezent, fiecare colectiv de studenți, călăuzit de înaltele principii și idei cuprinse în programul de educație revoluționară elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu și în cuvîntarea pe care a rostit-o la adu­narea festivă prilejuită de deschiderea noului an uni­versitar, face o analiză exigentă, dezbate în spirit critic, combativ întreaga activitate desfășurată, toate aspectele vieții universitare, contribuind astfel la îmbunătățirea radicală a procesului instructiv-edu­­cativ din instituțiile de învățământ superior. In cadrul eforturilor generale care vizează reali­­zarea obiectivelor de educare politică și ideologică a întregii studențimi, o importanță deosebită trebuie să acordăm modului în care este organizată și se desfășoară activitatea în căminele studențești. Practica existentă, de a transfera întreaga muncă educativă din cămine exclusiv pe seama comitetului studențesc și a directorului educativ, arată că acest domeniu de activitate a fost neglijat, considerat la periferia activității asociațiilor și organelor de în­­vățămînt, ceea ce a avut ca efect diminuarea acțiu­nii terapeutice a opiniei studențești, scăderea spiri­tului combativ, instaurarea, în unele colective stu­dențești din cămine, a unei atmosfere de pasivitate și indiferență. Se știe că felul cum este organizată și se desfășoară activitatea educativă și social-gospodă­­rească în căminele studențești devine un indiciu al eficienței eforturilor pe care le depun asociațiile stu­dențești, reflectă influența pe care ele o exercită asupra studenților, deoarece căminul, în actualele condiții de organizare și de desfășurare a învăță­­mîntului la noi în țară, este locul unde studentul își desfășoară o mare parte a activității lui. Desfășurarea, incepînd din aceste zile și pînă la­­firșitul lunii octombrie, a alegerilor din cămine și cantine devine, astfel, un moment decisiv in impri­marea hotărîtă a unui veritabil spirit de responsa­bilitate colectivă, o premisă certă pentru impulsio­­narea­ în acest an, a activității educative și social­­gospodărești, înscrise ferm în atmosfera de mobili­­zare politică ce definește astăzi activitatea studen­­țimii noastre, aceste adunări trebuie să se consti­tuie în veritabile forumuri ale opiniei colective, ba­zate pe analiza lucidă, cu maximum de răspundere și exigență, a tuturor deficiențelor manifestate în viața de cămin, determinînd, totodată, antrenarea nemijlocită a studenților la rezolvarea problemelor gospodărești, forjarea unei atitudini intolerante față de orice abatere. In cadrul eforturilor susținute de îmbunătățire a activității educative în învățămîntul superior, un pas important îl marchează elaborarea, de către Minis­terul Invățămîntului și Comitetul Executiv al U.R.S.R. a noului Regulament cu privire la organi­­area și funcționarea căminelor studențești, regula­ment care oferă un cadru favorabil de desfășurare a unei bogate activități educative, de manifestare a acțiunii educative directe a colectivelor studențești. Prin lărgirea competenței comitetelor studențești in ceea ce privește repartizarea ln cămine, organizarea nemijlocită a activităților educative și gospodărești, sancționarea abaterilor, exercitarea controlului ob­ștesc, sporește implicit răspunderea asociațiilor, a studenților înșiși față de conținutul întregului proces educativ din cămine. Revine, astfel, adunărilor care vor alege noile comitete datoria de a stabili un pro­gram de măsuri eficient, care — pornind de la în­țelegerea temeinică a cauzelor ce au determinat în trecut deficiențe — să garanteze imprimarea unui spirit lucrativ, militant stilului de muncă al organe­lor studențești. Comitetele de cămin sunt organisme ale asociației studențești, planul de muncă pe baza căruia ele își desfășoară activitatea, împreună cu di­rectorii educativi, este parte integrantă a programu­lui comun de activități al consiliului A.S. și al consiliului profesoral, întreaga activitate edu­cativă și gospodărească ce se desfășoară în că­o­mine — concepută ca o componentă intrinsecă procesului instructiv-educativ, ca rezultat al eforturilor comune ale organelor de învăță­­mînt și asociațiilor studențești — trebuie, astfel, să se integreze de facto în procesul de aplicare a com­plexului de măsuri privind intensificarea muncii de educație comunistă în universități, de formare omului nou. De o maximă importanță, în acest sens, a se dovedește sporirea eficienței educative a acțiu­nilor inițiate de comitetele de cămin, pentru forma­rea și întreținerea unei opinii combative, pentru în­cetă­țenirea unui climat civilizat de viață în comun, pentru promovarea dragostei față de muncă, a spiri­tului de ordine și disciplină, pentru atragerea largă a studenților în rezolvarea tuturor problemelor. In funcție de condițiile concrete existente în fie­care cămin, comitetele nou alese trebuie să folosească mai susținut unele mijloace neglijate pînă acum, cum ar fi dezbaterea operativă în colectivele din cămine a abaterilor , organizarea unor discuții, în­­tîlniri pe probleme ale educației moral-cetățenești, ale respectului față de avutul obștesc, ale convie­țuirii în cămin, cu participarea unor cadre didac­tice și reprezentanți ai conducerilor facultăților ; folosirea mijloacelor de agitație politică de masă (stații de amplificare, gazete de perete, gazete sati­rice, fotomontaje, lozinci), pentru informarea per­manentă a studenților asupra unor evenimente in­terne și internaționale, asupra unor probleme de învățămînt, cultură și artă, pentru satirizarea mentalităților retrograde, a manifestărilor de in­disciplină etc. O serie de alte prevederi ale noului regulament ce intră în vigoare la 1 noiembrie — printre care ge­neralizarea în cămine a asigurării curățeniei zilnice prin autoservire, exercitarea fermă a controlului obștesc, analizarea sistematică — semestrial — în consiliile A.S. și în senate sau consilii profesorale a activității educative și social-gospodărești din că­mine — împlinesc acel cadru educativ și organiza­toric necesar desfășurării, în condiții optime, a acti­vității în noul an universitar, garanție a unei schim­bări calitative în viața colectivelor de studenți din căminele noastre. PUSZTAI Kalman secretar al Consiliului U.R.S.R. 3 Viața studențeasca SEMNALE CRITICE RECEPȚIONATE INTERVENȚIA REVISTEI ÎMPOTRIVA POLUĂRII VIEȚII UNIVERSITARE ÎȘI DOVEDEȘTE EFICIENȚA ! In numărul 34, de miercuri 13 octombrie 1971, re­vista noastră a publicat sub semnătura lui Omicron un reportaj 6 „necunoscuți“, vodca și cele 100 de certifi­cate medicale, în care se relata intermezzo-ul bahic al unor studenți in bufetul Universității din București. N-am tras atunci nici un fel de concluzii, pentru motivul că situația avea o cotă absolută de evidențe care nu mai puteau fi ignorate. Se bucură de aceea faptul că, procedînd cu fermitate și promptitudine, In­stitutul de construcții, rectoratul și consiliul U.R.S. au luat măsuri severe de eliminare din viața universi­tară a celor 4 „reprezentanți“ ai institutului la masa cu vodcă din 7 octombrie. Reproducem, spre edificare, din adresa pe care Institutul de construcții, rectoratul și consiliul U.R.S. ne-au adresat-o : „A doua zi după apariția revistei, Biroul consiliu­lui profesoral al Facultății de mașini și utilaje pentru construcții împreună cu delegați ai consiliului aso­ciației studențești au analizat relatarea din reportaj și au constatat că este conformă cu realitatea. Biroul Senatului Institutului de construcții Bucu­rești împreună cu reprezentanții Consiliului asociațiilor studențești din institut au aprobat propu­nerea, hotărînd exmatricularea din facultate pînă la 1 octombrie 1972... Cazul despre care este vorba este analizat și în adu­nările generale de an care se desfășoară în prezent.“ De asemenea, decanatul și Consiliul A.S. al Facultății de drept ne comunică : „Cazul studentului Stoica Radu a fost discutat în ședința din 16 octombrie 1971 activului A.S. din facultatea noastră, care a propus a exmatricularea acestuia din Facultatea de drept. Bi­roul consiliului profesoral a hotărât în ședința din 18 octombrie 1971 să propună conducerii universității ex­matricularea studentului Stoica Radu. Menționăm că reinmatricularea acestuia în anul IV a fost făcută fără avizul facultății. Cu toate că nu este membru al U.T.C., Stoica Radu va fi discutat în adu­narea generală de alegeri și dezbateri a anului V“. VECHI ȘI NOI Celui care intră pentru prima dată în holul cămi­nului de fete al Institutului pedagogic bucureștean din Șoseaua Panduri nr. 92, ceea ce „îi sare“ în ochi este un desen. Un desen...la gazeta de perete, care poartă următorul însemn : „Oră tîrzie, ...un sărut de plecare De altfel nici desenul și nici articolele vecine nu impietează cu nimic asupra ambianței generale a ho­lului. E doar atît calm aici..., iar desenul cu pricina, ca și articolele, așteaptă acolo de anul trecut. Nu s-a schimbat nimic. Aflăm de la portar că pînă acum nu există un reper­toar cu evidența studentelor. Și poate că n-ar avea vreo însemnătate existența unui repertoar cu evidența studentelor, dar studentele care locuiesc în căminul din Șoseaua Panduri nu au pînă la data de 22 octombrie a.c. nici măcar legitimații. Stația de radioamplificare a căminului e defectă cam de la jumătatea anului trecut, ne amintește tovarășa Pop Mihaela, președinta comitetului de cămin „pro­vizoriu". Ne mulțumim să consemnăm Interesul ma­nifestat de dînsa și colegele ei pentru realizarea unor emisiuni locale pe care încă...nu le vor putea difuza, deocamdată.

Next