Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)
1971-10-27 / nr. 36
ORELE MUNCI PATRIOTICE - CURS UNANIM FRECVENTAT! (Urmare din pagina I) In jurul orei 10 pe șantierul tineretului de la Ciorogîrla — Chiajna au răsunat primele lovituri de tirnăcop și muncitorii, elevii și studenții au început lucrul, umăr la umăr, uniți prin aceleași preocupări și intr-o atmosferă de general entuziasm. In primele ore ale muncii, în aerul tare al dimineții, am stat de vorbă cu cîțiva din purtătorii salopetelor albastre. Succintele declarații pe care le-am consemnat descifrează, convingător, prin cuvinte simple și sincere, un spirit si o atmosferă de mobilizare deosebită. Boancă Alexandru, Grupul școlar „Vulcan" : „Doresc să muncesc pentru patrie". Ciumianu Marian, Școala profesională „Semănătoarea" : „Vom munci cu totii, umăr la umăr, elevi, muncitori și studenți, in așa fel incit fiecare să fie mulțumit de celălalt și de el însuși“. Dana Gavrilovici, studentă Filosofie, anul 111: „Am luat hotărirea, noi, „filosofii", să chemăm la întrecere toți studenții din Universitate. Mai presus de orice, vrem să facem o treabă serioasă“. Pană Ion, anul IV, Liceul economic nr. 1 ..Sentimentul care mă animă este unul de totală dăruire, înțeleg munca patriotică ca o îndatorire și ca o necesitate“. Porcișteanu Vasile, student Tehnologie III, I.P.G.G. : „In adunarea A.S. pe an am hotărit cu toții să participăm cu tot efectivul la muncă patriotică. Muncim cu tragere de inimă și dorim din tot sufletul să facem o treabă bună". Timpul e încă învăluit în aburul dimineții și bate un vînt aspru și rece de toamnă, intr-un grup întîlnesc aproape întreg anul III de la Facultatea de economia industriei (A.S.E.): Stamate Aneta, Ionescu Adrian, Pîrvu Fiorea, Cojocaru Aurica, Vișan Elena, Stanciu Gheorghe. Acum s-au încălzit și mînuiesc lopețile și tirnăcoapele cu o vervă și într-o bună dispoziție deosebită. Se cer cîteva cuvinte pentru „Viața studențească“. Îmi răspunde unul din ei: „N-avem timp, tovarășe. Uitați-vă 10 minute la noi cum muncim și n-o să fie nevoie de mai mult“. I-am urmărit și, intr-adevăr, înțeleg că nu mai e nevoie de nici o declarație. Înainte de a părăsi șantierul de muncă patriotică al studenților de la Ciorogîrla ■— Chiajna, primul șantier al tineretului de pe linia de centură a Capitalei, i-am solicitat cîteva cuvinte studentului Gheorghe Chirtu, comandantul șantierului. „Pe acest șantier au venit azi peste o mie de muncitori, elevi și studenți, hotărîți să muncească împreună, cot la cot, animați de aceleași idealuri și uniți prin aceeași preocupare : munca“ — ne-a răspuns el cu o concizie firească. COMANDAMENTELE ZILEI IN ASOCIAȚII SPIRIT RESPONSABIL $1 ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVA ȘI GOSPODĂREASCĂ DIN CĂMINE In prezent, fiecare colectiv de studenți, călăuzit de înaltele principii și idei cuprinse în programul de educație revoluționară elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu și în cuvîntarea pe care a rostit-o la adunarea festivă prilejuită de deschiderea noului an universitar, face o analiză exigentă, dezbate în spirit critic, combativ întreaga activitate desfășurată, toate aspectele vieții universitare, contribuind astfel la îmbunătățirea radicală a procesului instructiv-educativ din instituțiile de învățământ superior. In cadrul eforturilor generale care vizează realizarea obiectivelor de educare politică și ideologică a întregii studențimi, o importanță deosebită trebuie să acordăm modului în care este organizată și se desfășoară activitatea în căminele studențești. Practica existentă, de a transfera întreaga muncă educativă din cămine exclusiv pe seama comitetului studențesc și a directorului educativ, arată că acest domeniu de activitate a fost neglijat, considerat la periferia activității asociațiilor și organelor de învățămînt, ceea ce a avut ca efect diminuarea acțiunii terapeutice a opiniei studențești, scăderea spiritului combativ, instaurarea, în unele colective studențești din cămine, a unei atmosfere de pasivitate și indiferență. Se știe că felul cum este organizată și se desfășoară activitatea educativă și social-gospodărească în căminele studențești devine un indiciu al eficienței eforturilor pe care le depun asociațiile studențești, reflectă influența pe care ele o exercită asupra studenților, deoarece căminul, în actualele condiții de organizare și de desfășurare a învățămîntului la noi în țară, este locul unde studentul își desfășoară o mare parte a activității lui. Desfășurarea, incepînd din aceste zile și pînă lafirșitul lunii octombrie, a alegerilor din cămine și cantine devine, astfel, un moment decisiv in imprimarea hotărîtă a unui veritabil spirit de responsabilitate colectivă, o premisă certă pentru impulsionarea în acest an, a activității educative și socialgospodărești, înscrise ferm în atmosfera de mobilizare politică ce definește astăzi activitatea studențimii noastre, aceste adunări trebuie să se constituie în veritabile forumuri ale opiniei colective, bazate pe analiza lucidă, cu maximum de răspundere și exigență, a tuturor deficiențelor manifestate în viața de cămin, determinînd, totodată, antrenarea nemijlocită a studenților la rezolvarea problemelor gospodărești, forjarea unei atitudini intolerante față de orice abatere. In cadrul eforturilor susținute de îmbunătățire a activității educative în învățămîntul superior, un pas important îl marchează elaborarea, de către Ministerul Invățămîntului și Comitetul Executiv al U.R.S.R. a noului Regulament cu privire la organiarea și funcționarea căminelor studențești, regulament care oferă un cadru favorabil de desfășurare a unei bogate activități educative, de manifestare a acțiunii educative directe a colectivelor studențești. Prin lărgirea competenței comitetelor studențești in ceea ce privește repartizarea ln cămine, organizarea nemijlocită a activităților educative și gospodărești, sancționarea abaterilor, exercitarea controlului obștesc, sporește implicit răspunderea asociațiilor, a studenților înșiși față de conținutul întregului proces educativ din cămine. Revine, astfel, adunărilor care vor alege noile comitete datoria de a stabili un program de măsuri eficient, care — pornind de la înțelegerea temeinică a cauzelor ce au determinat în trecut deficiențe — să garanteze imprimarea unui spirit lucrativ, militant stilului de muncă al organelor studențești. Comitetele de cămin sunt organisme ale asociației studențești, planul de muncă pe baza căruia ele își desfășoară activitatea, împreună cu directorii educativi, este parte integrantă a programului comun de activități al consiliului A.S. și al consiliului profesoral, întreaga activitate educativă și gospodărească ce se desfășoară în căomine — concepută ca o componentă intrinsecă procesului instructiv-educativ, ca rezultat al eforturilor comune ale organelor de învățămînt și asociațiilor studențești — trebuie, astfel, să se integreze de facto în procesul de aplicare a complexului de măsuri privind intensificarea muncii de educație comunistă în universități, de formare omului nou. De o maximă importanță, în acest sens, a se dovedește sporirea eficienței educative a acțiunilor inițiate de comitetele de cămin, pentru formarea și întreținerea unei opinii combative, pentru încetățenirea unui climat civilizat de viață în comun, pentru promovarea dragostei față de muncă, a spiritului de ordine și disciplină, pentru atragerea largă a studenților în rezolvarea tuturor problemelor. In funcție de condițiile concrete existente în fiecare cămin, comitetele nou alese trebuie să folosească mai susținut unele mijloace neglijate pînă acum, cum ar fi dezbaterea operativă în colectivele din cămine a abaterilor , organizarea unor discuții, întîlniri pe probleme ale educației moral-cetățenești, ale respectului față de avutul obștesc, ale conviețuirii în cămin, cu participarea unor cadre didactice și reprezentanți ai conducerilor facultăților ; folosirea mijloacelor de agitație politică de masă (stații de amplificare, gazete de perete, gazete satirice, fotomontaje, lozinci), pentru informarea permanentă a studenților asupra unor evenimente interne și internaționale, asupra unor probleme de învățămînt, cultură și artă, pentru satirizarea mentalităților retrograde, a manifestărilor de indisciplină etc. O serie de alte prevederi ale noului regulament ce intră în vigoare la 1 noiembrie — printre care generalizarea în cămine a asigurării curățeniei zilnice prin autoservire, exercitarea fermă a controlului obștesc, analizarea sistematică — semestrial — în consiliile A.S. și în senate sau consilii profesorale a activității educative și social-gospodărești din cămine — împlinesc acel cadru educativ și organizatoric necesar desfășurării, în condiții optime, a activității în noul an universitar, garanție a unei schimbări calitative în viața colectivelor de studenți din căminele noastre. PUSZTAI Kalman secretar al Consiliului U.R.S.R. 3 Viața studențeasca SEMNALE CRITICE RECEPȚIONATE INTERVENȚIA REVISTEI ÎMPOTRIVA POLUĂRII VIEȚII UNIVERSITARE ÎȘI DOVEDEȘTE EFICIENȚA ! In numărul 34, de miercuri 13 octombrie 1971, revista noastră a publicat sub semnătura lui Omicron un reportaj 6 „necunoscuți“, vodca și cele 100 de certificate medicale, în care se relata intermezzo-ul bahic al unor studenți in bufetul Universității din București. N-am tras atunci nici un fel de concluzii, pentru motivul că situația avea o cotă absolută de evidențe care nu mai puteau fi ignorate. Se bucură de aceea faptul că, procedînd cu fermitate și promptitudine, Institutul de construcții, rectoratul și consiliul U.R.S. au luat măsuri severe de eliminare din viața universitară a celor 4 „reprezentanți“ ai institutului la masa cu vodcă din 7 octombrie. Reproducem, spre edificare, din adresa pe care Institutul de construcții, rectoratul și consiliul U.R.S. ne-au adresat-o : „A doua zi după apariția revistei, Biroul consiliului profesoral al Facultății de mașini și utilaje pentru construcții împreună cu delegați ai consiliului asociației studențești au analizat relatarea din reportaj și au constatat că este conformă cu realitatea. Biroul Senatului Institutului de construcții București împreună cu reprezentanții Consiliului asociațiilor studențești din institut au aprobat propunerea, hotărînd exmatricularea din facultate pînă la 1 octombrie 1972... Cazul despre care este vorba este analizat și în adunările generale de an care se desfășoară în prezent.“ De asemenea, decanatul și Consiliul A.S. al Facultății de drept ne comunică : „Cazul studentului Stoica Radu a fost discutat în ședința din 16 octombrie 1971 activului A.S. din facultatea noastră, care a propus a exmatricularea acestuia din Facultatea de drept. Biroul consiliului profesoral a hotărât în ședința din 18 octombrie 1971 să propună conducerii universității exmatricularea studentului Stoica Radu. Menționăm că reinmatricularea acestuia în anul IV a fost făcută fără avizul facultății. Cu toate că nu este membru al U.T.C., Stoica Radu va fi discutat în adunarea generală de alegeri și dezbateri a anului V“. VECHI ȘI NOI Celui care intră pentru prima dată în holul căminului de fete al Institutului pedagogic bucureștean din Șoseaua Panduri nr. 92, ceea ce „îi sare“ în ochi este un desen. Un desen...la gazeta de perete, care poartă următorul însemn : „Oră tîrzie, ...un sărut de plecare De altfel nici desenul și nici articolele vecine nu impietează cu nimic asupra ambianței generale a holului. E doar atît calm aici..., iar desenul cu pricina, ca și articolele, așteaptă acolo de anul trecut. Nu s-a schimbat nimic. Aflăm de la portar că pînă acum nu există un repertoar cu evidența studentelor. Și poate că n-ar avea vreo însemnătate existența unui repertoar cu evidența studentelor, dar studentele care locuiesc în căminul din Șoseaua Panduri nu au pînă la data de 22 octombrie a.c. nici măcar legitimații. Stația de radioamplificare a căminului e defectă cam de la jumătatea anului trecut, ne amintește tovarășa Pop Mihaela, președinta comitetului de cămin „provizoriu". Ne mulțumim să consemnăm Interesul manifestat de dînsa și colegele ei pentru realizarea unor emisiuni locale pe care încă...nu le vor putea difuza, deocamdată.