Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)
1971-10-27 / nr. 36
NOI EXIGENȚE FAȚĂ DE PREDAREA și Însușirea științelor sociale Imperativele noului an universitar 1971— 1972 înscriu la loc de frunte necesitatea aprofundării și însușirii de către studenții a politicii interne și externe toți a Partidului Comunist Român, politică ce se bucură de adeziunea întregului nostru popor și de un larg prestigiu internațional. Aceasta este nu numai o exigență firească față de viitorii specialiști de înaltă calificare, dar și o datorie cetățenească, care evidențiază dimensiunile înaltei responsabilități sociale omniprezente in toate domeniile de activitate. Așezarea predării științelor sociale pe o bază temeinică constituie o componentă esențială a programului de măsuri adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, în vederea îmbunătățirii activității politico-ideologice și de educație marxist-leninistă a oamenilor muncii, program care se bucură de adeziunea deplină a întregului popor. O expresie elocventă a acestei adeziuni este și munca laborioasă care s-a depus și se depune pentru ridicarea nivelului predării științelor sociale și pentru sporirea forței de inrîurire a acestor discipline asupra formării spirituale a tineretului. Infuzia de spirit înnoitor și gindire cutezătoare „Care sunt sensurile și semnificațiile măsurilor preconizate in legătură cu științele sociale ?“ — iată o întrebare care stăruie in rîndurile studenților, de cele mai multe ori legată nu numai de interesul pe care-l prezintă aceste discipline, dar și de spiritul activ, de totala angajare ce caracterizează tineretul studențesc. Răspunsul este simplu pentru cei care au urmărit îndeaproape și cunosc politica partidului nostru, principiile după care se călăuzește în toate domeniile de activitate, pe plan intern și internațional. întărirea predării științelor sociale este cerință esențială a vieții noastre politice și ideologice, a procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Congresul al X-lea al partidului, continuind pe o treaptă superioară orientarea Congresului al IX-lea, a generat o uriașă infuzie de spirit înnoitor, de gîndire originală, creatoare, de realism, chemînd la confruntarea permanentă a teoriei cu practica, la înlăturarea hotărîtă a tot ceea ce se dovedește anacronic, depășit, la aprecierea și interpretarea fenomenelor nu după clișee sau tipare sclerozate, ci numai pe baza analizei marxist-leniniste a realității, în dinamismul și întreaga multilateralitate și bogăție a aspectelor ei. Științele sociale sunt nemijlocit vizate de aceste noi exigențe, care capătă dimensiuni neobișnuite in etapa pe care o parcurgem. Ar fi un nonsens ca societatea să acționeze cu două „unități de măsură" : una plină de răspundere în domeniul socialeconomic, și alta — mai largă și mai îngăduitoare — în domeniul ideologic, al pregătirii cadrelor și formării omului nou al societății socialiste. Exigențele de azi din domeniul științelor sociale sunt exigențele procesului unitar de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, care nu poate lăsa în afara lui nici un domeniu sau sector de activitate fără a prejudicia însăși realizarea obiectivelor stabilite. Epoca noastră cere să privim cu îndrăzneală înainte. De fapt, școala este prin ea însăși o instituție prospectivă. Studenții care se află astăzi în universități vor trebui să-și aducă contribuția, potrivit cerințelor societății, mîine — adică peste 4—5 ani. Rezistă oare conținutul procesului înstructiv-educativ „probei timpului“ ? Aceasta este o coordonată majoră a modernizării învățămîntului și o preocupare intensă pe toate meridianele. Științele sociale trebuie așezate pe o astfel de temelie nicit să reziste confruntării cu exigențele timpului și ale evoluției extrem de dinamice a societății noastre. De pe cumi se vede întotdeauna mai departe ! Stadiul, nivelul pe care l-am atins ne permit să privim în perspectivă și, în concordanță cu țelurile ce ni le propunem, să acționăm asupra tuturor pîrghiilor care contribuie la realizarea lor. In acest context, conștiința socialistă joacă un rol de mare importanță. Științele sociale sunt chemate să aibă un mai mare aport la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste, având în vedere și perspectiva trecerii la construirea comunismului în țara noastră. Tocmai pentru a răspunde acestor exigențe actuale și de perspectivă a fost elaborat „Sistemul unitar al predării științelor sociale“, care se aplică în învățămîntul superior începind cu acest an universitar. Trăsături caracteristice ale noului sistem al predării științelor sociale Neajunsurile ce s-au acumulat în decursul anilor în predarea și însușirea științelor sociale ar putea fii grupate în trei categorii : a) în legătură cu structura generală și eșalonarea pe cicluri de învățămint și ani de studii a științelor sociale ; b) în legătură cu conținutul de idei, cu nivelul calitativ și finalitatea politico-educativă a predării științelor sociale ; c) în legătură cu modalitățile concrete și nivelul însușirii de către elevi și studenți a științelor sociale. Asupra tuturor acestor grupe au acționat, cu o forță mai mare sau mai mică, unele tendințe de șablonism și rigiditate, care au favorizat — și uneori au determinat apariția unor manifestări de formalism în predarea și însușirea cunoștințelor din domeniul științelor sociale. Așa s-a ajuns la abordarea cu timiditate a problemelor politice ideologice care frămîntă lumea contemporană, la ocolirea unor aspecte interesante care se pun în viață și la care tineretul așteaptă răspuns, la accentuarea laturilor abstracte și tehnice ale procesului de învățămînt în dauna celor politice. Conducerea partidului a apreciat ca fiind greșită hotărirea care s-a luat cu ani în urmă, cînd s-a diminuat predarea științelor sociale. Se cunoaște că tendința de tehnicizare a învățământului de toate gradele, de folosire largă a matematicii și calculatoarelor electronice, de accentuare a predării științelor tehnice este o tendință firească, de la care nici o școală modernă, angrenată perfect pe traiectoria progresului social contemporan, nu poate abdica. Important este ca tehnicizarea școlii să nu se facă în detrimentul însușirii științelor sociale și umanistice, ca modernizarea să potențeze și nu să diminueze rolul științelor despre societate. Așadar, era firesc să se înceapă cu regindirea structurii generale, acesta fiind punctul de plecare pentru așezarea predării științelor sociale pe o bază sănătoasă. Desigur, ar fi greșit să pretindem că „istoria începe cu noi" ; și pînă acum a existat un mod anumit de eșalonare pe cicluri de învățămînt și ani de studii a științelor sociale, dar nu se putea vorbi de un sistem închegat. S-ar putea spune că in decursul anilor s-a acționat „pe felii", adică fără a avea în vedere o corelație strict determinată de jos (din primii ani de școală) și prin sus (în cazul absolvirii facultății). Existau „pauze" nejustificate în studierea științelor sociale, ani de școală în care lipseau din cîmpul vizual al tînărului științele sociale. Se intervenea tîrziu și neeficient în procesul de formare politică și ideologică. Un grup de absolvenți ai Liceului „N. Bălcescu" din Capitală a ținut să precizeze la sfîrșitul acestui an școlar — ca și alți tîneri, din diferite licee — că predarea economiei politice in clasa a Xl-a și a filosofiei și socialismului științific în clasa a Xll-a a întîrziat procesul lor de maturizare spirituală, lipsindu-i de o serie de elemente politico-ideologice hotărîtoare. Trebuie avut în vedere faptul că elevii și studenții de astăzi trăiesc într-un mediu social-economic și politic care le solicită mult mai mult spiritul creator și participarea efectivă ; presa, radioul, televiziunea lărgesc enorm cîmpul de informații al tînărului și o introduc inevitabil în gama largă de confruntări, intre care cele politice și ideologice au o pondere însemnată. Nici una dintre generațiile anterioare nu a fost martora — și participanta — unor mutații atît de profunde în viața noastră social-politică, nu a fost atît de puternic confruntată cu puternicele schimbări revoluționare care au loc în lume. Un sistem bine pus la punct trebuie să țină seama de toate aceste cerințe, să surprindă corelațiile dintre factorii de bază care influențează predarea științelor sociale. In accepțiunea dată mai sus atr putea spune că ne aflăm în prezent, după o muncă asiduă, în posesia unui sistem unitar al predării științelor sociale, un sistem închegat, menit să răspundă noilor exigențe ale etapei pe care o parcurgem, sarcinilor trasate de conducerea partidului. Potrivit prevederilor „Sistemului unitar al predării științelor sociale în învățămîntul de stat", disciplinele de marxismleninism se studiază, incepind cu clasa a Vl-a a școlii generale de 10 ani, in toți anii de liceu și de studii universitare. In învățăminte superior ponderea științelor sociale crește astfel, în medie, de la 7-8% la 10-12%, cu excepția învățămîntului pedagogic, filologic, artistic, juridic și economic, unde ponderea acestora ajunge la aproximativ 2000 și a facultăților de filosofie, economie politică și istoria între 27,6—56 °/C (dacă se includ și celelalte discipline sociale și umanistice, ponderea la aceste facultăți este de 50,5— 84,4 °/C). In afară de istorie, care se studia și pînă acum în învățămintul de cultură generală restul disciplinelor de științe sociale (economia politică, socialismul științific, filosofic, educația cetățenească și Constituția Republicii Socialista România) intervin cu un an sau doi mai devreme în procesul de formare și înarmare politico-ideologica a elevilor, încă din acest an se introduc la bacalaureat discipline de științe sociale (acolo unde nu existau) sau se creează posibilități mai largi de opțiune (unde existau și pînă acum). Noul sistem creează mai multe posibilități de a se ține seama de specificul instituțiilor de învățămînt superior, al facultăților sau secțiilor de specializare. Eșalonarea predării științelor sociale pe ani de studii se va stabili de Ministerul Invățămîntului — în limitele numărului de ore aprobat — pe baza propunerilor senatelor universitare, ceea ce va permite lichidarea șablonismului și rigidității, lărgirea și generalizarea mai rapidă a experienței pozitive. La propunerea consiliilor profesorale și senatelor universitare, cu avizul Ministerului Invățămîntului, pot fi studiate la opțiune și facultativ și alte discipline de științe sociale și umanistice (logica, psihologia, pedagogia, teoria statului și dreptului, discipline de istorie, sociologii de ramură, probleme de istoria și filosofia culturii, axiologie, psihologia și sociologia muncii, etica etc.), avindu-se astfel în vedere — în mai mare măsură decît pînă acum — profilul facultăților, înclinațiile sau dorințele studenților, preferințele lor în aprofundarea unor aspecte ale vieții social-politice și ideologice. De asemenea, se prevede lărgirea și îmbunătățirea, la toate nivelurile învâțămintului, a predării cunoștințelor privind conducerea economiei și a societății, organizarea științifică a producției și a muncii, a problemelor de marketing, cibernetică și informatică economică ș.a. De o deosebită importanță sunt îmbunătățirea conținutului teoretic, politicoideologic și creșterea rolului educativ al predării științelor sociale, prin lărgirea sferei de cuprindere a problematicii disciplinelor de marxism-leninism, studierea politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, a aprecierilor și pozițiilor sale in problemele politice și ideologica fundamentale ale construcției socialiste in țara noastră și ale vieții internaționale, privind procesele sociale și curentele de idei din lumea contemporană, a contribuției sale la dezvoltarea gîndirii marxistleniniste și a practicii revoluționare. Se introduc teme și cursuri de etică și estetică, menite să asigure cunoașterea de către elevi și studenți a normelor moralei socialiste, a principiilor de echitate socială promovate de partidul nostru, a politicii Partidului Comunist Român în domeniul culturii și creației literar-artistice. In predarea socialismului științific se va pune accentul pe problematica referitoare la conducerea societății socialiste. In școala generală de 10 ani, în licee și în toate facultățile se accentuează studierea politicii economice a Partidului Comunist Român. Un loc important îl ocupă, de asemenea, în toate formele de învățămînt studiul filosofiei marxist-leniniste. La specialitățile tehnice și din domeniul științelor naturii se vor aborda pe larg problemele filosofice ale disciplinelor respective. Pentru însușirea temeinică a cunoștințelor ideologice se vor lua măsuri pentru perfecționarea metodologiei predării științelor sociale. In legătură cu aceasta prezintă o mare importanță creșterea ponderii dezbaterilor și seminariilor, a muncii directe a cadrelor didactice cu elevii studenții, antrenarea acestora la rezolvași rea de cazuri și probleme pe care le ridică activitatea practică în unități industriale, agricole și în alte ramuri. In toata școlile și instituțiile de învățămînt superior vor lua ființă cabinete de științe sociale, care vor pune la dispoziția elevilor și studenților materiale documentare, diagrame, planșe, hărți etc., menite să contribuie la cunoașterea realizărilor poporului român în construcția socialistă, a politicii partidului și statului nostru, a transformărilor revoluționare care au loc în lume în epoca noastră. Vor apărea noi manuale de științe sociale. In ajutorul cadrelor didactice și studenților se vor publica lecții și consultații, documentare, broșuri care vor aborda teme dintre cele mai interesante și actuale ale construcției socialiste în țara noastră și ale vieții social-politice și ideologice contemporane. Este în afară de orice îndoială că pârghnia principală a îmbunătățirii predării științelor sociale, a realizării prevederilor noului sistem al predării științelor sociale este sporirea preocupărilor pentru calitatea procesului de învățămînt. Fără Prof. univ. dr. Gheorghe P. APOSTOL (Continuare în pag. 4) Secretariatul C.C. al P.C.R. a aprobat, cu puțin timp în urmă, programul îmbunătățit al predării științelor sociale propus de Ministerul Invățămîntului, la elaborarea căruia și-au adus contribuția un număr mare de școli și licee, instituții de învățămînt superior, specialiști, cadre didactice, activiști de partid și de stat, C.C. al U.T.C. și Uniunea Asociațiilor Studențești din România. Avind în vedere implicațiile largi ale acestei măsuri asupra procesului instructiv-educativ din școli și facultăți, redacția „Vieții studențești" s-a adresat prof. univ. dr. Gheorghe P. Apostol cu rugămintea de a explica cititorilor revistei noastre care sunt noile exigențe in legătură cu predarea și însușirea științelor sociale. Ridicarea continuă a nivelului pregătirii politico-ideologice, îmbunătățirea permanentă a conținutului și formelor activităților educative au constituit o preocupare esențială a adunărilor generale, desfășurate în această perioadă in asociațiile studențești. Viața studențească 3