Viața Studențească, octombrie-decembrie 1971 (Anul 16, nr. 33-45)

1971-10-27 / nr. 36

NOI EXIGENȚE FAȚĂ DE PREDAREA și Însușirea științelor sociale Imperativele noului an universitar 1971— 1972 înscriu la loc de frunte necesitatea aprofundării și însușirii de către studenții a politicii interne și externe toți a Partidului Comunist Român, politică ce se bucură de adeziunea întregului nostru popor și de un larg prestigiu internațional. Aceasta este nu numai o exigență fireas­că față de viitorii specialiști de înaltă calificare, dar și o datorie cetățenească, care evidențiază dimensiunile înaltei res­ponsabilități sociale omniprezente in toate domeniile de activitate. Așezarea predării științelor sociale pe o bază temeinică constituie o componentă esențială a programului de măsuri adop­tat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, în vederea îmbunătățirii acti­vității politico-ideologice și de educație marxist-leninistă a oamenilor muncii, pro­gram care se bucură de adeziunea deplină a întregului popor. O expresie elocventă a acestei adeziuni este și mun­ca laborioasă care s-a depus și se depune pentru ridicarea nivelului predării științe­lor sociale și pentru sporirea forței de inrîurire a acestor discipline asupra for­mării spirituale a tineretului. Infuzia de spirit înnoitor și gindire cutezătoare „Care sunt sensurile și semnificațiile măsurilor preconizate in legătură cu ști­ințele sociale ?“ — iată o întrebare care stăruie in rîndurile studenților, de cele mai multe ori legată nu numai de inte­resul pe care-l prezintă aceste discipline, dar și de spiritul activ, de totala anga­jare ce caracterizează tineretul studen­țesc. Răspunsul este simplu pentru cei care au urmărit îndeaproape și cunosc politica partidului nostru, principiile după care se călăuzește în toate domeniile de activi­tate, pe plan intern și internațional. întă­rirea predării științelor sociale este cerință esențială a vieții noastre politice­­ și ideologice, a procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Congresul al X-lea al partidului, conti­­nuind pe o treaptă superioară orientarea Congresului al IX-lea, a generat o uriașă infuzie de spirit înnoitor, de gîndire origi­nală, creatoare, de realism, chemînd la confruntarea permanentă a teoriei cu practica, la înlăturarea hotărîtă a tot ceea ce se dovedește anacronic, depășit, la aprecierea și interpretarea fenomenelor nu după clișee sau tipare sclerozate, ci numai pe baza analizei marxist-leniniste a realității, în dinamismul și întreaga multilateralitate și bogăție a aspectelor ei. Științele sociale sunt nemijlocit vizate de aceste noi exigențe, care capătă dimensi­uni neobișnuite in etapa pe care o parcurgem. Ar fi un nonsens ca societatea să acțio­neze cu două „unități de măsură" : una plină de răspundere în domeniul social­­economic, și alta — mai largă și mai îngăduitoare — în domeniul ideologic, al pregătirii cadrelor și formării omului nou al societății socialiste. Exigențele de azi din domeniul științelor sociale sunt exi­gențele procesului unitar de făurire a societății socialiste multilateral dezvol­tate, care nu poate lăsa în afara lui nici un domeniu sau sector de activitate fără a prejudicia însăși realizarea obiectivelor stabilite. Epoca noastră cere să privim cu îndrăzneală înainte. De fapt, școala este prin ea însăși o instituție prospectivă. Studenții care se află astăzi în universi­tăți vor trebui să-și aducă contribuția, potrivit cerințelor societății, mîine — adică peste 4—5 ani. Rezistă oare con­ținutul procesului înstructiv-educativ „pro­bei timpului“ ? Aceasta este o coordo­nată majoră a modernizării învățămîntu­­lui și o preocupare intensă pe toate meridianele. Științele sociale trebuie așe­zate pe o astfel de temelie nicit să reziste confruntării cu exigențele timpului și ale evoluției extrem de dinamice a societății noastre. De pe cu­mi se vede întotdeauna mai departe ! Stadiul, nivelul pe care l-am atins ne permit să privim în perspectivă și, în concordanță cu țelurile ce ni le pro­punem, să acționăm asupra tuturor pîrgh­iilor care contribuie la realizarea lor. In acest context, conștiința socialistă joacă un rol de mare importanță. Știin­țele sociale sunt chemate să aibă un mai mare aport la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste, având în vedere și perspectiva trecerii la construirea comu­nismului în țara noastră. Tocmai pentru a răspunde acestor exi­gențe actuale și de perspectivă a fost elaborat „Sistemul unitar al predării știin­țelor sociale“, care se aplică în învăță­mîntul superior începind cu acest an universitar. Trăsături caracteristice ale noului sistem al predării științelor sociale Neajunsurile ce s-au acumulat în de­cursul anilor în predarea și însușirea ști­ințelor sociale ar putea fii grupate în trei categorii : a) în legătură cu structura ge­nerală și eșalonarea pe cicluri de învăță­­mint și ani de studii a științelor sociale ; b) în legătură cu conținutul de idei, cu nivelul calitativ și finalitatea politico-edu­­cativă a predării științelor sociale ; c) în legătură cu modalitățile concrete și nive­lul însușirii de către elevi și studenți a științelor sociale. Asupra tuturor acestor grupe au acționat, cu o forță mai mare sau mai mică, unele tendințe de șablo­­nism și rigiditate, care au favorizat — și uneori au determinat­­ apariția unor ma­nifestări de formalism în predarea și în­sușirea cunoștințelor din domeniul știin­țelor sociale. Așa s-a ajuns la abordarea cu timiditate a problemelor politice ideologice care frămîntă lumea contem­­­­porană, la ocolirea unor aspecte intere­sante care se pun în viață și la care ti­neretul așteaptă răspuns, la accentuarea laturilor abstracte și tehnice ale procesu­lui de învățămînt în dauna celor politice. Conducerea partidului a apreciat ca fiind greșită hotărirea care s-a luat cu ani în urmă, cînd s-a diminuat predarea știin­țelor sociale. Se cunoaște că tendința de tehnicizare a învăță­mân­tul­ui de toate gradele, de folosire largă a matematicii și calcula­toarelor electronice, de accentuare a pre­dării științelor tehnice este o tendință fi­rească, de la care nici o școală modernă, angrenată perfect pe traiectoria progre­sului­­ social contemporan, nu poate ab­dica. Important este ca tehnicizarea școlii să nu se facă în detrimentul însușirii ști­ințelor sociale și umanistice, ca moderni­zarea să potențeze și nu să diminueze rolul științelor despre societate. Așadar, era firesc să se înceapă cu re­­gindirea structurii generale, acesta fiind punctul de plecare pentru așezarea pre­dării științelor sociale pe o bază sănătoa­să. Desigur, ar fi greșit să pretindem că „istoria începe cu noi" ; și pînă acum a existat un mod anumit de eșalonare pe cicluri de învățămînt și ani de studii a științelor sociale, dar nu se putea vorbi de un sistem închegat. S-ar putea spune că in decursul anilor s-a acționat „pe felii", adică fără a avea în vedere o corelație strict determinată de jos (din primii ani de școală) și prin sus (în cazul absolvirii facultății). Existau „pauze" nejustificate în studierea științelor sociale, ani de școală în care lipseau din cîmpul vizual al tînă­­rului științele sociale. Se intervenea tîrziu și neeficient în procesul de formare politi­că și ideologică. Un grup de absolvenți ai Liceului „N. Bălcescu" din Capitală a ținut să precizeze la sfîrșitul acestui an școlar — ca și alți tîneri, din diferite li­cee — că predarea economiei politice in clasa a Xl-a și a filosofiei și socialismului științific în clasa a Xll-a a întîrziat proce­sul lor de maturizare spirituală, lipsindu-i de o serie de elemente politico-ideologice hotărîtoare. Trebuie avut în vedere fap­tul că elevii și studenții de astăzi trăiesc într-un mediu social-economic și politic care le solicită mult mai mult spiritul creator și participarea efectivă ; presa, radioul, televiziunea lărgesc enorm cîmpul de informații al tînărului și o introduc inevitabil în gama largă de confruntări, intre care cele politice și ideologice au o pondere însemnată. Nici una dintre gene­rațiile anterioare nu a fost martora — și­­ participanta — unor mutații atît de pro­funde în viața noastră social-politică, nu a fost atît de puternic confruntată cu puternicele schimbări revoluționare care au loc în lume. Un sistem bine pus la punct trebuie să țină seama de toate a­­ceste cerințe, să surprindă corelațiile din­tre factorii de bază care influențează predarea științelor sociale. In accepțiunea dată mai sus atr putea spune că ne aflăm în prezent, după o muncă asiduă, în posesia unui sistem uni­tar al predării științelor sociale, un sis­tem închegat, menit să răspundă noilor exigențe ale etapei pe care o parcurgem, sarcinilor trasate de conducerea partidu­lui. Potrivit prevederilor „Sistemului unitar al predării științelor sociale în învăță­­mîntul de stat", disciplinele de marxism­­leninism se studiază, incepind cu clasa a Vl-a a școlii generale de 10 ani, in toți anii de liceu și de studii universitare. In învățăminte­ superior ponderea științelor sociale crește astfel, în medie, de la 7-8% la 10-12%, cu excepția învățămîn­tului pedagogic, filologic, artistic, juridic și economic, unde ponderea acestora a­­junge la aproximativ 200­0 și a facultăților de filosofie, economie politică și istoria între 27,6—56 °/C (dacă se includ și cele­lalte discipline sociale și umanistice, pon­derea la aceste facultăți este de 50,5—­ 84,4 °/C). In afară de istorie, care se stu­dia și pînă acum în învățămintul de cul­tură generală restul disciplinelor de ști­ințe sociale (economia politică, socialis­mul științific, filosofic, educația cetățe­nească și Constituția Republicii Socialista România) intervin cu un an sau doi mai devreme în procesul de formare și înarma­re politico-ideologica a elevilor, încă din acest an se introduc la bacalaureat disci­pline de științe sociale (acolo unde nu existau) sau se creează posibilități mai largi de opțiune (unde existau și pînă acum). Noul sistem creează mai multe posibi­lități de a se ține seama de specificul instituțiilor de învățămînt superior, al fa­cultăților sau secțiilor de specializare. Eșa­lonarea predării științelor sociale pe ani de studii se va stabili de Ministerul Invă­­țămîntului — în limitele numărului de ore aprobat — pe baza propunerilor senate­lor universitare, ceea ce va permite li­chidarea șablonismului și rigidității, lărgi­rea și generalizarea mai rapidă a expe­rienței pozitive. La propunerea consiliilor profesorale și senatelor universitare, cu avizul Ministerului Invățămîntului, pot fi studiate la opțiune și facultativ și alte dis­cipline de științe sociale și umanistice (lo­gica, psihologia, pedagogia, teoria statu­lui și dreptului, discipline de istorie, so­ciologii de ramură, probleme de istoria și filosofia culturii, axiologie, psihologia și sociologia muncii, etica etc.), avindu-se astfel în vedere — în mai mare măsură decît pînă acum — profilul facultăților, în­clinațiile sau dorințele studenților, prefe­rințele lor în aprofundarea unor aspecte ale vieții social-politice și ideologice. De asemenea, se prevede lărgirea și îmbună­tățirea, la toate nivelurile învâțămintului, a predării cunoștințelor privind conducerea economiei și a societății, organizarea ști­ințifică a producției și a muncii, a proble­melor de marketing, cibernetică și infor­matică economică ș.a. De o deosebită importanță sunt îmbu­nătățirea conținutului teoretic, politico­­ideologic și creșterea rolului educativ al predării științelor sociale, prin lărgirea sferei de cuprindere a problematicii disci­plinelor de marxism-leninism, studierea politicii interne și externe a Partidului Co­munist Român, a aprecierilor și pozițiilor sale in problemele politice și ideologica fundamentale ale construcției socialiste in țara noastră și ale vieții internaționale, privind procesele sociale și curentele de idei din lumea contemporană, a contri­buției sale la dezvoltarea gîndirii marxist­­leniniste și a practicii revoluționare. Se introduc teme și cursuri de etică și este­tică, menite să asigure cunoașterea de către elevi și studenți a normelor moralei socialiste, a principiilor de echitate socia­lă promovate de partidul nostru, a politi­cii Partidului Comunist Român în domeniul culturii și creației literar-artistice. In pre­darea socialismului științific se va pune accentul pe problematica referitoare la conducerea societății socialiste. In școala generală de 10 ani, în licee și în toate facultățile se accentuează studierea poli­­ticii economice a Partidului Comunist Ro­mân. Un loc important îl ocupă, de ase­menea, în toate formele de învățămînt studiul filosofiei marxist-leniniste. La spe­cialitățile tehnice și din domeniul științelor naturii se vor aborda pe larg problemele filosofice ale disciplinelor respective. Pentru însușirea temeinică a cunoștin­țelor ideologice se vor lua măsuri pentru perfecționarea metodologiei predării ști­ințelor sociale. In legătură cu aceasta prezintă o mare importanță creșterea pon­derii dezbaterilor și seminariilor, a muncii directe a cadrelor didactice cu elevii studenții, antrenarea acestora la rezolva­și rea de cazuri și probleme pe care le ri­dică activitatea practică în unități indus­triale, agricole și în alte ramuri. In toata școlile și instituțiile de învățămînt superior vor lua ființă cabinete de științe sociale, care vor pune la dispoziția elevilor și stu­denților materiale documentare, diagra­me, planșe, hărți etc., menite să contri­buie la cunoașterea realizărilor poporului român în construcția socialistă, a politicii partidului și statului nostru, a transformă­rilor revoluționare care au loc în lume în epoca noastră. Vor apărea noi manuale de științe socia­le. In ajutorul cadrelor didactice și stu­denților se vor publica lecții și consulta­ții, documentare, broșuri care vor aborda teme dintre cele mai interesante și actua­le ale construcției socialiste în țara noas­tră și ale vieții social-politice și ideologi­ce contemporane. Este în afară de orice îndoială că pârghnia principală a îmbunătățirii predă­rii științelor sociale, a realizării prevederi­lor noului sistem al predării științelor so­ciale este sporirea preocupărilor pentru calitatea procesului de învățămînt. Fără Prof. univ. dr. Gheorghe P. APOSTOL (Continuare în pag. 4) Secretariatul C.C. al P.C.R. a aprobat, cu puțin timp în urmă, programul îmbunătățit al predării științelor sociale propus de Ministerul Invățămîntului, la elaborarea căruia și-au adus contribuția un număr mare de școli și licee, insti­tuții de învățămînt superior, specialiști, cadre didactice, activiști de partid și de stat, C.C. al U.T.C. și Uniunea Asociațiilor Studențești din România. Avind în vedere implicațiile largi ale acestei măsuri asupra procesului instructiv-educativ din școli și facultăți, redacția „Vieții studențești" s-a adresat prof. univ. dr. Gheorghe P. Apostol cu rugămintea de a explica cititorilor revistei noastre care sunt noile exigențe in legătură cu predarea și însușirea științelor sociale. Ridicarea continuă a nivelului pregătirii politico-ideologice, îmbunătățirea permanentă a conținutului și formelor activităților educative au constituit o preo­cupare esențială a adunărilor generale, desfășurate în această perioadă in asocia­țiile studențești. Viața studențească 3

Next