Viața Studențească, aprilie-iunie 1982 (Anul 27, nr. 14-26)
1982-04-07 / nr. 14
Cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la sărbătorirea organizațiilor revoluționare de tineret SENSUL ACTIV, REGENERATOR, AL SPIRITULUI REVOLUȚIONAR JUBILEUL ORGANIZAȚIILOR REVOLUȚIONARE ale tinerei generații a României socialiste își înscrie în mod legitim la loc de frunte cuvintarea rostită de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la adunarea solemnă din capitală, însemnătatea ei programatică pentru munca organizațiilor de tineret implică situarea pe agenda de lucru a fiecărui colectiv de tineri, a fiecărui colectiv studențesc, studiul atent și dezbaterea largă, cu întreaga masă de tineri, a cuvîntării secretarului general al partidului pentru concretizarea direcțiilor principale de acțiune la particularitățile specifice fiecărei organizații, ale fiecărui colectiv de tineri. Aprecierea pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut-o in cadrul acestei cuvîntări la adresa muncii tinerei generații este deosebit de onorantă pentru U.T.C. și pentru U.A.S.C.R. Ea este deosebit de mobilizatoare : „In toate etapele de transformări revoluționare, de construcție socialistă și trecere la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in România, organizațiile revoluționare ale tineretului, Uniunea Tineretului Comunist și Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România, întregul tineret a participat cu întreaga forță, împreună cu toți oamenii muncii — fără deosebire de naționalitate, cu întregul popor, la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare economico-socială a țării, de ridicare continuă a bunăstării materiale și spirituale a Întregii noastre națiuni". Această înaltă apreciere își realizează continua sa validare practică prin munca tenace și avîntată, prin efortul nedrămuit al fiecărui tînăr, al fiecărui membru al organizațiilor revoluționare ale tinerei generații, efort pus în slujba înfăptuirii marilor programe de dezvoltare multilaterală a țării. Pentru tînăra generație a amfiteatrelor marile perspective deschise de Documentele celui de-al XII-lea Congres al partidului în fața tuturor laturilor vieții economico-sociale și, cu deosebire, in fața promovării progresului științei, a tehnic, cuceririlor revoluției tehnico- științifice contemporane oferă largi posibilități de afirmare disponibilităților sale creatoare, spiritului înnoitor, vocației constructive a studenților. Pregătirea generațiilor de specialiști chemate să-și asume soluționarea problemelor din ce în ce mai complexe ale dezvoltării economiei naționale, să răspundă competent și rapid solicitărilor unei activități economice ce-și propune un standard performanțial la cel mai înalt nivel al tehnicii și organizării producției, să constituie un activ factor dinamizator și transformator in toate sferele vieții economico-sociale, toată această vastă și încărcată de responsabilitate activitate se cere a fi așezată și in viitor în centrul muncii asociațiilor studenților comuniști. Aprecierea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu, potrivit căreia „crearea Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști, in urmă cu 25 de ani, a constituit o necesitate pentru o mai bună organizare a activității studenților, pentru organizarea întregii studențimi intr-o organizație revoluționară a tineretului, care să contribuie la formarea tineretului intelectual în spiritul concepțiilor revoluționare despre lume și viață, al muncii, al servirii întotdeauna a poporului", precum și înalta distincție ce a fost acordată la 25 de ani de activitate organizației revoluționare a tineretului universitar, reprezintă o nouă și elocventă subliniere a rolului important ce revine intelectualității tinere, specialiștilor cu pregătire superioară, în procesul de înfăptuire a obiectivelor de dezvoltare multilaterală a societății noastre socialiste. Desigur, pentru îndeplinirea acestui rol, pentru ca tinăra generație universitară să reprezinte în toate împrejurările ceea ce se așteaptă de la ea, pentru a fi la înălțimea sarcinilor trasate de partid, se cer intensificate eforturile pentru activizarea fiecărui colectiv studențesc, pentru educarea comunistă a studenților, pentru imprimarea unui puternic spirit revoluționar în ansamblul dațiilor studenților muncii psocomuniști. PROMOVAREA HOTĂRÎTĂ a spiritului revolutareaționar, formarea, dezvolși consolidarea acestui mod de gîndire și acțiune în rîndurile tinerei generații universitare reprezintă în cele din urmă proba capacității, proba forței de influențare pe care fiecare organ de asociație, fiecare organizație a.s.c. pot să o exercite, măsura înțelegerii îndatoririi fundamentale de a contribui activ la formarea specialistului-cetățean, a inginerilor, medicilor, profesorilor, a (Continuare in pag 3) Răsplata pasiunii și a vocației » MARȚI, 29 MARTIE : la Casa de cultură a studenților din București a avut loc festivitatea înmînării premiilor Concursului național de creație științifică și tehnică studențească. Au luat parte studenți cercetători și cadre didactice din întreaga țară, specialiști din producție, cadre de asociație din institutele de invățămînt superior bucureștene, reprezentanți ai Comitetului de partid al Centrului universitar București, al Consiliului U.A.S.C.R. și Ministerului Educației și învățămintului. In cuvîntul său acad. Radu Voinea, președintele Comisiei centrale a Expoziției naționale de creație științifică studențească a evidențiat faptul că, prin întreaga sa desfășurare, concursul, finalizat prin organizarea la București a unei ample expoziții, a fost în măsură să evidențieze marele potențial al creației științifice studențești, angajarea acesteia în rezolvarea unei tematici științifice valoroase, de interes major, in directă corelație cu nevoile concrete ale producției. Premiile acordate, a subliniat vorbitorul, vin să răsplătească și să evidențieze acele lucrări — din rindul celor peste 500 aflate in expoziție — care s-au remarcat prin eficiență și originalitate deosebită, prin rezolvarea unor probleme de nmare importanță ale producției, dovedind, totodată, o puternică pasiune și vocație pentru activitatea de cercetare. După cum este cunoscut din rezultatele publicate in numărul nostru anterior. Marele premiu a fost obținut de tema „Tehnologia de turnare in forme vidate“, autori : Stoian Mamară, Nicolae Crainic, Nagy Alexandru (Facultatea de metalurgie, București), Institutul politehnic Adrian Jegănaru, Teodor Sima, Mirel Lunagan, Mugurel Miloș (Facultatea de mecanică, Institutul politehnic București), Viorel Rusu, Viorel Ursu, Radu Cioboată, Ioan Cojocaru (Institutul de invățămint superior Bacău). Premiul pentru cea mai bună lucrare cu caracter aplicativ a fost acordat lucrării „Motor bicilindric cu distribuție variabilă", autori : Mihai Mateescu și Ion Popescu (Institutul de invățămint superior Pitești). Au fost acordate premii și mențiuni pe profile și sectoare de învățămint. Petru URIANU Biblioteca rătăcitoare nică (I.P.B.) a fost mutată, disciplinar probabil, in căminul Facultății de mecanică. Studenții lezați In drepturile lor de „cititori acasă“, contrariați de această mutare, nu manifestă nici cea mai vagă tendință de a vizita noul domiciliu al bibliotecii lor. (Marina Almășan) Vorbele portarului, ghinionul primarului „La mine nu intră nici primarul“ este dietonul după care se călăuzește vajnicul cerber de la intrarea artiștilor a sălii Olimpia din Timișoara, aflat la virita senectuții. Lucru care s-a și întâmplat cu ocazia spectacolului din 1 aprilie al Festivalului de umor studențesc, cînd doar intervenția și mai hotărîtă a organizatorilor a făcut ca primarul municipiului Timișoara să poată totuși trece de cerberul sexagenar. (I. T. Morar). O poștă la clteva poște Studenții Complexului de cămine al Institutului agronomic din Timișoara pot aștepta la nesfîrșit scrisorile, mandatele, telegramele sosite pe adresa lor, căci nu le vor primi niciodată, din mina factorului poștal. Acesta nici nu există. Oficiul poștal nr. 14 aflat la 5 km. depărtare lasă distribuirea corespondenței la voia hazardului care împinge studenții agronomi preț de 5 km pînă la ghișeele P.T.T.R. Pătimiți studenți cred totuși că un poștaș ar putea aboli hazardul. (I.T.M.). Să vină acordeonistul de piane! Celebrul pian, prezent in permanență pe scena Amfiteatrului I al A.S E. București se pregătește sufletește să intre în Festivalul „Cîntarea României“, faza pe A.S.E. Emoționat de solemnitatea momentului, el ar vibra din fiecare coardă însă starea jalnică în care se află il împiedică să-și exteriorizeze trăirile. Cu claviatura marcată de numeroase goluri, cu sunete ce respectă cu strictețe regula „Unde lai și unde... sună", cu alte multe deficiențe, personajul nostru concurează pentru „cel mai bun instrument în redarea sonoră a unei calamități naturale“.Marina Almășan Din motive neidentificate încă biblioteca din căminul P. 16 al Facultății de electro ce, Dor omenesc de căldură durde zmorțitoare, împlinindu-se în fiecare inspirare a aerului proaspăt cu miros timid de muguri. Va fi fost frig, dar umezeala pămintului se ridică în falduri de aburi, apa luată de vînt se face nor uriaș pe care-1 soarbe cerul pur, spectacolul albastru pentru care simți că izbucnește din pămînt iarba cu sălbăticia nervoasă a sevei, și in atmosfera căruia ne ridicăm visuri și aripi, aspirații, încredere. Nu putem trece niciodată indiferenți, opaci, peste acest moment fără să-l vedem, fără să-l auzim, fără să-l gustăm miezul amar volatilizat. Asistăm la destrămarea cenușii, la spiritualizarea pămîntului. Casele parcă se ridică puțin de la pămînt, varul pereților devine orbitor ca sub lumina unui reflector care își mută rafalele de lumină uluindu-ne, amplificîndu-ne o stare pe care am asemăna-o fericirii absolute, dacă timpul s-ar opri în loc, dacă am fi loc de primăvară puși in imposibilitatea de a-i mai aparține, de a-1 mai gîndi, ieșind din marșul lui, din minuția picurării clipelor, din obiceiul lui tonic de a face și de a ne preface, de a ne muta cu privire, cu pași cu tot, cu trup și suflet spre viitorul nostru populat de fapte. Se depășește parcă un pustiu, se iese la larg, se așteaptă ceva cu o unealtă lumină și cu aplecarea spinării spre miracolele care se nasc din munci. Muncile de primăvară, aceste vestite și mult cîntate munci, au o muzică aparte, cum și sudoarea acestor munci e aproape insesizabilă. Oboseala refuză să invadeze trupul atîta vreme cut puterea noastră omenească izvorăște din propriul nostru gînd. Pîinea noastră din viitor, roadele, sînt acum iubire, sfială, dor omenesc. sublim Constanța BUZEA (Continuare in pag. 3) ÎN ACEST NUMĂR , Ancheta V.S. : „Interdisciplinaritatea — argument pentru o nouă calitate a școlii superioare și a cercetării științifice" (pag. 4—5) • Vă propunem spre reflecție . ..Doi oameni spate-n spate" (pag. 6—7) • El Mundial ’82 cu antrenorul Constantin Teașcă.