Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)
1908-06-11 / nr. 211
2! Economice și financiare »unii Cota valorilor la Bursa din București 9 Iunie 1908. In compartimentul Rentelor nici o modificare de cursuri, renta convertită s’a încheiat cu 91 lei. Acțiunile sunt cu slabe scăderi. Agricolele au încheiat cu 435 lei. Devizele sunt staționare. Cursurile s'au lăsat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta amorțibila 5 la suta lei 102 invariabil, împrumutul de 185 milioane 5 la suta lei 102,25 staționar ; împrumutul de 32 milioane și jumătate, lci 91,25 staționar ; împrumutul de 50 milioane, lei —,92 staționar ; împrumutul de 274 milioane lei 96 staționar; împrumutul de 45 lei —.92 și 126 milioane lei 90.25 staționar împrumutul de 90 milioane lei 90.50 staționar împr. de 180 milioane lei 90.5u renta amortibilă seria A și B lei 91.12 în urcare, renta convertită din 1905 1. 91 încheiat. Împrumutul de județe și orașe.—Obligațiunile Creditului județean și comunal u la suta lei 100.75 ; obligațiunile creditului județean și comunal 4 jum. la suta lei —staționar; obligațiunile creditului viticol lei — obligațiunile comunei București 4 la suta lei 86.37 staționar obligațiunile Iași 92. Inprumuturi de societăți. — Scrisori funciare rurale 5 la sută lei----scrisuri funciare rurale 4 la sută lei 88.50 în urcare, scrisuri funciare urbane, București lei 98 87 în urcare scrisori funciare urbane lați lei 95,75 în scădere obligațiunile societatei Letea lei —.— Acțiuni.—Banca Națională a României lei 4.115 scădere, banca Agricola lei 435 încheat, Blank of Ania Litel lei 235 incheat banca de scont din București lei 128 staționare, banca Marmorosche Blank et C nie lei 875 staționar, provizorii lei 257 scădere banca populara din Pitești lei —; banca generala Română lei 1690 scădere; societatea de asigurare Naționala lei 680 în scădere; societatea de asigurare Dacia Romania lei 850 staționar. In devise.—Cek Londra lei — în urcare; Cek Paris lei 101.70 în urcare Cek Berlin lei 125.30 Cek Viena lei 106.50 Cek Belgia lei 101.43 IN STRĂINĂTATE 9 Iunie, 1908. Valorile române au cotat astfel pe piețele străine: _________________________ La Berlin — Renta română din 1903 5 la sută neconvertită lei 101.25 renta română din 1889 4 la sută lei 89.80 renta română din 1890 4 la sută lei 93.90 renta română din 1891 4 la sută lei —.—. renta româna din 1895 4 la suta lei 89.10, renta română din 1896 4 la sută lei 89.30 renta română din 1968 4 la sută lei 89 60 renta română din 1905 4 la sută convertit 88.80. renta română din 1905 4 la suta lei 88.80. împrumutul comunal București din 1888 4 la sută lei 96.30 împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 94.40 împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.30. La Paris.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 5 la sută lei 96.40 Renta română 4 la sută lei —.— Renta română convertită lei 90.65 Noul împrumut român lei 92.50. La Francfurt.—Renta romănă 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei —.10 Noul împrumut român lei 101.—. La Triest. — Dacia română ca lei 675 Naționala lei 835.Generala lei 640. La Bruxelles.—Acțiuni capital —. Acțiuni ordinare —, tramvai București —. CEREALE București, 9 Iunie 1 K8 Cota cerealelor în străinătate (Ultimele depeși) Piața cu slabe tendințe în spre urcare. Nici o variațiune mai deosebită. La Budapesta. Grâul pro. Octomvrie— 11.58. Secara pro. Octomvrie 9.53— Ovăzul pro. Octomvrie 8.40. Porumbul pro. Iulie 7— pro. August 7.05. La Paris. Grâul pro Iulie 21.85, pro. Sept.—Dec. 22.05, făina Iulie—Aug. 28.50, Sept.—Dec. 28.90. La Berlin. Grâul pro Iulie 21.17— pro. Sept. 196.—Secară pro. Iulie 189 25—pro. Sept. 176.— Porumbul pro. Iulie 144, pro. Sept. 143. La New-York Grâul disponibil 93 32, pro. Iulie 15 pro. Sept. 96 Porumbul disponibil 95.24, pro. Iulie 92.50 pro. Sept. La Chicago. Deschiderea pro. Septembre 86 Iulie 8S.37 pro. Sept. 87.21,Dec. 85.15. Porumbul deschiderea 69.—, pro. Iulie 69.75 pro. Sept. 68.12, pro. Decembrie 58.62. La craita. Grâul greutate 78.79 20.25 76.77 ls.40 72.73 18.50. Porumbul 13. La Constanța. Grâul greutate 78.79 20.50 77.75 19.45 71.71 18.80. Porubul ferm Ir.90. lenților și al Evreilor. „Pentru fiecare omor săvârșit din partea teroriștilor se va răspunde cu moartea unui evreu! “ și mai departe : „deoarece i-a succes să convingă poliția că singurul mijloc de a face liniște sunt progromurile, societatea nu și-a mai dat nici o osteneală să neliniștească bandele de tâlhari". Dar din acest raport se vede că această societate— Jigă, nu s’a format din dorul de a vărsa sânge, ci din cauza groazei ce o băgaseră bandele de teroriști în poliția și în populația rusească. Nu voim să apărăm excesele comise cu ocazia progromurilor, dar, deoarece între teroriști erau foarte mulți evrei, credem că era foarte natural ca uza bărbaților ruși, doritori de ordine să se îndrepteze în contra acestora, și e foarte firesc că au căzut și victime nevinovate. Raportul susține însă că Evreii nu sunt revoluționari și sunt uciși numai din dorul Rușilor de a vedea sânge curgând. Prin astfel de pnunciațiuni nu fac altceva decât întărâtă și mai mult în contra statului pe revoluționarii evrei. Și descrierea situațiunei Evreilor din România, unde există un curent antisemit, este făcută într’un așa fel, încât Evreii apar ca niște oameni, cari n’au nici o vină, că ei sunt persecutați și șicanați fără de nici un motiv, deși—după descrierile și afirmațiunile anuarului — ei sunt adevărații binefăcători ai țării și ai poporului. Anuarul spune că presa românească, membrii Parlamentului,miniștri și foști miniștri, unii profesori universitari, prefecți suprefecți și tot felul de funcționari au infiltrat maselor țărănești ideia câ față de evrei le sunt permise toate. Se povestesc apoi o mulțime de scene mișcătoare ca să dovedească cu ce grozavă violență sunt tratați evreii în România. Ura aceasta este opera clasei conducătoare căci, zice anuarul, țăranul român nu numai că nu urăște pe evrei, dar îi iubește, și această afirmațiune vrea s-o dovedească. Și cu toate acestea ordinațiunile de isgonire spun că evreii pungășesc poporul de la țară și să poartă râu cu ei. După spusele anuarului, natural, nimica nu este adevărat. Toate câte se impută Evreilor sunt iscodiri, invențiuni tendențioase, căci populația de la țară îi prețuește pe Evrei și-i consideră „ca pe niște binefăcători“. Apoi, dacă lucrurile stau așa, n’ar fi posibil nici cel mai mic pas in contra Evreilor din România. Dar din unele observațiuni particulare reiese chiar din acest anuar scris de evrei in interesul evreilor, că aceștia n’ar fi tocmai niște binefăcători ai țarei și ai poporului. Comercial cu băuturi spirtoase Ii sa interzis în fel și ciap prin ordinațiuni ministeriale, iar deputatul (?) Lostinescu a adus in Parlament proectul de lege prin care vanzarea in detail a băuturilor spirtoase este concesionată numai comunelor propriu zise. De aici rezultă că comerțul evreilor cu băuturi spirtoase e considerat ca o plagă pentru țara. Cazul cu izgonirea din țara a unui evreu este considerat ca cea mai mare nedreptate, da.și cu acest caz se ocupau și supremul fort judecătoresc. Căci izgonirea s’a făcut in urma unui proces pentru camătă necinstită, în care evreul era amestecat. Judecătorii de prima instanța nu l-au condamnat la izgonirea din țara, căci el, fiind născut în Romania, ca Roman deci — zice anuarul — nu putea fi izgonit orice faptă ar fi comis. Curtea de apel însă l-a condamnat la trei luni închisoare și izgonirea din țară. Sentința a fost intârită de curtea de casație. Nu s’a purtat cu cămătarul de sigur ca cu o persoană care face cinste țârei. Peste tot pasagiile relative in România sunt scrise cu tendința de a deștepta ura evreilor In contra acestei țâi și a poporului ei. [iwmb] iSBgg r#gisiv»i unde evreii trăesc fericiți arată jertfele aduse pe altarul culturei, evreești de alianță. Vremea Luni, 22 Iunie. Căldură înăbușitoare în toată țara. Pretutindeni, afara de localitățile muntoase din districtele Muscel și Prahova, termometrul a atins și în trecut -1- 3.*, iar în multe părți de câmpie chiar de -1- 37« Ca și la București, unde s’a înregistrat -I- 36*, o asemenea temperatură a mai avut loc la Hârlau, Iași, Bârlad, Focșani, Giurgiu, Roșiori, corabia, Slatina, Gaești și Strehaia ;-I- 37« la Alexandria; -I- 38« la Craiova și -1- 31* la T. Severin. Eri după amiază și către seara a mai plouat In nordul Moldovei și în câteva localități izolate din Muntenia. Pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestațiuni electrice. La Craiova a căzut grindina. La București în partea de Sud a orașului, către orele 8,17m. seara, a avut loc o puternică descărcare electrica, care a atins o fată, producându-i arsuri pe sept și abdomen Noaptea destul de călduroasă , termometrul s'a coborât pretutindeni In cursul ei, între -I- tt* și -I- 21* C.a mai coborâtă temperatură um țara a fost -I- iC* la Sinaia și Giurgiu. Acum cerul se menține în toată țară mai mult noroi și în multe localități suflă vânt potrivit din diferite direcțiuni. . Barometrul, după o descreștere ușoară în cursul zilei, a crescut în Moldova cu 3 la 4 milimetri, iar restul țarei mai puțin. Presiunea atmosferica este în mijlociu către 158 milimetri. A plouat la : Tantarești 12 mm., Ileria 2, Ciochina 2, Constantinești 1, Bicaz 16, urș 2, Negrești 7, Domnești 13, Ulmeni 3, Medgidia 2,’oneasa 5, Pașcani 2, Bechet 11, Mamornița 2, Fălticeni 3, Tg.Neamț 8, Dragușeni 1, Carpeni 2, Dorohoi 4,Piatra-N. 17, Bicaz 1, Pipești 4, Câmpu Lung 1, Târgoviște 1, Giurgiu 1, Alexandria 7, Govada ’4, T.Severin 4, Caiova 9 și Bua mm. de apă. Practica agricolă la școalele normale D. Mihail Popescu, administratorul Casei școalelor, a făcut un raport d-lui ministru al insrucțiunei, prin care arată că deși mai aproape toate școalele rurale sunt dotate cu terenuri pentru cultură, totuși practica agricolă până în prezent, a dat roade prea slabe. Această lacună provine din faptul ca elevilor școalelor normale, li se dă o prea slabă cunoștință despre agricultură și gradinarie. I. administrator al Casei școalelor propune prin raportul său ca, cursurile din clasa vi a școalelor normale să se termine la 1 Februarie, iar examenele de absolvire să se ție în cursul lunei Februarie un loc de Iunie. De la 1 Martie până la 1 Octombrie, absolvenții vor face practică agricolă pe lângă vreuna din școalele de agricultură din țară și numai după acest stagiu să li se elibereze diplomele. De asemenea și elevele școalelor normale de fete, în ultimul an de stadiu, de la 1 Martie până la 1 Octombrie, sa facă practică de gospodărie, luându-se dispoziții ca o maestră specială să le predea un curs de bucătărie țărănească iar directoara școalei va face un curs special de gospodăriei D. Spiru Ilaret, ministrul instrucțiunea a trimis această adresă în copie direcțiunilor școalelor normale, pentru a-și da avizul asupra acestei chestiuni. DUELUL Sturdza-Cătuneanu in la orele 6 dimineața a avut loc, in parcul Bibescu dela Craiova, duelul dintre ti. maior Sturdza, atașat militar pe lângă legațiunea română dela Furiș și un căpitan Catuneanu, din Craiova. Martorii d-lui maior Sturdza au fost d-mi colonel Iliescu și maior l’etula, iar ai d-lui căpitan Cătuneanu d-xni maior Antonescu și căpitan Fiperescu. Directorul luptei a fost d. colonel adjutant Georgescu. Martorii d-lui căpitan Cătuneanu au ridicat incidentul tardivității duelului, dar d. general Cigârtu a hotazat ca la militari nu poate exista tardivitate in duel. D. maior Sturdza a fost rănit la falea stângă, Dus la spitalul militar primele ajutoare i-au fost date de către d. maior dr. Potârcă, după care apoi d. maior Sturdza împreună cu d. maior Petala au plecat la București la orele 10 și 10. Rana nu prezintă nici o gravitate. GRINDINA DIN PRAHOVA Ploești, 9 Iunie.—Eri după prânz, a căzut în județ o ploaie însoțită de grindină de mărimea unui ou de porumbel. Poamele și grânele au fost distruse în multe părți, la nordul și răsăritul județului. Porumburile fiind mici n’au suferit pagube. Mercari 91 iunie D. procuror Hamangiu zice că incidentul este neîntemeiat. Citația trebue să indice instanța, data și ora, ceea ce s’a și indicat în aceste citații. Legea nu prevede localul, ci instanța. Cere respingerea incidentului. D. avocat Dimitrie Alexandrescu din partea acuzaților spune că este grav, serios și merită toată atenția. Singura gazetă unde s ar putea anunța schimbarea localului este „Monitorul Oficial“ sau „Gazeta de Iazi,“ dar citația prevede anume la palatul comunal, unde nu suntem azi. Nulitatea nu se acoperă prin prezența pârâților. Cere admiterea incidentului. D. avocat Nicu Nicolaici din partea acuzaților, explică din nou nulitatea procedurei și anume lipsa indicărei localului. Nici o hotărâre nu se poate da când procedura nu-i îndeplinită. Instanța este legată și de local. Cere anularea citațiilor și facerea unei noul procedur . Curtea deliberând admite incidentul ridicatele apărare și amână procesul pentru viitoarea sesiune. Curtea era prezidată de d. consilier de curte Em. Cernătescu, asistat de d-nii Iulian Teodorescu și Gr. Demetrescu, iar d. Gheoghiu, ca grefier. PROCESUL CÂRCIUMARILOR din Iași (De la corespondentul nostru) Iași, 9 Iunie. — Astăzi a venit înaintea Curții cu junțprocesul intentat la 80 cârciumari de d. dr. Șumuleanu, directorul institutului de chimie, pentru calomnia prin presă. Faptul produce o deosebită senzație și de aceea socotim nemerit ca mai înainte de toate să dăm câteva amănunte asupra împrejurărilor cari au dat naștere acestui proces. La baza acțiunei intentate de d. dr. Șumuleanu este un mare rău care raode societatea noastră și care până în prezent pare a fi iremediabil. Cine n a avut de suferit pe urma falsificărilor de alimente, c vne n’a semnalat acest procedeu criminal al unor oameni fără scrupule și mai ales câte victime n’au făcut acești neguțitori traficanți? In special băuturile spirtoase de orice proveniență, niciodată nu sunt puse în consumație până ce mai întâi nu trec prin laboratorul secret al neguțătorului. La Iași mai ales, acest procedeu se transformase într’un adevărat abuz și publicul începuse a despera, până ce s’a găsit un om cu deplina conștiință a datoriei sale, care sfidând toate tentațiunile și răsturnând toate piedecele ce i se puneau în cale, și-a făcut datoria așa cum trebuia. D. dr. Șumuleanu analizând vinurile puse în consumațiune de mai mulți cârciumari evrei și găsind câ ele sunt falsificate sau, mai bine zis, chiar otrăvite cu tot soiul de substanțe, n’a mai stat un moment pe gânduri și le-a aruncat în stradă. Atâta a trebuit celor 80 de cârciumari evrei necinstiți pentru ca să se alarmeze, încercând să ridice lașul întreg înpotriva d-lui dr. Șumuleanu. Neputând concepe câ stradele lașului se pot uda cu vin falsificat și mai ales câ desfacerea acestor otrăvuri este prohibită, cei 80 au redactat un memoriu pe care l’au trimes d-lui ministru de interne. Evident că prin acest memoriu relamanții nu căutau să dovedească că vinurile confiscate și aruncate în stradă erau naturale, ci că la d. dr. Șumuleanu această procesiare n’a fost decât explozia unor sentimente ostile evreilor. Dar nu nuimai atât. La acel memoriu cârciumarii au anexat și câteva articole și notițe injurioase la adresa d-lui dr. Șumuleanu și care apăruseră în „Opinia,“ inspirate probabil tot de ei. Cum memoriul a fost tipărit la mai multe exemplare, astfel că a eșit din cadrul oficialitatei și a devenit calomnie de cea mai aricioasă speță, d. dr. Șumuleanu a intentat acțiune.X D-sa se constituise la început parte civilă pentru suma de 160 mii lei, dar astăzi grefierul a citit o declarație prin care d. dr. Șumuleanu arată că a renunțat la despăgubirile civile. Ii revăzându-se o mare afluență de public, s'a luat dispozițiunea ca desbaterile să se țină în sala teatrului Sidoli. * La orele 12 sala circului Sidoli e plină de lume- Lojile sunt rezervate doamnelor. După obișnuita constituire a Curții și citirea actelor se face apelul nominal al reclamantului și pârâților. Răspund toți inculpații, afară de următorii cârciumari : Iosif Binovici, Kairo Rabin, Iancu Kahănu, și Si mon Climer, cari sunt absenți. D- advocat Abgar Buidin din partea d-lui N. Șumulescu cere judecarea celor patru în lipsă. Curtea admițând d. Buicliu după o documentată pledoarie cere ca cei patru inculpați să fie condamnați la 150 mii lei despăgubiri civile. D-sa arată că numiții absenți în solidar cu cei prezenți au calomniat pe d. dr. Șumuleanu și citește toate actele oficiale, cari au determinat acțiunea. D. procuror Hamangii, luând cuvântul, dovedește vinovăția acuzaților și cere a li se aplica pedeapsa maximă. Curtea deliberând asupra celor patru cârciumari absenți îl condamnă solidar la 2000 ies daune civile și o lună închisoare. Curtea își suspendă ședința pentru cateva minute. La deschiderea ședinței de avocat Imscar Antonia din partea acuzaților ridică un incident de nulitate a procedurei. Frescuintele ii acordă cuvântul. Schimbând localul primăriei, unde au fost citați cârciumari, cu sala circului Sidoli — ceea ce specifică în citație—e bine îndeplinită procedura? se întreabă d. Antoniu. Această schimbare nu este făcută conform art. V 2 din procedură și ca atare procesul trebue amânat. D. avocat Buicliu spune ca c un incident curat de amânare, ca astfel să se poată slăbi efectul condamnămi celor patru. Arată că nu există o sală specială a Curții cu juri și zice că nu localul se prevede in citație ci instanța. Susține ca s’a făcut cunoscută transferarea Curții la Circul Sidoli prin ziare și afișe expuse la primărie. Nu sala judecă ci Curtea cu jurați. Cere respingerea acestui incident, mai ales ca mint toți prezenți și instanța este indicată Ploia torențială din Teleorman Un soldat de cavalerie trăznit pe când era de sentinelă.—O altă victimă omenească a trăznetului. — Omorârea mai multor vite.—întreruperea comunicației telegrafice și distrugerea sârmelor. — Alte ravagii. T.-Măgurele, 8 Iunie. — Astă noapte o ploaie torențială a căzut în mai multe reprize, însoțită de violente manifestațiuni electrice, asupra orașului T.-Măgurele și împrejurimilor. Sunt mai multe victime omenești, iar comunicația telegrafică a fost întreruptă pe alocurea. Amănunte complecte despre pagubele produse în împrejurimi ne lipsesc până acum. Către ora 4 dim., a fost trăznită o gheretă în care sta de sentinelă soldatul Trușan Voicu de la regimentul 4 de cavalerie. Când a căzut trăznetul soldatul sta jos și curentul electric i-a ars spatele in partea stângă. Comoțiunea fusese așa de puternică încât soldatul rămăsese paralizat pe loc la început. Redeșteptat apoi de arsura ce o simțea în spate, fiindcă se aprinsese haina pe el, găsi încă atâta putere să se târască până în fața gheretei unde s’a aruncat cu spatele într'un sac, provenit din ploaie și a stins focul. La țipetele lui au sărit alți soldați și l'au transportat la infirmeria reg. 20 de infanterie, deoarece reg. de cavalerie lipsește din localitate,fiind în concentrare la Dadilov. Aci l’am văzut pe soldat. Starea lui nu este așa de gravă și d. căp. dr. Păunescu a spus că se va vindeca curând de arsurile căpătate. Ceva mai târziu alt trăznet a căzut asupra băiatului Niță al Radei Ornea Isip Măgurele, servitor la Iordan Medeleț din localitate, pe când trecea călare cu vitele pe lângă abatoriul comunal. Atât băiatul cât și calul său au fost omorâți instantaneu de trăznet. Corpul mortului a fost transportat în comuna Măgurele pentru a fi înmormântat. O listă de subscripție s’a făcut de către d. Ion Zaharescu pentru ajutorarea Radei Ornea, mama decedatului, văduvă, care a pierdut pe singurul ei copil. Se zvonise în oraș că în comuna Seaca ar fi fost trăznită o femeie și 3 copii, dar cercetând la prefectură svonul, mi s'a spus că se cunoaște la Seaca un singur caz unde trăznetul a omorât un bou. In comuna Sița telegraful a fost distrus de curentul electric în mai multe părți, astfel că s-a întrerupt comunicația între T.Măgurele și satele de pe valea Oltului. De asemenea un stâlp de telegraf a fost despicat în 4 de trăznet pe șoseaua dintre orașul T.Măgurele și port și o fântână a fost trăznită în dreptul viilor de pe teritoriul comunei Măgurele, se vorbește și de upra) care ar fi fost trăznit în comuna Odaia. Când se va restabili comunicația telegrafică și telefonică, întrerupte pe alocurea, poate se vor afla și alte nenorocite accidente provenite din manifestațiile electrice de astă noapte. _________________ Drama din str. Muzelor Starea pacientului. — Detalii din preziua dramei. — Alte amănunte noui Starea nefericitului sculptor Dumiitru Franasovici continuă a fi tot mai gravă. Pacientul este zilnic vizitat ,de numeroși prietini și de fratele lui, ,cu care a avut o scenă sfâșietoare fie iubire frățească când sau întâlnit. Amănunte noi cu privire la cele din preziua draptei putem dacă eroul acestei triste Întâmplări cucerise simpatiile foarte multor personalități de elită din aristocrația capitalei. Sculptorul Franaslavici ducea o viață frumoasă de om cu dare de mână și chiar în ajunul dimineței fatale petrecuse, după cum am mai spus în precedentul articol, o noapte de veselie, probabil pentru a-și amăgi durerea și sbuciumul sufletesc ce-l chinuiau. Angajase chiar o discuțiune ca un prieten asupra sinuciderei, căreia i facea apologia cu un lux de argumente destul de convingătoare dar care totuși nu puteau trăda hotărârea fatala ce tânărul sculptor hrânea în sufletul lui. E cu putință dacă complicațiuni nu se vor mai ivi In starea lui, ca el să scape sănătos din această dramatică aventură, care, deocamdată însă, îl ține între viața și moarte. Asupra cauzelor acestui act disperat nu se poate preciza încă nimic pentru ca suferindul păstrează o taină adâncă asupra celor ce s’au Întâmplat. Svonuri circulă însă destule în jurul acestei nefericite întâmplări și nu poate fi altfel când urechile 1uriei sunt făcute pentru ca gura ei să comenteze orice epizod din viața omului, exagerându-i proporțiile cu un ciudat amestec de ironie de la om la om. L. X. Drama din str. Poliției — Noi amănunte — Se știe despre drama petrecută Duminică noaptea în str. Poliției, la casa Bureli. Tânărul George Bălănescu, funcționar la Regia monopolurilor, după ce a tras două gloanțe de revolver asupra fostei sale concubine Didina Făgârâșeanu, a încercat apoi să se sinucidă. Starea ambilor răniți, deși este foarte gravă, totuși se speră că vor scăpa cu viață. Concubinajul cu Didina George Bălănescu venind acum câteva luni de la Iași, făcu cunoștință cu o tânără de moravuri ușoare, victima de azi. După câteva întâlniri, Bălănescu îi propusese să trăiască în concubinaj cu el iar Didina Fâgărășanu primi și câteva luni trăiau o viață în aparență, destul de fericită. Părăsirea Didina Fâgărășanu însă, nu se prea împăca cu această viață liniștită, gândindu-se întotdeauna la viața de plăceri ce o ducea în trecut, firea sa acomodându-se mai ușor cu viața de prostituată decât cu cea de femee cinstită. Intr’una din zile Bălănescu se pomeni părăsit de amanta sa, care dispăruse fără urme. Regăsirea După câtva timp Bălănescu, întâlnește pe Didina pe stradă și fiindcă nutrea față de dânsa o iubire nebună, o rugă să se reîntoarcă la el. Toate insistențele insă fură zadarnice, căci Didina rămase neînduplecată. Crima Duminică dimineață Bălănescu află că fosta lui concubină locuia o cameră mobilată la casa Bureli, din str. Poliției. Pe la orele 8 și jumătate se îndreptă spre casa fostei sale amante, pe care o găsi tocmai în ușe, voind să plece. Bălănescu o rugă din nou să se reîntoarcă la el, dar orice lăcrămi și rugă ii fură zadarnice, căci Didina, rămase neînduplecată. Atunci Bălănescu, într’un grad extrem de surescitare scoase un revolver și trase asupra amantei sale și asupra sa. Restul se știe. Bălănescu era un bun funcționar la Regie, îndeplinindu-și cu corectitudine însărcinările sale. Ștef. Stănciulescu ameliorată, a dispus internarea lui la penitenciar. Diverse.—Ion Bîje, vestit bătăuș din mahalaua Scărlătescu, deși minor, intervenind în cearta dintre câțiva indivizi, ucise cu două lovituri de cuțit pe sergentul de artilerie Nae Aldoiescu. Tribunalul condamnă pe ucigaș la 5 ani închisoare corecțională, iar Curtea de apel secția l-a, la care condamnatul se adresă cu apel, îi reduse ieri pedeapsa la 3 ani închisoare. Nicolae Georgescu zis Niță, dezertând din regimentul 3 roșiori din Bârlad, fugi în Capitală unde săvârșise o spargere la d-nii Constantin și Niculescu din piața Anton, de unde fură 4364 lei. Plecă apoi la Găești, Pitești, Slatina și Craiova cheltuind banii în petreceri. Fu prins în unele din acele localități de poliție, cu concursul căreia scapă câteva rânduri și fuge în București unde fu din nou prins dar iarăși evadând de sub escortă comise nu mai puțin de 8 spargeri în str. Lipscani. In cele din urmă fu arestat și condamnat de tribunalul Ilfov la trei ani închisoare și câteva mii de lei despăgubiri. Periculosul pungaș făcu apel, care fu respins ieri de secția 2-a a Curții. — Dim. Leondarie, fusese condamnat de tribunalul Ialomița la un an închisoare și 8260 lei despăgubiri către direcția C. F. R., pentru că în calitate de șef al gărei Fetești delapidase acea sumă. Dânsul făcu apel, care s’a amânat ieri de secția 3-a a Curții, la 17 Octombrie. Curtea de Casație a respins recursurile d-lui inspector comunal Oscar Pârvulescu, condamnat la o mie lei amendă, C. Rădulescu primar al comunei Păltineanu, condamnat la o sută lei amendă și ale jandarmilor C. Paraschivescu și C. Mihalcea din secția Tătărlagele (Buzău), condamnați la câte 300 lei amendă, pentru arestare ilegală și bătaie, exercitată asupra locuitorilor I. Andrei Pașa, Ion Dragomir Suma și Maria Suma, bănuiți ca autori ai unui incendiu. — I. Cristu Negoescu, dat în judecata Curții cu jurați pentru calomnie adusă prin ziarul „Țara« d-lui V. Constantinescu, a fost achitat ieri în lipsă. — In comuna Bolintinu a fost descoperit cadavrul unui copila , mâncat de câini, într-o cutie ce servise mai înainte ca ladă de cuie. Se fac cercetări pentru aflarea identității și a cauzei morții. mm TRIBUMLELOR Furtul de dosare de la tribunalul Ilfov. — Fostul grefier D. Dumitrescu, făcuse opoziție la Camera de acuzare, contra sentinței tribunalului, prin care i s-a confirmat mandatul de arestare emis de judecătorul de instrucție al cat. 2. Camera, în fața probelor necontestate a furtului de dosare săvârșit de Dumitrescu din arhivele secțiunilor I-a și a La tribunalului Ilfov, i-a respins erispoziția. Cercetările judecătorului au continuat în ambele zile precedente. In urma denunțului aceleiași servitoare care a dat pe față întreaga afacere, judecătorul și procurorul respectiv au făcut o descindere la fosta locuință a grefierului hoț, situatâ în piața lui Matache Măcelaru, deasupra buăriei la „Bolta Rece“. Acolo au descoperit că Dumitrescu ținuse dosarele ascunse sub o scândură a pardoselei odăei. Dosare nu s’au găsit acolo, dar se cunoaște perfect locul unde ele stătuseră câțiva ani. Eliberarea atentatorului Emil Veit.Elevul cu acest nume,care săvârșise atentatul contra directorului școalei „Cultura“ ceruse judecătorului de instrucție să-i acorde liberarea provizorie în schimbul unei cauțiuni, părinții garantând în cererea de eliberare, că îl vor interna într’o casă de sănătate. Judecătorul respingând cererea, arestatul, prin păriinții lui, au făcut apel la Camera de acuzare, care l’a găsit întemeiat și a dispus punerea lui în libertate. Confirmarea arestării lui Theodor Fuchs. Autorul atentatului din strada Vintilă, după cum am arătat, a fost arestat în baza mandatului emis de judele instructor al cabinetului 3. Eri mandatul a fost supus judecăței tribunalului secția 3 a, care l-a confirmat. Arestatul Fuchs a fost apărat de d-nii C. Cernescu și V. Biberea. Crima din strada Poliției. D. judecător de instrucție Georgescu- Vâlcea a fost însărcinat cu cercetarea crimei urmată de sinucidere, întâmplată în strada Poliției No. 5. Se știe în ce constă afacerea. Funcționarul G. Bălănescu de la ministerul de finananțe, pentru a se răzbuna pe d-na Alexandrina Făgărășanu, care nu pipi voia să aibă relațiuni cu dânsul, s-a dus la locuința ei din strada Poliției și după ce îi trase un foc de revolver în urechea dreaptă, încercă să se sinucidă cu două gloanțe. In stare extrem de gravă fură transportați, victima la spitalul Colțea și sinucigașul la cel Brâncovenesc. Fraudele de la oficiul poștal central.Sub dirigintele acestui oficiu, verificând cotoarele mandatelor poștale ce se trimet prin oficiul București, descoperi fraude care însumează o importantă cifră. Vinovatul fiind Constantin Stănciulescu, ajutor-manipulator care lucrează la biroul mandatelor între orele 12 și 3. d. judecător Negrea împreună cu reprezentantul parchetului, care fusese sesizat, făcură o descindere la locuința lui Stănciulescu din str. Cerbului No. 10. Acolo găsiră suma de 700 lei și un mandat poștal falsificat gata și pe care fraudatorul îl ascunsese în gheata cu care era încălțat. Vâzându-se descoperit, Stănciulescu trecu prin emoții atât de puternice, în timpul perchizițiunii, încât fu apucat de un leșin și căzu în nesimțire, astfel că trebuia fi transportat ]a spitalul Colțea. D. judecător Negrea a fost ars la spital, unde găsind starea Ini AGRICuLTurii în învățămîntul rural — Raportul d-lui administrator al Casei școalelor — D. M. Popescu, administratorul Casei școalelor, a înaintat ministerului instrucției un raport asupra învățămîntului agriculturei în școalele rurale. D. administrator arată ca, in școalele normale, nu se dă întinderea cuvenită studiului agriculturei și grădinăriții. Din rapoartele învățătorilor agricoli, nu reiese că vreunul din ei ar cultiva vreun teren în așa chip încât să servească drept model. D. administrator propune să se modifice regulamentul clasei VI-a a școalelor normale, In sensul ca examenul de diplomă sa nu mai aibă loc ca până acuma în Iunie ci în Februarie. De la 1 Septembrie până la 1 Februarie, elevii vor avea timp să termine materia clasei a Vl-a, și să se pregătească în deajuns. De la 1 Martie până la 1 Octombre, absolvenții vor fi trimiși pe la școalele de agricultură sau pe la fermele și pepinierele-model ale statului și acolo se vor ocupa exclusiv cu agricultura și grădinăria domestică. Vor fi obligați să pue mâna pe sapă și pe coarnele plugului,alături de lucrători, să ia parte la alegerea semințelor, la facerea brazdelor etc. D. M. Popescu a făcut experiență cu 15 învățători din Ilfov, cari trimiși la proprietățile d-lui B. Știrbey să facă practică de agricultură și grădinărie, sau întors de la Buftea cu piuite cunoștinți practice. Intru cât privește pe elevele de cl. VI, se vor îndeletnici de la 1 Martie până la 1 Septembrie[sau Octombre cu gospodăria sub supravegherea maestrelor de bucătărie ce se vor numi. ARTISTICE — In ziua de Sf. Petre și Pavel, se va ține un mare bâlciu anual, un târg de vite, în orașul Giurgiu. Soc. corală „Doina“ va da o serată muzicală urmată de dans în sala ,,Coloseului Oppler“ Sâmbătă 14 Iunie. Isprăvile unei false doctorițe — Mai mulți morți. — Numeroși excrocați — Maria Georgescu zisă și Mita Ionescu din strada Verde 33 (Câmpul Cocoanei), domiciliu provizoriu, [iracupa de mai multă vreme în Capitală în mod clandestin Medicina. Ea avea mai multe agente carej urmăreau pe bolnavi și bolnave prin mahalale — despre cari este știut lucru că nu prea au încredere în doctori. Imediat ce agentele dădea peste un astfel de bolnav, începeau să spună despre „vestita doctoriță“ care locuește cu fermece și cu doctorii speciale preparate de la, după spusele Maicii Domnului și unele din ele după povețile diavolului, încep să enumere nume de bolnavi vindecați până convinge pe victimă și o dă în primirea Miței Ionescu. Datorita testamentului dat fetei Sofița Marin Neculae în etate 14 ani din str. Verde 3i aceasta a încetat din viață. De asemenea a murit în urma tratamentului Dumitru Vasile din str. Gheorghe Grant 4. A excrocat cu bani pe Sevasta Florea Marinescu din str. Racovița (Grant) 45 pe Marița Grigore Constantin etc. Parchetul a arestat’o și a început cercetările. S’a dovedit până acum peste 30 de excrocări. Stei INFORMATIUNI ■ A. S. Regală Principele Ferdinand a sosit în Gara de Nord aseară la orele 7 și 20 minute, și trenul a continuat până în Halta Cotroceni. S Dl. Ionel Brătianu ministru de interne a sosit eri în București. a Dl. Al. Beldiman ministru nostru la Berlin a sosit eri în capitală. S La ministerul de Domeniu s’au făcut următoarele numiri la herghelia Statului de la Cislău: Dl. maior veterinar D. Negulescu director al hergheliei; Dl. locotenent Al. Periețeanu, comandant al trupei; Dl. dl. locotenent Voiculescu Pârvu, medic al hergheliei. La Ministerul de industrie și comerț s au făcut următoarele numiri : D. Teodor Deleanu, licențiat în drept este numit șef de cabinet; D. Mihail Paulian, este numit șef de birou al contabilității din acest minister. In cursul lunei trecute, s'a vândut, în oborul din orașul Tg.Jiu, 351 boi, 30 junei, 56 mânzați, 86 viței, 236 vaci, 95 mânzate, 463 berbeci, 180 oi, 151 miei, 27 țapi, 550 de capre, 210 iezi, 2 iepe, 1 armăsar și 48 cai. Dl. M. G. Ionescu a fost numit asistent la laboratorul de analiză chimică din Iași, în locul d-lui G. Baloff, demisionat a DL G. Ipoveanu, subchirurg intendent al spitalului Vidra din județul Putna, a fost transferat la spitalul din orașul Piatra N., în locul d-lui Gh. Stavăr rămas în disponibilitate. i In serviciul exterior al finanțelor se va face, zilele acestea, o mișcare de personal. 3.După cum am anunțat, eri a sosit în Sinaia, la orele 10 și 50, cu un tren special, 12 ofițeri din marele stat major austro-ungar. Aceștia sunt: generalul șef Conrad Von Hoheerdorf Findster, maior Lerch, căpitani Humer, Stancoska, Custodher, Hoger, Grafhoes, Waldehi, general maior Jlrubir, generalul maior Graf, Marenzi, Arei>d și Bastaschi. In gara Sinaia oaspeții au fost salutați de aghiotanții regali și autoritățile locale. Apoi, în trăsurile regale, au fost duși la Castelul Peleș, unde au fost primiți de M. S. Regele. Oaspeții streini au luat masa la consulatul austro-ungar. După amiază au trecut în revistă trupele batalionului de vânători, iar seara, cu un tren special, au plecat spre Brașov. 3 Au cerut să contracteze împrumuturi pentru clădiri de școli: comuna Negreni jud. Vlașca 5000 lei; comuna Tomșani, Prahova, 5000 lei;comunele Mârșa, Roata și Chiriacu, jud. Vlașca, câte 5000 lei. Coloniile școlare Pentru sporirea fondului destinat coloniilor școlare, d. primar al Capitalei a hotărât să dea două reprezentațiuni. Cea dintâi reprezentație va avea loc la Grădina Ambasadori cu frumoasa operetă, „Farmecul unui Vals“ iar a doua se va da Luni la Rașca, cu hazlia piesă „La Răcoare". Până acum s’au subscris la Primăria Capitalei următoarele sume pentru coloniile școlare: D. Costescu Comăneanu lei 100, N. D. Amiralei 300, An Bon Goüt lei 100, Tweifellei 100, Luca P. Niculescu 100, Marmorosch Blank lei 100, Societatea de asigurare „Naționala” lei 100, Leewenbach lei 100, Leopold Paraclei 100, d-na general Manu lei 40, d-na Elena Monteoru lei 30, Buker și Dürerlei 30, d. Rovaciu T. C. lei 30, Casa Beleslei 50, Alea lei 20, societatea de asigurare „Generala“ lei 100, The Bank of Roumania, lei 200. 3 La Primăria Capitalei s’a aprobat următoarele concedii : d-lui . Gr. Periețeanu secretarul general al Primăriei de la 20 Iulie la 20 August, d-lui G. Orescu inspector general de la 25 Iulie la 25 August și d-lui AL Davidescuș directorul serviciului tehnic de la 15 Iulie la 15 August. In interesul unei mai bune și echitabile taxări asupra consumului de apă, Primăria Capitalei a întocmit un regulament stabilind taxele pe m. c. — Mâine se întrunește la Primăria Capitalei la orele a 4 jura. consiliul de higienă sub presidenția d-lui Primar al Capitalei. B Acum câteva zile, corespondentul nostru din Burdujeni ne-a comunicat știrea, că d. D. Negruzzi, președintele cooperațiunei de consum du acea localitate, a fost pedepsit pentru oarecari operațiuni de fraudă. După informațiunile ce am dobândit de la persoane demne de toată încrederea, această știre este cu totul nefundată. Casa centrală a băncilor populare și cooperativelor sătești a făcut chiar o anchetă, prin d. inspector Gh. Dumitrescu-Bulubești, care s-a convins pe deplin de activitatea rodnică și cinstită a d-lui Negruzzi. II Epizootia de febră aftoasă din comuna Livezi (Dolj) a încetat. In comuna Glodul, din același județ, a mai rămas un singur caz de această boală. 3 In orașul Tg.-Jiu, s’a făcut în cursul lunei trecute : 30 boi, 4 junci, 9 mânzați, 88 mânzate, 30 viței, 47 vaci, 96 junce, 570 miei și 10 porci. Deoarece la baza digului de la podul pe peste rîul Jiu, în orașul Târgu-Jiu, se produc succesive scufundări, ministerul de lucrări publice a dispus ca, pentru prevenirea acelor scufundări sau chiar ruperea digului, să se execute în regie lucrări de reparațiuni pentru suma de 21.000 lei. 3 La 29 August se va ține în orașul Călărași un mare bîlcii. Consiliul comunal local a ales o comisiune compusă din d-nii consilieri Ioan Vlădoianu și Gh. Gheorghiu, care împreună cu inginerul comunei să examineze condițiile cu arendarea bâlciului,