Viitorul, iunie 1908 (Anul 2, nr. 202-230)

1908-06-11 / nr. 211

2! Economice și financiare »uni­­­i Cota valorilor la Bursa din București 9 Iunie 1908. In compartimentul Rentelor nici o modificare de cursuri, renta con­vertită s’a încheiat cu 91 lei. Ac­țiunile sunt cu slabe scăderi. A­­gricolele au încheiat cu 435 lei. Devizele sunt staționare. Cursurile s'au lăsat astfel : împrumuturile de Stat române: Renta amorți­bila 5 la suta lei 102 invariabil, îm­­prumutul de 185 milioane 5 la suta lei 102,25 staționar ; împrumutul de 32 mili­oane și jumătate, lci 91,25 staționar ; îm­prumutul de 50 milioane, lei —,92 stațio­nar ; împrumutul de 274 milioane lei 96 staționar; împrumutul de 45 lei —.92 și 126­ milioane lei 90.25 staționar împru­mutul de 90 milioane lei 90.50 staționar împr. de 180 milioane lei 90.5u renta a­­mortibilă seria A și B lei 91.12 în urcare, renta convertită din 1905 1. 91 încheiat. Împrumutul de județe și orașe.—Obli­gațiunile Creditului județean și comunal u la suta lei 100.75 ; obligațiunile cre­ditului județean și comunal 4 jum. la suta lei —staționar; obligațiunile cre­ditului viticol lei —­ obligațiunile co­munei București 4 la suta lei 86.37 sta­ționar obligațiunile Iași 92. Inprumuturi de societăți. — Scrisori funciare rurale 5 la sută lei----­scrisuri funciare rurale 4 la sută lei 88.50 în urcare, scrisuri funciare urbane, București lei 98 87 în urcare scrisori fun­ciare urbane lați lei 95,75 în scădere obli­gațiunile societatei Letea lei —.— Acțiuni.—Banca Națională a României lei 4.115 scădere, banca Agricola lei 435 încheat, Blank of A­nia Li­tel lei 235 incheat banca de scont din București lei 128 staționare, banca Marmorosche Blank et C­ nie lei 875 staționar, provizorii lei 257 scădere banca populara din Pi­tești lei —; banca generala Română lei 1690 scădere; societatea de asigurare Naționala lei 680 în scădere; societatea de asigurare Dacia Romania lei 850 stați­onar. In devise.—Cek Londra lei — în ur­care; Cek Paris lei 101.70 în urcare Cek Berlin lei 125.30 Cek Viena lei 106.50 Cek Belgia lei 101.43 IN STRĂINĂTATE 9 Iunie, 1908. Valorile române au cotat astfel pe pie­­țele străine: _________________________ La Berlin — Renta română din 1903 5 la sută ne­convertită lei 101.25 renta română din 1889 4 la sută lei 89.80 renta română din 1890 4 la sută lei 93.90 renta română din 1891 4 la sută lei —.—. renta româna din 1895 4 la suta lei 89.10, renta română din 1896 4 la sută lei 89.30 renta română din 1968 4 la sută lei 89 60 renta română din 1905 4 la sută convertit 88.80. renta română din 1905 4 la suta lei 88.80. împrumutul comunal București din 1888 4 la sută lei 96.30 împrumutul din 1895 4 jum. 2 la sută lei 94.40 împrumut din 1898 4 jum. la sută lei 96.30. La Paris.—Renta română 5 la sută lei —.— Renta română 5 la sută lei 96.40 Renta română 4 la sută lei —.— Renta română convertită lei 90.65 Noul împru­mut român lei 92.50. La Francfurt.—Renta romănă 5 la sută lei —.— Renta română 4 la sută lei —.10 Noul împrumut român lei 101.—. La Tr­iest. — Dacia română ca lei 675 Naționala lei 835.Generala lei 640. La Bruxelles.—Acțiuni capital —. Ac­țiuni ordinare —, tramvai București —. CEREALE București, 9 Iunie 1­ K8 Cota cerealelor în străinătate (Ultimele depeși) Piața cu slabe tendințe în spre urcare. Nici o variațiune mai deo­sebită. La Budapesta. Grâul pro. Octomvrie— 11.58. Secara pro. Octomvrie 9.53— Ovă­zul pro. Octomvrie 8.40. Porumbul pro. Iulie 7— pro. August 7.05. La Paris. Grâul pro Iulie 21.85, pro. Sept.—Dec. 22.05, făina Iulie—Aug. 28.50, Sept.—Dec. 28.90. La Berlin. Grâul pro Iulie 21.17— pro. Sept. 196.—Secară pro. Iulie 189 25—pro. Sept. 176.—­ Porumbul pro. Iulie 144, pro. Sept. 143. La New-York Grâul disponibil 93 32, pro. Iulie 15 pro. Sept. 96 Porumbul disponibil 95.24, pro. Iulie 92.50 pro. Sept. La Chicago. Deschiderea pro. Septem­­bre 86 Iulie 8S.37 pro. Sept. 87.21,­­Dec. 85.15. Porumbul deschiderea 69.—, pro. Iulie 69.75 pro. Sept. 68.12, pro. De­cembrie 58.62. La craita. Grâul greutate 78.79 20.25 76.77 ls.40 72.73 18.50. Porumbul 13. La Constanța. Grâul greutate 78.79 20.50 77.75 19.45 7­1.71 18.80. Porubul ferm Ir.90. ­lenților și a­l Evreilor. „Pentru fiecare omor săvârșit din partea teroriștilor se va­ răspunde cu moartea unui evreu! “ și mai de­parte : „de­oare­ce i-a succes să convingă poliția că singurul mijloc de a face liniște sunt progromu­­rile, societatea nu și-a mai dat nici o osteneală să neliniștească ban­dele de tâlhari". Dar din acest ra­port se vede că această societate— Jigă, nu s’a format din dorul de a vărsa sânge, ci din cauza groazei ce o băgaseră bandele de teroriști în poliția și în populația rusească. Nu voim să apărăm excesele comise cu ocazia progromurilor, dar, de­oare­ce între teroriști erau foarte mulți evrei, credem că era foarte natural ca uza bărbaților ruși, do­ritori de ordine să se îndrepteze în contra acestora, și e foarte fi­resc că au căzut și victime nevi­novate. Raportul susține însă că Evreii nu sunt revoluționari și sunt u­­ciși numai din dorul Rușilor de a vedea sânge curgând. Prin astfel de pnunciațiuni nu fac alt­ceva de­cât întărâtă și mai mult în contra statului pe revoluționarii evrei. Și descrierea situațiunei Evrei­lor din România, unde există un curent antisemit, este făcută în­tr’un așa fel, încât Evreii apar ca niște oameni, cari n’au nici o vină, că ei sunt persecutați și șicanați fără de nici un motiv, deși—după descrierile și afirmațiunile anuaru­lui — ei sunt adevărații binefăcă­tori ai țării și ai poporului. Anuarul spune că presa româ­nească, membrii Parlamentului,m­i­­niștri și foști miniștri, unii pro­fesori universitari, prefecți supre­­fecți și tot felul de funcționari au infiltrat maselor țărănești ideia câ față de evrei le sunt permise toate. Se povestesc apoi o mul­țime de scene mișcătoare ca să do­vedească cu ce grozavă violență sunt tratați evreii în România. Ura aceasta este opera clasei con­ducătoare căci, zice anuarul, țăra­nul român nu numai că nu urăște pe evrei, dar îi iubește, și această afirmațiune vrea s-o dovedească. Și cu toate acestea ordinațiunile de isgonire spun că evreii pungă­­șesc poporul de la țară și să poartă râu cu ei. După spusele anuarului, natural, nimica nu este adevărat. Toate câte se impută Evreilor sunt iscodiri, invențiuni tendențioase, căci populația de la țară îi pre­­țuește pe Evrei și-i consideră „ca pe niște binefăcători“. Apoi, dacă lucrurile stau așa, n’ar fi posibil nici cel mai mic pas in contra Evreilor din Româ­nia. Dar din unele observațiuni particulare reiese chiar din acest anuar scris de evrei in interesul evreilor, că aceștia n’ar fi tocmai niște binefăcători ai țarei și ai poporului. Comercial cu băuturi spirtoase Ii sa interzis în fel și ciap prin ordinațiuni ministeriale, iar deputatul (?) Lostinescu a adus in Parlament proectul de lege prin care vanzarea in detail a băuturi­lor spirtoase este concesionată nu­mai comunelor propriu zise. De aici rezultă că comerțul e­­vreilor cu băuturi spirtoase e consi­derat ca o plagă pentru țara. Cazul cu izgonirea din țara a unui e­­vreu este considerat ca cea mai mare nedreptate, da.și cu acest caz se ocupau și supremul fort ju­decătoresc. Căci izgonirea s’a fă­cut in urma unui proces pentru camătă necinstită, în care evreul era amestecat. Judecătorii de prima instanța nu l-au condamnat la iz­­gonirea din țara, căci el, fiind născut în Romania, ca Roman deci — zice anuarul — n­u putea fi iz­gonit orice faptă ar fi comis. Cur­tea de apel însă l-a condamnat la trei luni închisoare și izgonirea din țară. Sentința a fost intârită de curtea de casație. Nu s’a purtat cu cămătarul de sigur ca cu o per­soană care face cinste țârei. Peste tot pasagiile relative in România sunt scrise cu tendința de a deș­tepta ura evreilor In contra aces­tei țâi și a poporului ei. [iwmb] iSBgg r#gisiv»i unde evreii trăesc fericiți arată jertfele aduse pe altarul culturei, evreești de alianță. Vremea Luni, 22 Iunie. Căldură înăbușitoare în toată țara. Pre­tutindeni, afara de localitățile muntoase din districtele Muscel și Prahova, ter­mometrul a atins și în trecut -1- 3.*, iar în multe părți de câmpie chiar de -1- 3­7« Ca și la București, unde s’a înregistrat -I- 36*, o asemenea temperatură a mai avut loc la Hârlau, Iași, Bârlad, Focșani, Giurgiu, Roșiori, corabia, Slatina, Gaești și Strehaia ;­-I- 37« la Alexandria; -I- 38« la Craiova și -1- 31* la T. Severin. Eri după amiază și către seara a mai plouat In nordul Moldovei și în câteva localități izo­late din Muntenia. Pretutindeni ploaia a fost însoțită de manifestațiuni electrice. La Craiova a căzut grindina. La Bucu­rești în partea de Sud a orașului, către orele 8,17m. seara, a avut loc o puter­nică descărcare electrica, care a atins o fată, producându-i arsuri pe sept și ab­domen Noaptea destul de călduroasă , termometrul s'a coborât pretutindeni In cursul ei, între -I- tt* și -I- 21* C.­a mai coborâtă temperatură um țara a fost -I- iC* la Sinaia și Giurgiu. Acum cerul se menține în toată țară mai mult noroi și în multe localități suflă vânt potrivit din diferite direcțiuni. . Barometrul, după o descreștere ușoară în cursul zilei, a crescut în Moldova cu 3 la 4 milimetri, iar restul țarei mai pu­țin. Presiunea atmosferica este în mij­lociu către 158 milimetri. A plouat la : Tantarești 12 mm., Ileria 2, Ciochina 2, Constantinești 1, Bicaz 16, u­rș 2, Negrești 7, Domnești 13, Ulmeni 3, Medgidia 2,’­o­neasa 5, Pașcani 2, B­­­echet 11, Mam­ornița 2, Fălticeni 3, Tg.­­Neamț 8, Dragușeni 1, Carpeni 2, Doro­­hoi 4,­­Piatra-N. 17, Bicaz 1, Pi­pești 4, Câmpu­ Lung 1, Târgoviște 1, Giurgiu 1­, Alexandria 7, Govad­a ’4, T.­Severin 4, Caiova 9 și Bua mm. de apă. Practica agricolă la școalele normale D. Mihail Popescu, administra­torul Casei școalelor, a făcut un raport d-lui ministru al insrucțiu­­nei, prin care arată că deși mai a­­proape toate școalele rurale sunt dotate cu terenuri pentru cultură, totuși practica agricolă până în pre­zent, a dat roade prea slabe. Această lacună provine din fap­tul ca elevilor școalelor normale, li se dă o prea slabă cunoștință despre agricultură și gradinarie. I­. administrator al Casei școa­lelor propune prin raportul său ca, cursurile din clasa vi a școalelor normale să se termine la 1 Februa­rie, iar examenele de absolvire să se ție în cursul lunei Februarie un loc de Iunie. De la 1 Martie până la 1 Octom­brie, absolvenții vor face practică agricolă pe lângă vreuna din școa­­lele de agricultură din țară și nu­mai după acest stagiu să li se eli­bereze diplomele. De asemenea și elevele școalelor normale de fete, în ultimul an de stadiu, de la 1 Martie până la 1 Octombrie, sa facă practică de gos­podărie, luându-se dispoziții ca o maestră specială să le predea un curs de bucătărie țărănească iar di­­rectoara școalei va face un curs special de­ gospodăriei D. Spiru Ilaret, ministrul in­strucțiunea a trimis această adresă în copie direcțiunilor școalelor nor­male, pentru a-și da avizul asupra acestei chestiuni. DUELUL Sturdza-Cătuneanu in la orele 6 dimineața a avut loc, in parcul Bibescu dela Craiova, duelul dintre ti. maior Sturdza, a­­tașat militar pe lângă legațiunea română dela Furiș și un căpitan Ca­­tuneanu, din Craiova. Martorii d-lui maior Sturdza au fost d-mi colonel Iliescu și maior l’etula, iar ai d-lui căpitan Cătu­­neanu d-xni maior Antonescu și că­pitan Fiperescu. Directorul luptei a fost d. colonel adjutant Georgescu. Martorii d-lui căpitan Cătuneanu au ridicat incidentul tardivității duelului, dar d. general Cigârtu a hotazat ca la militari nu poate e­­xista tardivitate in duel. D. maior Sturdza a fost rănit la falea stângă, Dus la spitalul militar primele ajutoare i-au fost date de către d. maior dr. Potârcă, după care apoi d. maior Sturdza împreună cu d. maior Petala au plecat la București la orele 10 și 10. Rana nu prezintă nici o gravi­tate. GRINDINA DIN PRAHOVA Ploești, 9 Iunie.—Eri după prânz, a căzut în județ o ploaie însoțită de grindină de mărimea unui ou de porumbel. Poamele și grânele au fost dis­truse în multe părți, la nordul și răsăritul județului. Porumburile fiind mici n’au su­ferit pagube. Mercar­i 91 iunie D. procuror Hamangiu zice că incidentul este neîntemeiat. Cita­ția trebue să indice instanța, data și ora, ceea ce s’a și indicat în a­­ceste citații. Legea nu prevede lo­calul, ci instanța. Cere respinge­rea incidentului. D. avocat Dimitrie Alexandrescu din partea acuzaților spune că este grav, serios și merită toată aten­ția. Singura gazetă unde s ar pu­tea anunța schimbarea localului este „Monitorul Oficial“ sau „Ga­zeta de Iazi,“ dar citația prevede anume la palatul comunal, unde nu suntem azi. Nulitatea nu se a­­coperă prin prezența pârâților. Cere admiterea incidentului. D. avocat Nicu Nicolaici din par­tea acuzaților, explică din nou nu­litatea procedurei și anume lipsa indicărei localului. Nici o hotărâre nu se poate da când procedura nu-i îndeplinită. Instanța este legată și de local. Cere anularea citațiilor și facerea unei noul procedur . Curtea deliberând admite inci­dentul ridicatele apărare și amână procesul pentru viitoarea sesiune. Curtea era prezidată de d. con­silier de curte Em. Cernătescu, a­­sistat de d-nii Iulian Teodorescu și Gr. Demetrescu, iar d. Gheoghiu, ca grefier. PROCESUL CÂRCIUMARILOR din Iași (De la corespondentul nostru) Iași, 9 Iunie. — Astăzi a venit înaintea Curții cu junțprocesul in­tentat la 80 cârcium­ari de d. dr. Șumuleanu, directorul institutului de chimie, pentru calomnia prin presă. Faptul produce o deosebită senzație și de aceea socotim ne­­merit ca mai înainte de toate să dăm câteva amănunte asupra îm­prejurărilor cari au dat naștere a­­cestui proces. La baza acțiunei intentate de d. dr. Șumuleanu este un mare rău care raode societatea noastră și care până în prezent pare a fi ire­mediabil. Cine n a avut de suferit pe urma falsificărilor de alimente, c vne n’a semnalat acest procedeu criminal al unor oameni fără scru­pule și mai ales câte victime n’au făcut acești neguțitori traficanți? In special băuturile spirtoase de orice proveniență, nici­odată nu sunt puse în consumație până ce mai întâi nu trec prin laboratorul secret al neguțătorului. La Iași mai ales, acest procedeu se trans­formase într’un adevărat abuz și publicul începuse a despera, până ce s’a găsit un om cu deplina con­știință a datoriei sale, care sfidând toate tentațiunile și răsturnând toate piedecele ce i­ se puneau în cale, și-a făcut datoria așa cum trebuia. D. dr. Șumuleanu anali­zând vinurile puse în consumați­­une de mai mulți cârciumari evrei și găsind câ ele sunt falsificate sau, mai bine zis, chiar otrăvite cu tot soiul de substanțe, n’a mai stat un moment pe gânduri și le-a a­­runcat în stradă. Atâta a trebuit celor 80 de câr­ciumari evrei necinstiți pentru ca să se alarmeze, încercând să ridice lașul întreg în­potriva d-lui dr. Șumuleanu. Neputând concepe câ stradele la­șului se pot uda cu vin falsificat și mai ales câ desfacerea acestor otrăvuri este prohibită, cei 80 au redactat un memoriu pe care l’au trimes d-lui ministru de interne. Evident că prin acest memoriu relamanții nu căutau să dovedească că vinurile confiscate și aruncate în stradă erau naturale, ci că la d. dr. Șumuleanu această procesiare n’a fost decât explozia unor senti­mente ostile evreilor. Dar nu nu­i­mai atât. La acel memoriu cârci­u­marii au anexat și câteva articole și notițe injurioase la adresa d-lui dr. Șumuleanu și care apăruseră în „Opinia,“ inspirate probabil tot de ei. Cum memoriul a fost tipărit la mai multe exemplare, astfel că a eșit din cadrul oficialitatei și a de­venit calomnie de cea mai ari­­cioasă speță, d. dr. Șumuleanu a intentat acțiune.X D-sa se constituise la început parte ci­vilă pentru suma de 160 m­ii lei, dar astăzi grefierul a citit o de­­clarație prin care d. dr. Șu­­muleanu arată că a renunțat la despăgubirile civile. Ii revăzându-se o m­are afluență de public, s'a luat dispozițiunea ca desbaterile să se țină în sala tea­trului Sidoli. * La orele 12 sala circului Sidoli e plină de lume- Lojile sunt re­zervate doamnelor. După obișnuita constituire a Curții și citirea ac­telor se face apelul nominal al re­clamantului și pârâților. Răspund toți inculpații, afară de următorii cârciumari : Iosif Bino­­vici, Kairo Rab­in, Iancu Kahănu, și Si mon Climer, cari sunt ab­senți. D- advocat Abgar Buidin din partea d-lui N. Șumulescu cere ju­decarea celor patru în lipsă. Curtea admițând d. Buicliu după o documentată pledoarie cere ca cei patru inculpați să fie condam­nați la 150 mii lei despăgubiri ci­vile. D-sa arată că numiții absenți în solidar cu cei prezenți au calom­niat pe d. dr. Șumuleanu și citește toate actele oficiale, cari au deter­minat acțiunea. D. procuror Hamangii, luând cuvântul, dovedește vinovăția acu­zaților și cere a li se aplica pe­deapsa maximă. Curtea deliberând asupra celor patru cârciumari absenți îl con­damnă solidar la 2000 ies daune civile și o lună închisoare. Curtea își suspendă ședința pen­tru cateva minute. La deschiderea ședinței de avo­cat Im­scar Antonia din partea a­­cuzaților ridică un incident de nu­litate a procedurei. Frescuintele ii acordă cuvântul. Schimbând localul primăriei, unde au fost citați cârciumari, cu sala circului Sidoli — ceea ce spe­cifică în citație—e bine îndeplinită procedura? se întreabă d. Anto­­niu. Această schimbare nu este fă­cută conform art. V 2 din procedură și ca atare procesul trebue amânat. D. avocat Buicliu spune ca c un incident curat de amânare, ca ast­fel să se poată slăbi efectul con­damnămi celor patru. Arată că nu există o sală specială a Curții cu juri și zice că nu localul se prevede in citație ci instanța. Susține ca s’a făcut cunoscută transferarea Curții la Circul Sidoli prin ziare și afișe expuse la primărie. Nu sala ju­decă ci Curtea cu jurați. Cere res­pingerea acestui incident, mai ales ca mint toți prezenți și instanța este indicată Ploia torențială din Teleorman Un soldat de cavalerie trăznit pe când era de sentinelă.—O altă vic­timă omenească a trăznetul­ui. — Omorârea mai multor vite.—între­ruperea comunicației telegrafice și distrugerea sârmelor. — Alte ra­vagii. T.-Măgurele, 8 Iunie. — Astă noapte o ploaie torențială a căzut în mai multe reprize, însoțită de violente manifestațiuni electrice, a­­supra orașului T.-Măgurele și îm­prejurimilor. Sunt mai multe vic­time omenești, iar comunicația te­legrafică a fost întreruptă pe alo­­curea. Amănunte complecte despre pagubele produse în împrejurimi ne lipsesc până acum. Către ora 4 dim., a fost trăznită o gheretă în care sta de sentinelă soldatul Trușan Voicu de la regi­mentul 4 de cavalerie. Când a căzut trăznetul soldatul sta jos și curentul electric i-a ars spatele in partea stângă. Comoțiunea fusese așa de puternică încât soldatul rămăsese paralizat pe loc la început. Redeș­teptat apoi de arsura ce o simțea în spate, fiindcă se aprinsese haina pe el, găsi încă atâta putere să se târască până în fața gheretei unde s’a aruncat cu spatele într'un sac, provenit din ploaie și a stins focul. La țipetele lui au sărit alți soldați și l'au transportat la infirmeria reg. 20 de infanterie, de­oarece reg. de cavalerie lipsește din localitate,fiind în concentrare la Dadilov. Aci l’am văzut pe soldat. Starea lui nu este așa de gravă și d. căp. dr. Păunescu a spus că se va vindeca curând de arsurile căpătate. Ceva mai târziu alt trăznet a că­zut asupra băiatului Niță al Radei Ornea Isip Măgurele, servitor la Iordan Medeleț din localitate, pe când trecea călare cu vitele pe lângă abatoriul comunal. Atât băiatul cât și calul său au fost omorâți ins­tantaneu de trăznet. Corpul mor­tului a fost transportat în comuna Măgurele pentru a fi înmormântat. O listă de subscripție s’a făcut de către d. Ion Zaharescu pentru aju­torarea Radei Ornea, mama dece­datului, văduvă, care a pierdut pe singurul ei copil. Se zvonise în oraș că în comuna Seaca ar fi fost trăznită o femeie și 3 copii, dar cercetând la prefec­tură svonul, mi s'a spus că se cu­noaște la Seaca un singur caz unde trăznetul a omorât un bou. In comuna Sița telegraful a fost distrus de curentul electric în mai multe părți, astfel că s-a întrerupt comunicația între T.­Măgurele și satele de pe valea Oltului. De asemenea un stâlp de telegraf a fost despicat în 4 de trăznet pe șoseaua dintre orașul T.­Măgurele și port și o fântână a fost trăznită în dreptul viilor de pe teritoriul comunei Măgurele, se vorbeșt­e și de up­ra) care ar fi fost trăznit în comuna Odaia. Când se va restabili comunicația telegrafică și telefonică, întrerupte pe alocurea, poate se vor afla și alte nenorocite accidente provenite din manifestațiile electrice de astă noapte. _________________ Drama din str. Muzelor Starea pacientului. — Detalii din preziua dramei. — Alte amănunte noui Starea nefericitului sculptor Du­­mii­tru Franasovici continuă a fi tot mai gravă. Pacientul este zil­nic vizitat ,de numeroși prietini și de fratele lui, ,cu care a avut o scenă sfâșietoare fie iubire frățeas­că când s­au întâlnit. Amănunte noi cu privire la cele din preziua draptei putem da­că eroul acestei triste Întâmplări cu­cerise simpatiile foarte multor per­sonalități de elită din aristocrația capitalei. Sculptorul Franaslavici ducea o viață frumoasă de om cu dare de mână și chiar în ajunul dimineței fatale petrecuse, după cum am mai spus în precedentul articol, o noapte de veselie, pro­babil pentru a-și amăgi durerea și sbuciumul sufletesc ce-l chinuiau. Angajase chiar o discuțiune ca un prieten asupra sinuciderei, căreia i facea apologia cu un lux de ar­gumente destul de convingătoare dar care totuși nu puteau trăda hotărârea fatala ce tânărul sculptor hrânea în sufletul lui. E cu putință dacă complicațiuni nu se vor mai ivi In starea lui, ca el să scape sănătos din această dramatică a­­ventură, care, de­o­camdată însă, îl ține între viața și moarte. Asupra cauzelor acestui act dis­perat nu se poate preciza încă ni­mic pentru ca suferindul păstrează o taină adâncă asupra celor ce s’au Întâmplat. Svonuri circulă însă destule în jurul acestei nefericite întâmplări și nu poate fi altfel când urechile 1­uriei sunt făcute pentru ca gura ei să com­enteze orice epizod din viața omului, exa­­gerându-i proporțiile cu un ciudat amestec de ironie de la om la om. L. X. Drama din str. Poliției — Noi amănunte — Se știe despre drama petrecută Duminică noaptea în str. Poliției, la casa Bureli. Tânărul George Bălănescu, func­ționar la Regia monopolurilor, după ce a tras două gloanțe de revolver asupra fostei sale concu­bine Didina Făgârâșeanu, a încer­cat apoi să se sinucidă. Starea ambilor răniți, deși este foarte gravă, totuși se speră că vor scăpa cu viață. Concubinajul cu Didina George Bălănescu venind acum câteva luni de la Iași, făcu cunoș­tință cu o tânără de moravuri u­­șoare, victima de azi. După câteva întâlniri, Bălănescu îi propusese să trăiască în concu­binaj cu el iar Didina Fâgărășanu primi și câteva luni trăiau o viață în aparență, destul de fericită. Părăsirea Didina Fâgărășanu însă, nu se prea împăca cu această viață li­niștită, gândindu-se în­totdeauna la viața de plăceri ce o ducea în trecut, firea sa acomodându-se mai ușor cu viața de prostituată decât cu cea de femee cinstită. Intr’una din zile Bălănescu se pomeni părăsit de amanta sa, care dispăruse fără urme. Regăsirea După câtva timp Bălănescu, în­tâlnește pe Didina pe stradă și fiindcă nutrea față de dânsa o iu­bire nebună, o rugă să se reîn­toarcă la el. Toate insistențele insă fură­ zadarnice, căci Didina rămase neînduplecată. Crima Duminică dimineață Bălănescu află că fosta lui concubină locuia o cameră mobilată la casa Bureli, di­n str. Poliției. Pe la orele 8 și jumătate se în­dreptă spre casa fostei sale a­­mante, pe care o găsi tocmai în ușe, voind­ să plece. Bălănescu o rugă din nou să se reîntoarcă la el, dar orice lăcrămi și rugă ii fură zadarnice, căci Didina, rămase neînduplecată. Atunci Bălănescu, într’un grad extrem de surescitare scoase un revolver și trase asupra amantei sale și asupra sa. Restul se știe. Bălănescu era un bun funcționar la Regie, îndeplinindu-și cu corec­titudine însărcinările sale. Ștef. Stănciulescu ameliorată, a dispus internarea lui la penitenciar. Diverse.—Ion Bîje, vestit bătăuș din mahalaua Scărlătescu, de­și minor, intervenind în cearta din­tre câțiva indivizi, ucise cu două lovituri de cuțit pe sergentul de artilerie Nae Aldoiescu. Tribuna­lul condamnă pe ucigaș la 5 ani închisoare corecțională, iar Curtea de apel secția l-a, la care con­damnatul se adresă cu apel, îi re­duse ieri pedeapsa la 3 ani închi­soare.­­ Nicolae Georgescu zis Niță, dezertând din regimentul 3 roșiori din Bârlad, fugi în Capitală unde săvârșise o spargere la d-nii Con­stantin și Niculescu din piața An­ton, de unde fură 4364 lei. Plecă apoi la Găești, Pitești, Slatina și Craiova cheltuind banii în petreceri. Fu prins în unele din acele loca­lități de poliție, cu concursul că­reia scapă­­ câteva rânduri și fuge în București unde fu din nou prins dar iarăși evadând de sub escortă comise nu mai puțin de 8 spargeri în str. Lipscani. In cele din urmă fu arestat și condamnat de tribunalul Ilfov la trei ani închisoare și câteva mii de lei despăgubiri. Periculosul pungaș făcu apel, care fu respins ieri de secția 2-a a Curții. — Dim. Leondarie, fusese con­damnat de tribunalul Ialomița la un an închisoare și 8260 lei des­păgubiri către direcția C. F. R., pentru că în calitate de șef al gărei Fetești delapidase acea sumă. Dân­sul făcu apel, care s’a amânat ieri de secția 3-a a Curții, la 17 Oc­­tombrie.­­ Curtea de Casație a respins recursurile d-lui inspector comu­nal Oscar Pârvulescu, condamnat la o mie lei amendă, C. Rădulescu primar al comunei Păltineanu, con­damnat la o sută lei amendă și ale jandarmilor C. Paraschivescu și C. Mihalcea din secția Tătărla­­gele (Buzău), condamnați la câte 300 lei amendă, pentru arestare ilegală și bătaie, exercitată asu­pra locuitorilor I. Andrei Pașa, Ion Dragomir Suma și Maria Suma, bănuiți ca autori ai unui incendiu. — I­. Cristu Negoescu, dat în ju­decata Curții cu jurați pentru ca­lomnie adusă prin ziarul „Țara« d-lui V. Constantinescu, a fost a­­chitat ieri în lipsă. — In comuna Bolintinu a fost descoperit cadavrul unui copila , mâncat de câini, într-o cutie ce ser­vise mai înainte ca ladă de cuie. Se fac cercetări pentru aflarea identității și a cauzei morții. mm TRIBUMLELOR Furtul de dosare de la tribunalul Ilfov. — Fostul grefier D. Dumi­­trescu, făcuse opoziție la Camera de acuzare, contra sentinței tribu­nalului, prin care i s-a confirmat mandatul de arestare emis de ju­decătorul de instrucție al cat. 2. Camera, în fața probelor necon­testate a furtului de dosare să­vârșit de Dumitrescu din arhivele secțiunilor I-a și a La tribunalului Ilfov, i-a respins eri­spoziția. Cercetările judecătorului au con­tinuat în ambele zile precedente. In urma denunțului aceleiași ser­vitoare care a dat pe față întreaga afacere, judecătorul și procurorul respectiv au făcut o descindere la fosta locuință a grefierului hoț, situatâ în piața lui Matache Mă­celaru­, deasupra buăriei la „Bolta Rece“. Acolo au descoperit că Du­­mitrescu ținuse dosarele ascunse sub o scândură a pardoselei odăei. Dosare nu s’au găsit acolo, dar se cunoaște perfect locul unde ele stătuseră câțiva ani. Eliberarea atentatorului Emil Veit.­Elevul cu acest nume,­care săvârșise atentatul contra directo­rului școalei „Cultura“ ceruse ju­decătorului de instrucție să-i acorde liberarea provizorie în schimbul unei cauțiuni, părinții garantând în cererea de eliberare, că îl vor interna într’o casă de sănătate. Judecătorul respingând cererea, arestatul, prin păriinții lui, au fă­cut apel la Camera de acuzare, care l’a găsit întemeiat și a dispus punerea lui în libertate. Confirmarea arestării lui Theo­dor Fuchs.­­ Autorul atentatului din strada Vintilă, după cum am arătat, a fost arestat în baza man­datului emis de judele instructor al cabinetului 3. Eri mandatul a fost supus judecăței tribunalului secția 3 a, care l-a confirmat. Ares­tatul Fuchs a fost apărat de d-nii C. Cernescu și V. Biberea. Crima din strada Poliției.­­ D. judecător de instrucție Georgescu- Vâlcea a fost însărcinat cu cerce­tarea crimei urmată de sinucidere, întâmplată în strada Poliției No. 5. Se știe în ce constă afacerea. Funcționarul G. Bălănescu de la m­inisterul de­ finananțe, pentru a se răzbuna pe d-na Alexandrina Fă­­gărășanu, care nu pipi voia să aibă relațiuni cu dânsul, s-a dus la lo­cuința ei din strada Poliției și după ce îi trase un foc de revol­ver în urechea dreaptă, încercă să se sinucidă cu două gloanțe. In stare extrem de gravă fură tran­sportați, victima la spitalul Colțea și sinucigașul la cel Brâncove­­nesc. Fraudele de la oficiul poștal cen­tral.­Sub­ dirigintele acestui ofi­ciu, verificând cotoarele mandate­lor poștale ce se trimet prin ofi­ciul București, descoperi fraude care însumează o importantă cifră. Vinovatul fiind Constantin Stăn­­ciulescu, ajutor-manipulator care lucrează la biroul mandatelor în­tre orele 12 și 3. d. judecător Ne­grea împreună cu reprezentantul parchetului, care fusese sesizat, făcură o descindere la locuința lui Stănciulescu din str. Cerbului No. 10. Acolo găsiră suma de 700 lei și un mandat poștal falsificat gata și pe care fraudatorul îl ascunsese în gheata cu care era încălțat. Vâ­­zându-se descoperit, Stănciulescu trecu prin emoții atât de puter­nice, în timpul perchizițiunii, în­cât fu apucat de un leșin și căzu în nesimțire, astfel că trebui­a fi transportat ]a spitalul Colțea. D. judecător Negrea a fost ars la spital, unde găsind starea Ini AGRICuLTurii în învățămîntul rural — Raportul d-lui administrator al Casei școalelor — D. M. Popescu, administratorul Casei școalelor, a înaintat minis­terului instrucției­­ un raport asu­pra învățămîntului­ agriculturei în școalele rurale. D. administrator arată ca, in școalele normale, nu se dă întinderea cuvenită studiu­lui agriculturei și grădinăriții. Din rapoartele învățătorilor a­­gricoli, nu reiese că vreunul din ei ar cultiva vreun teren în așa chip în­cât să servească drept mo­del. D. administrator propune să se modifice regulamentul clasei VI-a a școalelor normale, In sensul ca examenul de diplomă sa nu mai aibă loc ca până acuma în Iunie ci în Februarie. De la 1 Septembrie până la 1 Februarie, elevii vor avea timp să termine materia clasei a Vl-a, și să se pregătească în deajuns. De la 1 Martie până la 1 Octombre, absolvenții vor fi trimiși pe la școa­lele de agricultură sau pe la fer­mele și pepinierele-model ale sta­tului și acolo se vor ocupa exclu­siv cu agricultura și grădinăria domestică. Vor fi obligați să pue mâna pe sapă și pe coarnele plu­gului,­­alături de­­ lucrători, să ia parte la alegerea semințelor, la fa­cerea brazdelor etc. D. M. Popescu a făcut experiență cu 15 învățători din Ilfov, cari trimiși la proprie­tățile d-lui B. Știrbey să facă prac­tică de agricultură și grădinărie, s­au întors de la Buftea cu piuite cunoștinți practice. Intru cât pri­vește pe elevele de cl. VI, se vor îndeletnici de la 1 Martie până la 1 Septembrie[sau Octombre cu gos­podăria sub supravegherea maes­­trelor de bucătărie ce se vor numi. ARTISTICE — In ziua de Sf. Petre și Pavel, se va ține un mare bâlciu anual, un târg de vite, în orașul Giurgiu. Soc. corală „Doina“ va da o serată muzicală urmată de dans în sala ,,Co­­loseului Oppler“ Sâmbătă 14 Iunie. Isprăvile unei false doctorițe — Mai mulți morți. — Numeroși excrocați — Maria Georgescu zisă și Mita Io­­nescu din strada Verde 33 (Câm­pul Cocoanei), domiciliu provizoriu, [iracu­pa de mai multă vreme în Capitală în m­od clandestin­ Medi­cina. Ea avea mai multe agente carej urmăreau pe bolnavi și bolnave prin mahalale — despre cari este știut lucru că nu prea au încredere în doctori. Imediat ce agentele dă­dea peste un astfel de bolnav, în­cepeau să spună despre „vestita doctoriță“ care locuește cu fermece și cu doctorii speciale preparate de la, după spusele Maicii Domnului și unele din ele după povețile dia­volului, încep să enumere nume de bol­navi vindecați până convinge pe victimă și o dă în primirea Miței Ionescu. Datorita testamentului dat fetei Sofița Marin Neculae în etate 14 ani din str. Verde 3i aceasta a încetat din viață. De asemenea a murit în urma tratamentului Du­mitru Vasile din str. Gheorghe Grant 4. A excrocat cu bani pe Sevasta Florea Marinescu din str. Raco­­vița (Grant) 45 pe Marița Grigore Constantin etc. Parchetul a arestat’o și a înce­put cercetările. S’a dovedit până acum peste 30 de excrocări. Stei INFORMATIUNI ■ A. S. Regală Principele Fer­dinand a sosit în Gara de Nord aseară la orele 7 și 20 minute, și trenul a continuat până în Hal­ta Cotroceni. S Dl. Ionel Brătianu ministru de interne a sosit eri în București. a Dl. Al. Beldiman ministru nostru la Berlin a sosit eri în ca­pitală. S La ministerul d­e Domeniu s’au făcut următoarele numiri la herghelia Statului de la Cislău: Dl. maior veterinar D. Negulescu director al hergheliei; Dl. locotenent Al. Periețeanu, comandant al trupei; Dl. dl. locotenent Voiculescu Pârvu, medic al hergheliei.­­ La Ministerul de industrie și comerț s au făcut următoarele nu­miri : D. Teodor Deleanu, licențiat în drept este numit șef de cabinet; D. Mihail Paulian, este numit șef de bi­rou al contabilității din acest minister.­­ In cursul lunei trecute, s'a vândut, în oborul din orașul Tg.­­Jiu, 351 boi, 30 junei, 56 mânzați, 86 viței, 236 vaci, 95 mânzate, 463­­ berbeci, 180 oi, 151 miei, 27 țapi, 550­ de capre, 210 iezi, 2 iepe, 1 armăsar și 48 cai.­­ Dl. M. G. Ionescu a fost nu­mit asistent la laboratorul de ana­­liză chimică din Iași, în locul d-lui G. Baloff, demisionat­ a DL G. Ipoveanu, subchirurg intendent al spitalului Vidra din județul Putna, a fost transferat la spitalul din orașul Piatra N., în locul d-lui Gh. Stavăr rămas în dis­ponibilitate. i­ In serviciul exterior al finan­­țelor se va face, zilele acestea, o mișcare de personal. 3.După cum am anunțat, eri a sosit în Sinaia, la orele 10 și 50, cu un tren special, 12 ofițeri din marele stat major austro-ungar. Aceștia sunt: generalul șef Conrad Von Hoh­eerdorf Find­ster, maior Lerch, căpitani Humer, Stancoska, Custodher, Hoger, Grafhoes, Wal­­dehi, general maior Jlrubir, gene­ralul maior Graf, Marenzi, Arei>d și Bastaschi. In gara Sinaia oaspeții au fost salutați de aghiotanții regali și autoritățile locale. Apoi, în trăsu­rile regale, au fost duși la Caste­lul Peleș, unde au fost primiți de M. S. Regele. Oaspeții streini au luat masa la consulatul austro-ungar. După amiază au trecut în revistă trupele batalionului de vânători, iar seara, cu un tren special, au plecat spre Brașov. 3 Au cerut să contracteze îm­prumuturi pentru clădiri de școli: comuna Negreni jud. Vlașca 5000 lei; comuna Tomșani, Prahova, 5000 lei;­­comunele Mârșa, Roata și Chiriacu, jud. Vlașca, câte 5000 lei. Coloniile școlare Pentru sporirea fondului destinat coloniilor școlare, d. primar al Ca­pitalei a hotărât să dea două re­­prezentațiuni. Cea dintâi reprezentație va avea loc la Grădina Ambasadori cu fru­moasa operetă, „Farmecul unui Vals“ iar a doua se va da Luni la Rașca, cu hazlia piesă „La Ră­coare".­­ Până acum s’au subscris la Primăria Capitalei următoarele su­me pentru coloniile școlare: D. Costescu Comăneanu lei 100, N. D. Amira­lei 300, An Bon Goüt lei 100, Tweifel­lei 100, Luca P. Niculescu 100, Marmorosch Blank lei 100, Societatea de asigurare „Naționala”­ lei 100, Leewenbach lei 100, Leopold Parac­lei 100, d-na general Manu lei 40, d-na Elena Monteoru lei 30, Buker și Dürer­lei 30, d. Rovaciu T. C. lei 30, Casa Beles­lei 50, Alea lei 20, so­cietatea de asigurare „Generala“ lei 100, The Bank of Roum­ania, lei 200. 3 La Primăria Capitalei s’a a­probat următoarele concedii : d-lui . Gr. Periețeanu secretarul gene­ral al Primăriei de la 20 Iulie la 20 August, d-lui G. Orescu inspec­tor general de la 25 Iulie la 25 August și d-lui AL Davidescuș di­rectorul serviciului teh­nic de la 15 Iulie la 15 August.­­ In interesul unei mai bune și echitabile taxări asupra consumu­lui de apă, Primăria Capitalei a întocmit un regulament stabilind taxele pe m. c. — Mâine se întrunește la Primă­ria Capitalei la orele a 4 jura. con­siliul de higienă sub presidenția d-lui Primar al Capitalei. B Acum câteva zile, corespon­dentul nostru din Burdujeni ne-a comunicat știrea, că d. D. Negruzzi, președintele cooperațiunei de con­sum du acea localitate, a fost pe­depsit pentru oarecari operațiuni de fraudă. După inform­ațiunile ce am do­bândit de la persoane demne de toată încrederea, această știre este cu totul nefundată. Casa centrală a băncilor popu­lare și cooperativelor sătești a fă­cut chiar o anchetă, prin d. ins­pector Gh. Dumitrescu-Bulubești, care s-a convins pe deplin de acti­vitatea rodnică și cinstită a d-lui Negruzzi. II Epizootia de febră aftoasă din comuna Livezi (Dolj) a încetat. In comuna Glodul, din același județ, a mai rămas un singur caz de această boală. 3 In orașul Tg.-Jiu, s’a făcut în cursul lunei trecute : 30 boi, 4 junci, 9 mânzați, 88 mânzate, 30 viței, 47 vaci, 96 junce, 570 miei și 10 porci.­­ De­oare­ce la baza digului de la podul pe peste rîul Jiu, în orașul Târgu­-Jiu, se produc succesive scufundări, ministerul de lucrări publice a dispus ca, pentru prevenirea acelor scufundări sau chiar ruperea digului, să se exe­cute în regie lucrări de reparațiuni pentru suma de 21.000 lei. 3 La 29 August­­ se va ține în orașul Călărași un mare bîlcii. Consiliul comunal local a ales o comisiune compusă din d-nii con­silieri Ioan Vlădoianu și Gh. Gheor­­ghiu, care împreună cu inginerul comunei să examineze condițiile cu arendarea­­ bâlciului,

Next