Viitorul, octombrie 1908 (Anul 2, nr. 322-352)
1908-10-14 / nr. 335
ANUL II. No. 835 ... ..v/L ABCtiAMEIffB i%i. "" ' i<f| ' wi T"im unf ta țftrl r*;’ . ’ : •. . ;■ . . I8 tel 9 lel jb^euilrtltát*......................* , 80 lel 16 lel Abonamentele tpeep la | ff I al» flec&ref lun% Pentru preoți «I Invisltort prețul abonam, pe Jurna% I ^ teMpAntf ... ’’ififon $ RRDAO'fMkl 68, Calea Victoriei, 66, •» •ocumuntii ■ [UNK] ■rttie Telefon 13/47 n- m, d mm in mnnmmm^rnmttmiämmmmmmm Partid de împrumuturi Fără îndoială că, din faptul că un partid se întâlnește într’o anumită afirmare principială sau într’o anumită critică cu un alt partid, nu se poate conchide că el nu are o doctrină proprie sau că ’i-a devenit necredincios. Nici un partid nu se poate izola atât de complect, sub cuvânt de neatârnare, încât în toate împrejurările și asupra tuturor chestiunilor să aibă o atitudine fundamental deosebită de a tuturor celorlalte partide. O asemenea splendidă izolare nu e cu putință. Sunt anumite interese comune, care sunt mai presus de fruntariile cele mai firești și hotărâte dintre partide și în mod necesar determină atitudini identice. Dacă e posibil, cum e cazul în Franța, ca partide care urmăresc și transformarea ordinei sociale și schimbarea formei de guvernământ, cum sunt cele socialiste, să evolueze în unele chestiuni pe acelaș teren cu partide a căror rațiune este tocmai de a păstra alcătuirea economică și politică existentă, cu atât mai de admis este, spre pildă, ca partidul conservator-democrat, oricât de mare ’i-ar fi dușmănia împotriva partidului vechiu-conservator, să-i adopte vederile asupra unei probleme determinate. Deci, altceva am vrut să constatăm când am relevat că partidul d-lui Take Ionescu face cor, fără nici o rezervă și restricțiune, cu partidul d-lui Carp în privința reformei îngoelilor, și în deosebi a islazurilor. N’am tăgăduit noului partid dreptul de a face campanie alături de carpiști în contra reformei în chestiune, și nici chiar de a accepta pe de-a întregul modul de a vedea și argumentele acestora. Fiecare partid are tactica sa și motivele sale de oportunitate, și, dacă simțul său de demnitate i-o permite, e liber să-și ia argumentele și mijloacele de luptă de-a gata, de unde poate.. Am arătat, de almintrelea, că guvernului liberal î i este indiferent dacă reformele sale sunt atacate de un singur partid sau de două, din moment ce ambele partide de opoziție î i opun unul și acelaș fel de a vedea, și-i supun opera la una și aceeași critică. Am constatat însă, că partidul conservator-democrat trăește sistematic din împrumuturi, atât în chestiile de principii și de metodă, cât și în activitatea sa critică. Am constatat că de un an de zile, de când d. Take Ionescu tot afirmă că partidul său e un fapt nou în viața noastră politică, n’a reușit să dea acestui partid o cât de mică bază de idei, astfel că, îndată ce nu este vorba de alegeri, conservatorii - democrați nu fac decăt să oscileze între cele două partide, șchiopătând când după unul când după cel Falt. Și asupra acestei constatări, pe care am recomandat’o atențiunei d-lui Take Ionescu, confrații tale , ti, precum vedem, nu știu să ne spue nimic. Și-ar fi și greu. E un fapt de toată evidența. Or, aici stă viciul fundamental al noului partid, și răspunderea este exclusiv a d-lui Take Ionescu. Reducând toată viața și rațiunea de a fi a partidului conservator-democrat la persoana sa, și evitând cu tot dinadinsul a se angaja asupra câtorva puncte precise, a împedicat și împedică partidul său de-a deveni o forță organică, restrângându-i necesarmente activitatea critică și principială la plagiarea, ba conștientă, ba inconștientă, a credințelor celorlalte partide. Dacă d-lui Take Ionescu îi convine această situație a partidului său, n’avem nimic de zis. Și iarăși n’avem nimic de obiectat dacă spiritele gânditoare din partidul conservator-democrat sunt mulțumite cu situația asta. Noi însă am ținut să relevăm că noul partid nu este până acum și nu are tendința de a fi decât o organizație electorală și că, în afară de alegeri, existența sa e un reflex al celor două partide. D. Take Ionescu pune mai presus confortul său personal și libertatea sa de mișcare, decât interesul propriului său partid de a deveni un partid în adevăratul înțeles al cuvântului, ceea ce nu e posibil decât pe baza unui corp de idei hotărâte și sigure, NOTE POLITICE Un ziar, care ne crede bine informat, afirmă, că legea tocmelilor agricole nu ne va aplica tn unele din dispozițiunile ei ți că tn altele ea este pur și simplu inaplicabilă Și totuți n’ar putea să citeze nici ce nu se aplică nici ce este inaplicabil. Dar evident că sunt atâtea persoane interesate ca legea să nu nu aplice, nu cât iau dorințele lor drept realitate. „Adevărul publică răspunsul d-lui Briand pentru apărarea Furței de Casație din Franța și acum câteva zile intr'un articol, ne sfătuia să luăm drept pildă pe ministrul de justiție din Franța. Situațiunile nu se potrivesc însă de loc. In Franța Ministrul justiției se găsea înaintea unei sentințe dată de Curtea de Casație în unanimitate și nu putea lăsa ca să se arunce vreo suspiciune asupra celei mai înalte instanțe judecătorești de către niște oameni cari au refuzat întotdeauna, din considerațiuni politice, să si închine în fața verdictelor ei. La noi ministrul de justiție sa găsit în fața unui raport al celor mai înalți magistrați ai țărei, cari nu puteau în aprecierile lor să fie suspectați de ostilitate față de vreo instanță judecătorească. Reforma electorală și viitorul maghiarismului Budapesta, 10 Octombrie. Sub acest titlu a apărut la Budapesta o broșură, ai cărei autori, foști membri ai coaliției, Kossuthisti, constată că reforma electorală așa cum vrea să introducă contele Andrassy servește celor mai josnice interese de clasă. Trebue, susțin autorii broșurei, să creăm noua Ungarie democratică. Singurul mijloc spre acest scop este introducerea votului universal ,egal și secret. Vechile temeri de primejdia naționaliștilor ar trebui să dispară. Nu trebue deci, în exercitarea drepturilor politice, să existe nici o deosebire intre maghiari și nemaghiari. Să se abandoneze vechea politică de maghiarizare a guvernelor maghiare, căci nu va duce la nici un rezultat-Rusia și Germania, cu toate forțele de care dispun, n’au putut asimila pe Poloni și Finlandezi, deși numărul Germanilor și al Rușilor e covârșitor față de naționalitățile amintite. In Ungaria ar fi ridicol să mai creadă cineva în maghiarizare. Am putea să ne facem iluzii și în această privință, dar numai când și în Ungaria ar domni acelaș spirit ca în Statele Unite, unde educația, indulgența și votul universal sunt mijloacele cele mai excelente ale asimilărei. Numai democrația adevărată va putea aduce Ungaria la înflorire. O națiune care se mai reazimă și în timpul de față pe puterea brutală, pe corupție și împilară popoarelor cari locuesc în acelaș stat, nu poate avea nici o nădejde în viitor. Singurul mijloc de asimilare ar fi absoluta egalitate între cetățeni în fața legilor și introducerea votului universal. Nu este adevărat că votul universal ar aduce o majoritate nemaghiară în cameră. In cel mai rău caz, naționalitățile ar putea alege 105 deputați ai lor. Dacă avem în vedere că conștiința națională a unelor popoare din țară nu este încă trezită, putem fi siguri că naționaliștii abea vor putea cuceri două treimi din cercurile, în care ei formează majoritatea. Dar ce însemnează o minoritate de 65—70 de deputați naționaliști față de 385 de deputați unguri. Prin introducerea votului universal secret și egal pentru toți cetățenii viitorul maghiarismului nu numai că nu este amenințat, ci din contră, va fi asigurat. Căci atunci nimeni nu va mai ridica acuzațiuni în contra opresiunei maghiare. 0 cugetare pe zi Un autor cearcă zadarnic să și facă admirată opera. Proștii admiră uneori, dar aceștia sunt proști. Persoanele inteligente au în ele sămânța tuturor adevărurilor și a tuturor sentimentelor; nimic nu le pare nou, așa că admiră puțin aprobă. La Bruyére AGITAȚIA CIZMARILOR Un comisionar susține că industria națională e destul de desvoltata, spre a nu se teme de concurența străină. Numeroasa breslă a cizmarilor se agită ; acest început de tulburare amenință chiar să se transforme într’o mișcare întinsă cu caracterul unei revendicări economice pentru întreaga producțiune națională. Ea ar fi fost provocată de un svon care privește tariful nostru vamal și convenția în curs de tratative încă cu Austro Ungaria, și după care taxele vamale pentru articolele de cizmărie de proveniență Austro-Ungară, ar suferi o scădere mare. Urmările acestei scăderi—susțin agitații—ar fi o lovire grea adusă industriei cizmăriei, care a ajuns cea mai dezvoltată în țara noastră și e în neîntreruptă creștere. Deși adevărul asupra scăderei taxelor vamale pentru acest articol, nu e cunoscut, intențiunea nefiind cunoscută decât în urma unui svon, și s’ar putea prin urmare—bizuindu-ne pe încrederea pe care toată lumea trebue s’o aibii că delegația română la IV Tlena va apăra înainte de toate industriile noastre naționale — s’ar putea considera mișcarea fără vre-o însemnătate, am cercetat prin chiar cei interesați și posibilitatea acestor modificări și rostul agitațiunii. E bine să se cunoască cestiunile acestea mai ales, cari privesc massele de muncitori, în toată limpezimea lor. Un mare demisionar din Capitală ne-a prezintat cestiunea sub o formă mai puțin îngrijitoare decât s-ar putea crede. — O scădere, oricât ar fi ea de mare, pentru ghete, nu ar atinge da loc industria națională , fiindcă meseriașul român posedă perfect meșteșugul și e capabil să facă nu numai imitațiunile, ci și obiecte de valoare superioară. Munca sa conștiincioasă, e plătită mai puțin bine decât se plătește aceeași muncă în străinătate. Să nu se creadă că obiectul fabricat peste hotare, e mai trainic decât acela fabricat la noi, și iar să nu se creadă, că nu se pot fabrica și la noi mărfurile eftine și de calitate proastă, bine înțeles, cari ocupau piața noastră multă vreme. Cizmarul nostru e în stare să facă tot ceea ce face și străinul, și s’ar putea zice, că e în stare să dea pentru un preț mai mic, calități superioare. Prin urmare, oricât de scăzute ar fi taxele vamale, marfa străină, nu va putea ține piept concurenței românești. E adevărat că prin provincie, pe unde se simte lipsa de brațe, se aduc mărfuri străine ; dar creșterea continuă a fabricilor noastre de Încălțăminte din Capitală și neîntrerupta pătrundere a mărfurilor lor în provincie, vor izbuti să fie piept afluenței de mărfuri străine. Sunt vreo câteva magazine în București, cari aduc asemenea marfă străină dar, oricine recunoaște că mărfurile românești expuse în unele vitrine prin centrul orașului, sunt cu mult superioare acelora din străinătate. Nu trebue să ne temem de o scădere a taxelor vamale pentru încălțămintea de proveniență austro-ungară, căci industria noastră e desvoltatâ mult și continuă să se desvolte sistematic. Tăbăcăriile nu vor suferi nici ele, fiind-că o parte mare din fabricile de tăbăcărie, transformă ele înșile materia primă în frumoasele produse de cari vorbirăm. Mijloacele de cari aceste fabrici dispun sunt o garanție in plus pentru propășirea industriei românești de încălțăminte. In treacăt, convorbitorul ne-a spus că unele produse austriace, a căror fabricațiune e grea și aproape imposibil de realizat, la noi, ar putea obține reduceri de taxe vamale, cum sunt spre exemplu gulerile și manșetele. Un meșteșugar ne a declarat, că toți muncitorii din această breaslă se vor opune reducerilor de taxe vamale, prin tot felul de mijloace. Mesariașii se tem, că populația noastră încrezătoare mai mult în firma străină decât în cea românească nu va căuta nici măcar să-și dea seama de diferințe de calități între fabricațiunea noastră și cea străină, și va plăti, cu mai multă bucurie chiar mai scump obiectul de care are nevoe spre a și satisface dorința de a avea încălțăminte din străinătate. De aceea cizmarii sunt hotărâți să lupte în contra favorizărei industriei austriace, reducându-se tariful vamal, cu oricât de puțin. Un negustor ambulant de încălțăminte. Anglia asigură pe turci de sprijinul ei Constantinopole, 12 Octombrie. In urma încetării tratativelor de împăcare în chestia Bosniei între Austro-Ungaria și Turcia, situata în Balcani a devenit cât se poate de critică. Turcia are multe speranțe în ajutorul Angiei. In cercurile politice se afirmă că ambasadorul a asigurat Poarta că guvernul englez va sprijini pe față și cu toată energia dreptele revendicări ale Porței, adăugând că poarta poate compta pe poporul și guvernul englez. Demersul acesta al ministrului Angliei a făcut o impresiune profundă asupra cercurilor politice și asupra poporului. Căsătoria principelui August Wilhelm al patrulea fiu al împăratului Wilhelm al II-lea Principele August Wilhelm de Prusia și nevasta sa principesa Alexandra Victoria de Schleswig-Holstein. NOUTĂȚI Consiliul de război din US* a condamnat la 3 luni închisoare și la degradare pa subofițerul german Schilling, din cauza relei sale purtări cu subalternii. Banca din Nisa a dat faliment cu un pasiv de 12 milioane de lei. Directorii au fugit peste frontieră mai înainte ca autoritățile să-i poată opri. • Nise comunică din New-York că compania de navigație aeriană americană a comandat inginerului Baldwin, cinci baloane dirijabile care vor face curse regulate între New York și Boston.* Deschiderea Dumei a fost fixată pentru ziua de Mercur 15 Octombrie stil vechi. Din Paris ne vine știrea că trei soldați din regimentul 103 de infanterie prusiană, care își are reședința la Metz, au trecut frontiera franceză și timp de trei ore s-au plimbat prin orașele franceze de lângă frontieră. Fiind arestații soldați au mârturisit că au făcut aceasta în urma unui paria. * O escadră franceză compusă din chiurasatele „Patrie“, „Republique“ și contratorpiloarele „Arbalete“ și „Contelas““a ancorat în portul Barcelona. Populația franceză și edilii orașului pregătesc mari sărbători în onoarea marinarilor francezi. Regele și Regina Spaniei au plecat la Barcelona pentru a asista la aceste serbări. Noii administratori de plăți Iată lista de numele candidaților reușiți la examen In ordinea clasificării: Constantinescu Drg. Aureliu, Negreanu E. Ion, Pastia G. Constantin, Popescu N. Mihail, Ursache C. Virgiliu,Gheorghiu Albert, Ghizdeanu George, Dimitrescu C. Victor, Manciu G. Constantin, Măgureanu M. Mihail, Andreevici Alexandru, Chivulescu D. Marin, Monsinschi Nicolae, Șeinescu G. Marin (Locot.) Golăescu A. Candid, Popescu N. Ion, Gheorghiu Gh. Nicolae, Prunescu N. Emanoil, Repezeanu Virgiliu, Demetrescu Pavel, Meroșanu I. Sabiniu, Abramescu Ion, Rădulescu I. Vasile, Drăghici M. Garabet, Millo C. Alexandru, Hizescu Victor, Strat G. Ion, Tebeica Alexandru, Bălăceanu G. Const. Caloian I. Constantin, Călinescu St. Titu, Florescu Al. Nicolae, Lascăr , Octavian, Petrescu Gheorghe, Popescu Gheorghe (căpitan), Giurău Alexandru (căpitan), Haritonovici Ion, Hergot Victor (căpitan), Ioanovici Gheorghe, Ionescu I. Constantin, Morcovescu Gheorghe, Opreanu Valeriu (locot.), Rădescu Ștefan, Popescu Gh. Seheianu, Antonescu Mihail (căpitan), Cogeanu M. Nicolae, Stoenescu Cristian (locot), Turtureanu Gheorghe, Lăzărescu D. Eduard, Nedelski I. Petru, Petrescu S. Sava, Candopol Mihai, Deoghenice Romulus, Duțulescu P. Sebastian, Ionescu Mircea, Stănescu Gol. Constantin, Stoica D. Iosif, Șeicărescu Alexandru, Zisu S. Nicolae. ALEGEREA de la baroul de Ilfov Ieri a avut loc alegerea a doi membrii în consiliul de disciplină al baroului avocaților de Ilfov, în locurile rămase vacante prin numirea d lui Al. Djuvara ca ministru al industriei și prin demisia d-lui C. Nacu. Ea sa făcut sub președinția d-lui procuror general, Gr. Ștefanescu, asistat de d-nii avocații St. Iascinski, N. Zane, V. Nicolaescu și N. Botez, cari au format biuroul prin eșirea lor la sorți. Candidații așa ziși oficiali, adică cari aveau sprijinul decanatului, erau d-nii Gr. Urlățeanu și Horia Rosetti. Și-au mai pus candidatura d-nii George Elefteriu, Aureliu Eliescu și N. Durma. Alegerea a durat de la orele 12 până la orele 5 seara, când s’a despuiat scrutinul. Au obținut : d. G. Elefteriu 110 voturi, d. Urlățeanu 75, d. Horia Rosetti 60, d. Eliescu 31 și d. Durma 14. Numărul votanților fiind de 171, majoritatea cerută era de 86 voturi. Astfel biuroul proclamă ales pe d. Elefteriu, pentru un loc, declarând balotaj pentru al doilea loc. Se decide ca Dumineca viitoare sa se facă alegerea pentru acesta din urmă. Un nou scandal la Budapesta Budapesta, 12 Octombrie. Abia a început să se uite cazul lui Laskoczy și poliția din Budapesta a descoperit o altă serie de înșelătorii la serviciul hidraulic al Capitalei ungurești. Căpitanul de poliția Sándor La^îo a dovedit, în urma cercetărilor făcute că directorul serviciului hidraulic, Meilinger și-a însușit cu ocazia diferitelor lucrări, suma de cincizeci mii de coroane. Cu cercetarea afacerei a fost însărcinat un judecător de instrucție. Ungurii continuă persecuția Un ziarist român condamnat Timișoara, 12 Octombrie. La Curtea cu jurați de aici a avut loc procesul ziaristului român Tulea, redactor la „Renașterea din Caransebeș. Articolul încriminat al d-lui Tulea critica aspră neapărarea Românilor cari pe zi ce merge dau tot mai îndărăt și streinii ocupă tot mai mult teren. Pentru o astfel de afirmațiune, d. Tulea a fost condamnat la șase luni închisoare și opt sute coroane amendă. MARȚI 14 (28) OCTOMBRIE>1908 rnmmms cota erd bale Linia de corp 7 pe o coloană in pag.in . 403.?n ldom nn » » in „ IV . 30 S* J Insert!tni și reclame linia........................ 3 Les Anundjull« tneeratiuni’e *® prime« in Admini»traft» <1 la Agențiile de Publicitate -------“ ADMINISTRAȚIA« Oala» VintertaS, 69, București. i===^=asss3~~» TEKSrON 1^*7 *=====» SCRISORI DINU BUDAPESTA ! ^ Expoziția de agriculturp fuera corespondentul nostru partie&am;*&'/ Progresele realizate de vecinii noștri sunt necesare de a fi cunoscuta, fiindcă ele pot da orientarea în îndrumarea activităței noastre. Cu mai mult temei trebuesc cunoscute instituțiile care oglindesc aceste progrese. Ungurii ne sunt rivali și pe tărâmul economic. Ungaria țară agricolă ca și noi a reușit în ultimele decenii să realizeze progrese pe tărâmul organizărei pe care noi nu le-am îndeplinit încă. Această organizare a muncei și siatimatizarea ei, spre a putea fi judecată de toți se oglindește în muzeul de agricultură din Pesta. Deschis definitiv pentru marele public, ideia înființării lui începe să ia viață la 1896, după închiderea expoziției milenare. Cum cu această ocazie, materialul strâns la închiderea expoziției, ar fi fost condamnat la distrugere, s-a luat inițiativa creării unui muzeu permanent de agricultură, în localul în care a avut loc expoziția. Cum acest local trebuia amenajat în acest scop muzeul a fost definitiv deschis publicului în anul 1906. Cuprinde două corpuri de clădiri, una în stil renaissance și alta în stil gotic, în felul stilului cetăței de la Hunedoara locul nașterei regelui Matei Corvin. Muzeul în caturile de jos are instalat : secția statistică cu date și tablouri relative la agricultură, secția grânelor pe calități unde ungurii au veleitatea de a poseda cele mai bune calități. O parte, unde sunt expuse produsele tutunului pomicultura, secția vinicolă. Secția cea mai educativă din această parte este acea unde sunt dispuse toate insectele, animalele stricătoare produselor agricole expuse precum și a mijloacelor de preîntimpinare. Aceste mijloace sunt încontinuu puse în curent cu cele mai noi invenții astfel că vizitatorul agricultor poate totdeauna culege învățături forte practice pentru practica sa agricolă. Aceiași metodă este întrebuințată în dispunerea întregei expoziții. In secția lăptăriei sunt expuse aparatele cele mai noi pentru prepararea derivatelor laptelui. Partea destinată industriilor agricole în care Ungaria ne-a luat înainte și în special în industria morăritului atrage luarea aminte. O parte foarte interesantă, este acela în care se află expuse diferitele sisteme de dispoziție a gospodăriilor. Aci vizitatorii pot vedea sistemele cele mai neleigienice, precum sunt ale șvabilor, care construesc într’un singur corp casa de locuit, grajdul, șura, porumbul, etc. In catul de sus este secția pescăriilor, forestieră, și cea care atraga iar luarea aminte este secția vânatului în care sunt dispuse cu multă metodă și foarte bine preparate animalele ce populează codrii Carpaților Transilvaniei. O altă secție, a căreia descriere am lăsat-o la urmă fiindcă prezintă un interes deosebit în ce privește desvoltarea, este secția creșterei viermilor de mătase și a matăsurilor. In 27 de ani producția vermilor de mătase de la 1879—1906 a crescut foarte mult. Din tabloul statistic ce urmează se evidentează aceasta. Toate aceste descrieri sunt făcute cu scop de a fi un exemplu de emulație pentru noi. Greu ar fi oare ca noi, țară complectamente agricolă, să posedăm și noi un muzeu de agricultură tot atât de bogat și tot atât de instructiv pentru agricultorii noștri, ca Ungurii? Corespondent Muzeul comunal din Budapesta. Creșterea producției este săritoare. Această se datorește faptului că guvernul în încurajarea acestei ramuri de producție a fost diriguit de constatările că crescătorii trebue să fie cât mai bine instruiți asupra cultivărei duzilor, a creșterei vermilor și mai ales la asigurarea de piețe de desfacere a gogoșilor, a mătasei bruta. Astfel a fost posibil guvernului ca în două decenii să creeze o îndeletnicire care să ocupe o mulțime de familii, în special țărancile române și slave. Mătasea ungurească a fost premiată la Expoziția din Lyon 1894, la Expoziția din Paris și la Expoziția din Milano 1906. . . Cantitatea go- Mătasea AQU1 foșilor produse produsă Kgr. * Kgr. 1879 2.507 160 1884 122.133 9.770 1890 1.043.096 86.925 1896 1.627.731 135.650 1905 1.776.682 150.000 Al lÎMeâ congres agronomic Ședința de deschidere.—Discursul d lui I. Kalinderu ZIUAI. Ședința de dimineață Eri la orele 10 jum. dimineață s’a deschis în Capitală, în Sala Atheneului al treilea congres al agronomilor, absolvenți ai scoalelor de agricultură din țară. Printre alte personalități marcante am observat pe d-nii I. Kalinderu administratorul Domeniilor Coroanei, Nicoleanu directorul agriculturei din ministerul domeniilor, M. Brătilă directorul învățământului profesional, Roman și Enescu directul și subdirectorul stațiunei agronomice, Popovici Lupa și Druțu inspectorii ai învățământului Agricol, N. Filipescu mare proprietar și fost ministru, N. Budișteanu mare proprietar, Moga și Gristu Negoescu profesor precum și un mare număr de proprietari al căror nume ne scapă. Cel dintâi vorbește d. S. P. Radian președintele Societății absolvenților școalelor de agricultură, mulțumind agronomilor care s’au grăbit [a veni în număr atât de mare. D-sa face un scurt istoric al celor două congrese anterioare spunând că multe dintre chestiunile desbătute de acele congrese, au fost puse în practică de către guverne și resultatele date au fost dintre cele mai fericite. Faptul că în fruntea societății se află personalități marcante din ambele partide politice și cei mai însemnați dintre agricultorii țării, face ca societatea agronomică să aibă o deosebită importanță. Vorbește despre cooperația în agricultură arătând cât de salutară este pentru progresele acestei ramuri de activitate. Dorințele cele mai importante exprimate de congresele anterioare, atât în ceea ce privește agricultura propriu zis cât și pentru îmbunătățirea stărei culturale și materiale a săteanului, au fost puse în practică de către guvernele țării și rezultatele fericite au început să se întrevadă. Totuși însă, mai este încă mult de făcut pentru educația agricolă a săteanului, mai cu deosebire că știința agricolă pe fiecare zi, face să se descopere noi mijloace pentru prosperarea ei. S’a zis că nu s’a făcut aproape nimic pentru agricultura din țara noastră, ea exercitându-se aproape ca acum 70-80 de ani. Aceasta nu este tocmai exat. Agricultura la noi din an în an a mers tot mai mult pe calea progresului. Termină mulțumind persoanelor marcante care au ținut să asiste „ la acest congres.* D. I. Kalinderu proclamat președinte de onoare al congresului luând cuvântul, spune că și-a dat foarte bine seama de importanță" congreselor agronomice de acea întotdeauna a luat parte cu mare plăcere la aceste congrese. Progresul agriculturii propriu- zis trebue să stea în strânsă legătură cu buna stare a săteanului cum și cu creșterea vitelor, căci o agricultură fără săteni luminați și fără vite sănătoase, nu poate fi perfectă. Rolul proprietarului de moșie e foarte important, căci el trebue să se îngrijească foarte mult de starea săteanului, făcându-l a înainta cât mai mult pe calea progresului cultural.Intre proprietar și sătean trebue să existe o strânsă legătură având comunitate de interese. Domnia Voăstra—zice trotatorul— în majoritate sânteți administratorii de moșii și cel mai bun sfat ce vă pot da, e să vă interesați, cât mai mult de starea culturală a săteanului. La țară, nu lipsa de pământ este cauza stărei rele a săteanului, ci lipsa lui de cultură, căci în definitiv în majoritate săteni de la noi posedă mult mai mult teren, decât locuitorii din alte țări. Starea săteanului nu se poate îmbunătăți decât dându-i cultura necesară și făcându-l să practice dife