Viitorul, octombrie 1910 (Anul 4, nr. 1013-1037)

1910-10-14 / nr. 1023

Mercuri vn Octombrie CALENDAR Ortodox : Mart. Car­p și Papii Catolic: Evaristus MEMENTO A­utorități. ~ Toate autoritățile des­chise. Judiciare. — Toate tribunalele des­chise. DIFERITE SPECTACOLE Aerodromul Gerkes - Co. Kitlla. In fiecare zi expoziție de aero­plane : Farman, Wright, Goliescu, San­­tos-Dumont, către seară școală de pilo­taj sub direcția d-lui Molia pe biplane Farman și Wright. Intrarea 3 lei. Dumi­nica și sărbătorile meetinguri populare de aviațiune Kitila este deservită de 40 trenuri zilnic. CINEMATOGRAFE Teatrul Leon Popescu (Liric): Teatru excelsior, reprezentațiuni extraor­dinare de «Cinematograf» cu aparatul cel mai perfecționat, ultima creațiune și cu filme cu totul noui, ne mai văzute pînă acum, de la renumita casă «Gaumont», și altele. Sala Eforiei. — In fie­care seară reprezentațiuni date de teatrul cinema­tograf sub conducerea electricianului Bo­tez. Vederi instructive și interesante. Cinematograful Volta (str. Con­solidarea națiunii noastre ne cere imperios sa avem aceiaș religie or­todoxă răsăriteană, precum avem a­­celaș graiu romînesc». ta­gmei). Reprezentațiuni zilnice ca­blouri nori și variate. In fie­care seară, inceplnd de la 5 p. a. spectacole orare de cinematograf, Mer­­sarea și Sîmbătă program nou. M­­UZEE-BIBLIOTECI Muzeul zoologic (șoseaua Kise­­lef).—Deschis Duminica și sărbătorile, dela 10 dimineața. — 4 d. a., și Joi de la 11 a. m.—3 d. a. Ateneul român (vizitarea localuri­lor și colecțiilor sale). Deschis In fie­care zi 9—13 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Univer­sitatea) Deschis Duminica și Joia de la 11 dim. pînă la 3 d. a. iar pentru vizita­torii streini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă na­ți­onală (Monetăria statului, șoseaua IseleD- Deschis Joia și în zilele de săr­bătoare dela orele 10 dim. pînă la 5 d. a Muzeul Aman, Str. Clemenței, este deschis Marțea, Joia, Duminica și sărbă­torile dela 10 — 12 a. m. și 2 — 4 p. m. Muzeul A. Simu (str. Mercur­­ o deschis: Duminică, Marți și Joi de la­­ g­rele 9 dim. pînă la 1 d. a. „Arta“ (Str.Lascar Catargiu 17). Ex­poziție permanentă de pictură, sculptură și atelier artistic de fotografiat DEU FRAȚI D-l Vlad despre împăcare Nu se cunoaște încă stadiul, în care au ajuns tratativele începute între guvernul maghiar și d. Mihu în chestia împăcărei. Cu toată ura care clocotește în suflete, împăcarea pare a nu fi exclusă. Iată părerile d-lui Aurel Vlad în această privință: In politică—a zis d. Vlad, într’un interview acordat unui ziarist—ni­mica nu este imposibil. Avem știri pozitive că actualii bărbați de stat ai maghiarilor ar dori să cîștige pentru politica lor sprijinul elem­en­­tului romînesc. Concesiunile pe cari sunt dispuși însă să le facă nu sa­tisfac însă cererile Romînilor. Gu­vernul crede că numind cîțiva func­ționari romîni și făcîndu-ne unele favoruri economice, poporul nostru ar renunța la lupta lui. «Cei cari cred că în chipul acesta se poate ajunge la vre-un rezultat, se înșală amar. Statul are datoria de a apăra interesele tuturor supu­șilor săi. «Baza pe care stau maghiarii azi și concepțiunea bărbaților de Stat maghiari exclude posibilitatea com­promisului. Unitatea de Stat bazată pe desconsiderarea principiului de egală îndreptățire, nu poate fi ac­ceptată de naționalități. Dacă poli­­ticienii maghiari, cari nu renunță la susținerea unităței Statului­ ma­­ghiar, doresc o sinceră împăcare cu naționalitățile, atunci trebue să pri­mească de bază egala îndreptățire. După convingerea noastră, egala în­dreptățire națională se poate garanta și în cadrul unităței Statului. «Odată ce această egalitate va fi asigurată, naționalitățile nemaghiare vor fi cîștigate pentru tot­deauna întru susținerea și apărarea Statu­lui. Iată deci unde trebue a se căuta modalitatea rezolvărei chestiunei na­ționalităților. iată problema ce tre­bue să preocupe pe acei cam­ serios și sincer voesc să rezolve chestiu­nea naționalităților. Pînă cînd conducătorii politicei maghiare nu se vor convinge că ideea lor de Stat este o utopie care periclitează însăși existența Statu­lui, nici vorbă nu poate fi de o în­cercare serioasă pentru rezolvarea problemei chestiunei naționale. «Să fi ajuns deja politicianii ma­ghiari la recunoașterea zădărniciei opintirilor lor și la convingerea că ideea de Stat maghiar este nereali­zabilă și că garanția existenței Sta­tului maghiar numai într’o împă­care cu naționalitățile se poate afla ? Mulți dintre noi nu cred aceasta. Ca patrioți adevărați, ne am bucura sincer dacă pesimismul nostru s’ar dovedi neîntemeiat». COMERȚUL LA SATE Ministerul industriei și comerțu­lui a trimis prefecților următoarea circulară : și Prin numeroasele interveniri co­municate d-voastră, atît de ministe­­rul de interne cît și direct de acest departament, ați fost rugit ca prin organele administrative să dați tot concursul absolut necesar bunei or­ganizări și funcționări a centrelor de desfacere pentru produsele agri­cole țărănești din județul d-voastră. Rezultatele obținute pînă acum, în mare parte, sunt destul de mul­țumitoare. In multe centre, din cele mai importante, în locul certelor și neregulelor, domnește ordinea și e­­xactitatea atît la încheerea cît și în executarea transacțiunilor, își relua reveria și cu pași înceți, cu capul plecat spre umărul atîng cum îi stă bine unui visător, pornea și el, se oprea în loc sub un umbrar, se rezema o clipă de un trunchiu, pe ori­ ce anotimp și pe ori­ce vre­me, și mai cu seamă toamna cînd frunzele arborilor se desprind, și tremură în aer una după alta, cum una după alta reveriile lui, foaie după foaie, au căzut lîngă el de pe trunchiul minunat ce le-a purtat. Și mă gîndesc acum, cînd silueta lui nu va mai trece în ore tîrzii, sub arborii minunatei grădini care adăpostește atîta marmoră și flori, ce bine i-ar sta devenit marmoră și el pe înaltul unui soclu, în fața ha­vuzului unde trec eternele flote flu­­turîndu-și pînzele lor albe.­­ A apărut Studiu asupra interven­ției Statului între muncă și capital de d. N. Petrescu-Comnen, lucrare premiată de Academia Romînă cu premiul G. San-Marin. Prețul 3 lei. — A apărut, Din partea aceia tradu­cere din rusește, după Gr. G. Petrof. Prețul 50 de bani. — A apărut: Schițe Noui o nouă lucrare a maestrului I. L. Caragiale. De vînzare la toate librăriile. Prețul lei 2.50. Cu toate acestea, domnule prefect, instrucțiunile noastre, în unele re­giuni, din fericire foarte rare, nu au fost urmate întocmai. Departamen­tul nostru a primit plîngeri din par­tea sătenilor producători, că sunt si­liți a face distanțe mari pentru a-și putea vinde cerealele, fiind obligați a le duce numai în anumite puncte organizate. Asemenea măsuri aduc știrbire principiilor libertății comerțului, pre­­judic­înd pe săteni. Căci, dacă oboa­rele sunt făcute spre a procura să­tenilor putința de a-și desface bine cerealele, ei însă nu pot fi siliți a merge numai în obor, atunci cînd găsesc că interesele lor cer să-și vîndă direct și în afară de obor ce­realele or, înțelegem că acolo unde este obor să nu fie nici un sătean îngăduit a vinde cerealele la răspîntii, în drum și așa mai departe, dar atîta tot. Rolul administrației trebue să se mărginească în a asigura o cinstită funcționare a oborului, după nor­mele mai sus arătate, și a convinge pe sătean că interesul lui este a-și vinde produsele în obor, iar nu a­­iurea Sunt sigur că prin aceste mij­loace, oboarele vor ajunge cu tim­pul singurele puncte, unde sătenii își vor desface produsele. Rămîne însă întreagă importanta chestiune a samsarilor clandestini. In contra acestor persoane, cari, odată cu începerea campaniei agri­cole, cutreeră satele spre a înșela pe săteni, cumpărîndu-se pe prețuri de nimica recoltele, veți fi cît de sever în măsurile Ce veți lua. In acest scop veți opri transac­­țiunile de pe șosele, precum și cele ce se fac la hanurile sau cîrciumile din vecinătatea odoarelor organi­zate. Tot odată veți da ordine severe ca acești samsari, cari nu îndepli­­nesc condițiunile legilor­­­peciale ale firmelor, patentelor și Camerei de comerț, să nu fie tolerați a face tran­­sacțiuni prin sate. Cu aceste măsuri și ast­fel inter­pretate instrucțiunile noastre, cred, domnule prefect, că suntem pe ca­lea bună pentru a veni cu la măsu­ră mai mult în ajutorul sătenilor noștri producători. » ARTA FEMENINĂ LA IAȘI .MHOMHEUS Expoziția școalei de sericicultură și țesătorie.— După 15 ani. — In sala de expoziție.— Produsele școalei.— Opera de artă.— Vizita A. S. R. Prin­cipesa Maria.— Organizația școalei. Școala de sericicultură și țesăto­rie din Iași «Vitlimescu-Mironeanu» a fost înființată în anul 1895 din inițiativa și prin stăruințele d-nelor Zamfira M. Vitlimescu, Sofia A. Mi­roneanu, născută Vitlimescu, și a Scopul acestei școale a fost de a reînvia una dintre cele mai fru­moase și mai bogate industrii romî­­nești, acea a culturei viermilor de mătase și a țesătoriei de in, cînepă, lînă și mătasă. Datorită priceperei, devotamentu­lui și sacrificiilor depuse de fonda­torii acestei școale, s’a dat la Iași o înălțătoare pildă de valorificare a muncei naționale pe tărîmul indus­triei casnice, în care trebue să cău­tăm adevărata îndrumare ce trebue să se dea fetelor romane. In acești cincisprezece ani de cînd funcționează, cu toată modestia mij­­loacelor de cari dispune și cu toată lipsa unei încurajări temeinice, a­­ceastă școală a dat rezultate în fața cărora rămîi uimit. Expoziția lucrărilor efectuate în atelierele acestei școale, este icoana vie a unor progrese de cari nici nu-ți poți da seama cum au putut fi realizate. In sala expoziției Intrăm în sala expoziției, unde sîntem conduși de d-na și d. Anibal Mironeanu, cari ne dau toate expli­­cațiunile necesare. Țeseturile de matasă sunt lucrări de cea mai superioară valoare artis­tică. Zicem artistică, pentru că aceste eseturi nu sunt produsul unor in­genioase aparate teh­nice, ci sunt produsul spiritului și a dibăciei o­­menești, care nu au la dispoziție de­cît vechile stative romînești, prin ajutorul cărora efectuează lucrări care ar putea riv­liza cu produsele celor mai perfecționate industrii si­milare din străinătate. Sunt țeseturi de o fineță ideală și de un colorit admirabil, a căror va­loare est cu atît m­ai mare, cu cît sunt produsul unei abilități cu ade­vărat artistice. Alături de lucrările de mătasă, găsim frumoase țeseturi de in și bumbac, ca pînzârii, prosoape,­ co­stume, etc. Un alt produs vrednic de admi­rat, sunt sporturile și covoarele lu­crate în desenuri artistice, cu un co­lorit plăcut și de o soliditate per­fectă. in Vizita A. S. R. Principesei Maria Cu ocazia venirei în Iași a AA. L­. Regale Principii­­ Moștenitori, A­S. Regală Principesa Maria a ținut să viziteze expoziția școalei de seri­cicultură și țesătorie. A. S. Regală a rămas încîntată de produsele artistice ale acestei școale admirînd mult țeseturile de o frumuseță fermecătoare, făcute de elevele școalei sub excelenta condu­cere a d-nelor Vitlimescu și Miro­­neanu. Venind în fața raftului unde erau expuse țeseturile de mătase, A. S Regală, Principesa Maria a excla­mat : «acesta este un altar al artei­. A. S. Regală a apreciat de ase­menea în termenii cei mai elogioși soliditatea și frumusețea pînzăriilor de in. A. S. Regală a binevoit a-și alege mai multe costume de mătase, care îi vor fi trimise imediat ce expozi­ția va fi terminată. Doamna Greceanu, doamna de O­­noare a A. S. S. și a reținut de ase­menea un costum de mătasă. La plecare A. S. Regală Princi­pesa Maria, a binevoit a scrie o fru­moasă urare în registrul special al școalei. Această expoziție, a fost vizitată și de d. Tzigara-Samurcaș, un mare admirator și un profund cunoscător al artei noastre naționale, ca și al industriilor noastre casnice. D sa a rămas încîntat de produ­sele acestei școale, spunînd că o a­semenea școală ar trebui încurajată de întreaga suflare romînească. Organizația școalei Școala numără actualmente urmă­toarele eleve : Mircescu Marioara, Macri Adela, Pohonzu Domnica, Cor­bu Profira, Domniceanu Zamfira, Gheorghiu Eufrosina, Miron Mari­oara, Ghindea Zoe, Băgăleț Aristița Dimitriu Elena, Grosu Virginia, Cri­stea Elena, Simionescu Ana, Reveca Gliga (din Bucovina) și Petrescu E­lena. Din aceste eleve, zece sunt bur­siere ale Statului, 3 ale județului Iași, una a comunei Iași, trei sol­vente, iar restul sunt întreținute de direcțiunea școalei. Cursurile durează cinci ani și sunt predate de d-nele Vitlimescu și Mi­roneanu și de d. Anibal Mironeanu D-na Mironeanu ne-a prezentat o admirabilă colecție de modele făcute de d-sa pentru țesuturi. D. Anibal Mironeanu a inventat un războiu foarte practic, cu care se pot lucra cele mai fine țesu­turi. Corul compus din elevele școalei a intonat cîte­va frumoase arii. Această școală are o mare menire socială și asupra ei ar trebui să se concentreze atențiunea și încuraja­rea tuturor acelor cari se preocupă de educațiunea sănătoasă ce ar tre­bui să o dăm odraslelor noastre. Expoziția școalei de sericicultură și țesătorie Vitlimescu Mironeanu fiind deschisă pînă la 20 Octombrie, îndemnăm publicul să viziteze a­ceastă comoară de adevărate frumu­seți artistice și de admirabile pro­ducțiuni ale industriei casnice na­ționale. («Mișcarea») Veniturile Regiei 1 Aprilie — 30 Septembrie 1910 încasările din vînzarea produselor Regiei monopolurilor Statului, dela 1 Aprilie pînă la 30 Septembrie, comparativ cu epoca corespunzătoare din anul trecut, au fost după cum urmează : Dela tutunuri s’au încasat 25 mi­lioane 860.283 lei, cu un plus de 722.516 față de epoca corespunză­toare din anul trecut. Dela hîrtia de țigarete s’au înca­sat 2.968.762 lei, cu un plus de 144.442 lei. Dela chibrituri s’au încasat 1 mi­lion 580.005 lei, cu un plus de 149.847 lei. Dela cărțile de joc s’au încasat 247.320 lei, cu un plus de 8.048 lei Dela explozibile s’au încasat 316.769 lei, cu un minus de 31.405. Dela sarea consumată în țară s’au încasat 4.048.743 lei, cu un minus de 71.137 lei față de anul trecut. In total s'a încasat din vînzarea a­­cestor produse, în primele șase luni din exercițiul curent, suma de 35 milioane 021.884 lei, cu un plus de 922.311 lei față cu încasările efectu­ate în epoca corespunzătoare din anul trecut. Față cu prevederile bud­getare, încasările din aceste șase luni ale exercițiului au dat un spor de 1.590.510 lei. « Din vînzarea de timbre s’au încă­sat, dela 1 Aprilie pînă la 30 Sep­tembrie, 6.593.313 lei, cu un plus de 80.428 lei față de încasările efec­tuate în epoca corespunzătoare a anului trecut. Față cu prevederile bugetare, încasările din vînzarea timbrelor pe primele șase luni au dat un spor de 651.408 lei. Elevele și elevii admiși la școalele di­n țară prin concurs Ministerul cultelor și instrucției publice a admis următoarele eleve și următorii elevi, prin concurs, la școlile din țară : Școala secundară de fete de gr. II din Craiova Epureanu Polixenia, Paulian E­­lena, Ivănescu Margareta, Angheles­­cu Lucia, Pretorian Lucia, Ghițu­­lescu Floarea, Brătășescu Maria, Glogozeanu Alexandrina, Avian T. Elena, Bărbulescu Achilina, Bogaton Eugenia, Ionescu Floarea, Georgescu Sabina, Dumitrescu Ioana, Dumi­­trescu Cristina, Marinescu Henrietta, Tomescu Elena, Cruțescu Ecaterina, Fiorea Steliana, Chernbach Irena, Morărescu Eugenia, Patriciu Elena, Ionescu Filoftea, Ștefănescu Alice și Spîneșteanu Pohlive. b­oala secundară de fete de gr. II din București Belian Rodica, Vîrgolici Eugenia, Crăciunescu Elena, Luchian Elena, Popa Eugenia, Novleanu Maria, Co­les Virginia, Benzi Josefina, Gabriel Joi 14 Octombrie Maria, Georgescu Elena, Pogîrlan Maria, Ionescu Ecaterina și Rădu­lescu Maria. Liceul­ Internat din Iași Dima Alexandru, Nisipeanu Aurel, Civiulei Nicolae, Caton Laurențiu Nicolau H. C., Antonescu Constan­tin, Miron Gr. Dumitru, Ionescu Teodor, Culai Ion, Nedelescu Const. Popescu Nicolae, Boldur Lutescu, Constantinescu Ilie, Matei Octavian Vasiliu M. V., Carman N. P., Sache­larie V., Popovici Napoleon, Pro­dan P., Postelnicu D. M., Popescu Stelian, Dumitrescu Simion. Jubileul unei reviste literare Am înaintea mea cel mai nou nu­măr al revistei «Ramuri» din Cra­iova. E primul număr din anul al cincilea al revistei. Citindu-l îți rea­mintești clipele cînd, în vremuri mai bune, citeai paginile «Sămănă­torului», care s’a dus dintre noi fără obișnuitul bun rămas. Acelaș suflet cald, acelaș entuziasm și ace­iaș dragoste de cultura noastră na­țională respiră din rîndurile revis­tei craiovene ca și din paginile din zilele de splendoare ale «Sămănăto­rului». Pornită din entuziasmul unor ti­­neri fără multe pretenții și fără multă experiență, revista «Ramuri» grație simpatiei cu care a fost în­tîmpinată de public, grație scrii­to­rilor cari au sprijinit-o, s’a impus tot mai mult. Astăzi este singura revistă săptămînală din țară. Astăzi se bucură de colaborarea tuturor scriitorilor noștri de valoare Pe lîngă marele merit de a fi dus mai departe firul tradiției culturale în Oltenia, această revistă—mai ales de cînd conducerea ei a fost luată de d-na Elena Farago — se poate mîndri că reprezintă astăzi curentul care a stăpînit anii trecuți o întrea­gă generație. Se poate mîndri că ceea­ ce epigonii n’au putut face la București a făcut ca într’un oraș de provincie. Pe cînd la București umașii lui Vlahuță, Coșbuc, Iorga, Iosif, An­ghel și Sadoveanu au plecat steagul și s’au retras din luptă, la Craiova steagul desfășurat în numele acelo­rași principii s’a înălțat tot mai sus tot mai cuceritor. Astăzi, cînd apare săptămînal, cînd are în fruntea ei pe cea mai de sea­mă poetă a noastră, cînd are con­cursul tuturor scriitorilor de talent revista «Ramuri» a eșit din cadrul restrîns al unei reviste de provincie In mișcarea noastră culturală ea este o forță, de care trebue să se țină seamă. Mergînd fără șovăire pe calea a­pucată ea va reuși să se impună tu­turor celor cari se mai îndoiesc că mult pot face puțini buni îm­preună. TERENTIU. TEATRE & CONCERTE Palatul Ateneului. — Joi, 28 Octombrie, la orele 9 seara, basul I. D Atanasiu (fost elev al d-lui Aurel E­­liad), va da un concert pentru complec­­tarea studiilor în străinătate, cu bine­voitorul concurs al d-nei Aristița Ro­­manescu, și d-lor M. Enăceanu, G. L. Georgescu și Th. Fuchs, cu un program foarte variat. Biletele se găsesc de vînzare la ma­gazinele de muzică Georg Degen și al Conservatorului. Seara la casă. * Talentatul și simpaticul artist N. N­n­­giescu va da Joi 14 Octombrie, la tea­trul Leon Popescu (Liric), o reprezen­tație cu piesa «Lipitorile Satelor», me­lodramă in 5 acte de nemuritorul V. Alexandri și M. Millo. Se știe că d. Hagiescu a făcut din ro­lul lui Moise, circiumarul satului, una din cele mai splendide creațiuni ale sale. D. N. Hagiescu, din cauză de boală, n’a apărut de trei ani pe scenă. Sîntem siguri că de astă dată, toți aceia cari au fost adesea desfătați de verva și talen­tul acestui meritos’ artist, se vor grăbi să asiste la această reprezentație. ★ Cu prilejul săptămânei așa zise a «Co­merțului­» de la Expoziția internațională din Bruxelles s’a dat la’ Operă 2 repre­zentațiuni extraordinare de operă ita­liană cu celebra primadonă Edith de Lys, tenorul Caruso și baritonul Ama­to. Fotoliul costa la aceste reprezenta­țiuni 100 fr. Succesul Edithei de Lys a fost considerabil și toți criticii au lău­dat vocea sa de o rară frumusețe și tem­peramentul său artistic. Se știe că­ renu­mita artistă este angajată pentru stagiu­nea de operă italiană care se deschide la Teatrul Leon Popescu cu Aida Sâm­­bătă 23 Octombrie. Edith de Lys va în­trupa pe Aida, rolurile cele­r­alte fiind cântate de mezzosoprana Monti-Brunner, tenorul Maurini, baritonul Garonne și bașii Lucenti și Dado. Reamintim ordi­nea primelor spectacole : Sâmbătă 23 Oc­tombrie, Aida ; Duminică în matineu, cu prețuri reduse, Bărbierul din Sevilla ; seara, Tosca ; Luni 25, Aida ; Marți, Traviata ; Mercuri prima reprezentație cu Battistini, cel mai mare bariton din ziua de azi, Emani. Biletele pentru aceste reprezentații, cum și pentru cele următoare, s’au pus in vînzare la Agenția teatrală Jean Feder.­­ Alfred Gruenfeld, celebrul pianist vienez, care repurtează actualmente cele mai mari succese în străinătate, va veni în București în luna Noembrie și va da două concerte în sala Ateneului. Gruenfeld este cunoscut ca unul dintre cei m­i iluștri pianiști ai lumei și unul dintre compozitorii de seamă. «Dacă s’ar cere să se citeze trei din cei mai renumiți pianiști ai timpului, zice d-l Mueller, marele critic german, apoi de­sigur că aceștia nu sunt alții de­cît: Paderewski, Busoni și Gruenfeld. * Actualmente se repetă cu multă stă­ruință la Teatrul Național,­­ Judecătorul din Zalamea­, puternică dramă specta­culoasă în trei acte de Calderon de la Barca și spirituala comedie originală în­tr’un act, Navasta lui Cerceluș» de d. P. Locusteanu. Rolurile în «Nevasta lui Cerceluș» sunt susținute de d-nii P. Liciu, I. Niculescu, V. Toneanu, Al. Mihalescu, C- Belcot și d-na Maria Ciucurescu­­. Pînă atunci ordinea spectacolelor va fi următoarea: Miercuri 13. Modelul (La femme­m­e); Joi 14. Punctul negru, cu d-l Toneanu în rolul negrului ; Vineri 15. Necunos­cuta ; Sîmbătă 16. Punctul negru, cu d. P. Liciu ; Duminică, în matineu, Lipi­­torile Satelor. PENTRU AEROPLANUL LUI BRUMARESCU UȘII In­ SUBSCRIPȚIE Au subscris pînă acum : Ministerul lnc. publice 3.000 lei. Banca Marmorosch­i Blank 500 » Sindicatul ziariștilor 200 » Al. Cottescu, directorul ge­neral al C. F. R. 100 » J. Procopiu, președintele Sindicatelor ziariștilor 100 » Francisc Bruteanu, T.-Mă­gurele 20 » Clubul Tinerimea, 200 » C. Cociaș, 100 » Primăria T.-Măgurele 100 » V. B. 60 » Lasăr Vălimăreanu, C.­Lung 20 » Emilia Ciuceanu 10 » I. Cezărescu 100 » Direcția generală a căilor ferate române 1000 » Radu Rosetti 32 » Personalul secretariatului din direcța C. F. R. 80 » Clubul sportiv 500 » Locot, Bărbuneanu, Cerna­vodă 10 » Ministerul de războiu 1000 » Total pînă în prezent 7132 lei. Subscripțiile se primesc la admi­nistrația ziarului «l’Indépendance Roumaine»■ miscare U uimii S’au făcut următoarele înaintări și numiri In serviciul general al vă­milor : Controlori. — D. Teodor Diaman­­descu, controlor cl. III, a fost îna­intat clasa II. D-nii Iacob Breahnă, N. Petrescu și I.­­Tomescu, au fost numiți controlori el. III. Șefi de vamă.—D-nii Ștefan Sta­­mate, I. Lateș și Dumitru G. Petres­­cu, șefi de vamă cl. III, au fost îna­intați cl. II. D-nii N. Nenu, S. Geor­­gescu, L. Georgescu și Dumitru Bo­­descu, taxatori cl. I, au fost Înain­tați șefi de vamă cl. III. Taxatori. — D-nii I. Roman, I. Bogdan, Sava Stătescu, M. Plăti­­neanu, N. Manolescu și Dumitru Pestreanu, taxatori cl. II, au fost înaintați cl. I. D-nii Al. Ștefănescu, I. Sireteanu, Gr. S. Vasilescu, I. Bob­escu, C. De­­lescu, C. B. Poenaru, I. Oncescu, Gh. Hamza și G. A. Cristea, taxa­tori cl. Iii, au fost înaintați cl. II. D-nii :Iulian Georgescu, Dumitru Sedima, Dumitru Atanasiu, N. Ji­­pescu, N. Panaitescu, I. Curpen, I. Apostolescu, Oscar Caramfil, N. Ro­­manescu și Gh. Petrescu, impiegați cl. I, au fost înaintați taxatori cl. III. Impiegați. — D-nii N. Roșu, M. Chirchiu, N. Grigorescu, N. Diaco­­nescu, Gr. Missir, I. Zaharia Gh. Rau, I. Florescu, Gh. Trandafirescu, A. Andreiaș și P. Dumitriu, impie­gați definitiv cl. II, au fost înain­tați cl. I. D-nii I. I. Leonte, Gr. Barbulescu, P. N. Popescu, Dumitru Comănescu, S. Gr. Guralivu, N. S. Șerbănescu, Gh. P. Antonescu, N. Simescu, C. Filipescu și Izet Șabanof, impiegați auxiliari cl. I, au fost numiți impie­gați definitivi cl. II. Agenți auxiliari. — D-nii Gh. Crivăț, Gr. G. Gorgan, Gr. S. Ca­­racudovici, P. Albescu, A. Avesa­­­on, Eugeniu Pîrvulescu, N. G. Ni­­colau, Gr. Stoica, Gh. Lupănescu și N. I. Danubianu, agenți auxiliari si. II, au fost înnaintați cl. I. D-nii Const.­Ilucă, Gr. Gh. Vasi­lescu, Campiniu I. Epureanu, Gh. C. Gall, Ludovic L. Meșter, Gh. D. Dumitrescu, Hie C. Ștefan, Dumitru D. Moga, Gh. L. Olteanu, Alex. A. Averian, Aurelian I. Orezeanu, E. 3. Popescu, Spiridon Cristu și Da­­vid Ionescu au fost numiți agenți auxiliari cl. II._____________ MANDATELE POȘTALE adresate gradelor inferioare Ministerul de războiu a dat următoa­­ea decizie relativ la mandatele poștale adresate gradelor inferioare : Avînd in vedere că procedarea actuală , mandatele poștale adresate gradelor iferioare să fie înmînate acestora prin asieri sau alți delegați ai corpurilor de rupă, nu numai că dă loc la întîrziere i la tot felul de reclamațiuni, dar este­­ contrară regulamentului pentru apli­­area legei poștelor, care prevede că semenea mandate și valori trebuesc pre­sate de agenții poștei chiar în mina destinatarilor. Avînd în vedere cererea direcției ge­­nerale a poștelor și telegrafelor, deci­tem : In viitor, mandatele, scrisori­le de va­­l­oare și ori­ce fel de valori poștale adre­­ate gradelor inferioare, vor fi înmînate a­cestora direct de către agenții poștali. Pentru stabilirea identității gradului iferior destinat, adeverința de primire d­e pe contra­fața mandatului poștal sau chitanța pentru alte valori, vor fi ataș­ate de către comandantul corpului, ba­­eh­ai sau escadronului, sau de către un­fițer delegat de către acesta, prin cu­­vitele : «atest identitatea». Această atestare va fi semnată și da­­ată, aplicîndu-i-se și sigiliul. Ate­stările pentru mandatele și valorile redate bolnavilor din spitalele militare ar fi făcute de către controlorul spit., care a primi de la bolnav suma sau valoarea­­ redată de agentul poștal și o va trece î registrul de valori, conform regulilor , există în această privință, liberînd olnavului cuvenita distanță. Predarea mandatelor și valorilor pos­­ile se va face numai de 3 ori pe săp­­tmînă, în orele cînd oamenii nu sunt îținuți în serviciu sau la masă. Fiecare cap de corp și de serviciu îi v­a înștiința printr’o adresă formulată pe irigintele oficiului poștal din localitate ( espre zilele și orele ce vor fixa pentru s cedarea mandatelor și valorilor poștale e către­ agenții pioștali^^^^^^^­­ Meetingul de aviațiune DE DUMINECA In ziua de Duminică 17 (30) Oc­tombrie a. c., avînd loc la Hipo­­dromul dela Băneasa (București) un meeting de aviațiune al d-lui ingi­ner A. Vlaicu, se acordă pentru că­lătoria la București-Nord, Filaret și Obor și înapoi, cu trenurile regulate de persoane și accelerate (afară de trenurile 5 și 6 de Berlin), o redu­cere de 50 la sută. Pentru aplicarea acestei reduceri, biletele întregi de ducere la Bucu­­rești-Nord, Filaret și Obor, ce vor fi eliberate de stațiunile situate între Slatina și Vîrciorova cu toate rami­­ficațiunile și de stațiunile situate de la Bărboși inclusiv și de la Mă­­rășești inclusiv în sus cu toate ra­­mificațiunile spre Iași, Dorohoi și Burdujeni la trenurile de Sîmbătă 16 (20) Octombrie c. post-meridiane , precum și biletele întregi de ducere la București-Nord, Filaret și Obor, ce vor fi eliberate de toate celelalte stațiuni la trenurile de Duminecă 17 (30) Octombrie c­­ante-meridiane, — vor fi valabile pentru întoarcere pînă cel mai tîrziu Marți 19 Octom­brie (1 Noembrie) cu seara la ulti­mul tren. Pentru ca biletele să fie valabile la întoarcere, este absolut necesar, ca ele să fie vizate la intrarea în Hypodrom, prin aplicarea ștampilei (C. F. R. Hypodrom) pe versul bi­letului. Ori­ce bilet, care nu va purta a­­ceastă ștampilă, nu va fi valabil la întoarcere. La ducere va fi perforată de per­sonalul de tren, jumatatea superi­oară a biletului, pe care nu o va detașa de partea inferioară și nici nu o va reține înaintea stațiunei de destinațiune, iar la întoarcere va fi perforată jumătatea interioară. Deci călătorul la întoarcere, în condițiunile mai sus arătate, va tre­bui să aibă biletul întreg, care­ i se va reține astfel înaintea stațiunei de domiciliu. In ziua meetingului de aviațiune vor circula trenuri speciale de la Bu­curești-Nord, Filaret și Obor la Mo­­goșoaia (Hypodrom), pentru care se vor emite «Bilete speciale de dus și întors», București, în Octomvrie 1910. O MODIFICARE a art. 14 din legea Băncilor­­ Populare ( • £ Prin noua modificare ce s’a adus art. 7 ) din legea băncilor populare, intabu­­l­irea amanetelor și eliberarea biletelor e vînzare de vite sau alte lucruri se­­­­ce de către poliții în orașele reședințe t­au nereședințe de județe. • Ministerul de interne, avînd aceasta J­i vedere, a trimis prefecturilor o circu­­i­tă prin care le invită să aducă aceasta o­­ cunoștiința polițiilor, punîndu-le­­ v­e­­dere ca art. 14 prevede tot­deodată p­edeapsă dela 3 luni pînă la 2 ani în­ 8 lisoare pentru cei cari vor libera bilete e vînzare pentru vite amanetate la 6­ănci, fără învoirea acestora. t: PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua I Marți 12 Octombrie . Grîu nou predare Noembrie Nord Su­­lina 78 kg. lahl. 3 la sută corpuri streine, an hectolitru lei 13.41. Grîu nou bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 13.92 vînzare promptă. Grîu nou mijlociu 77 kgr. 2 la sută cor­puri străine lei 12.55. Grîu nou amestecat 75 kgr. 10 la sută­­ Corpuri streine lei 11.40. Secară nouă calitate ! 74 kgr. lei 7.40. Secară călit. II 72 kgr. lei 6.98. Orz de toamnă 64 kgr. lei 6.44. Orz de primăv. 60 kgr. lei 5.52.­ Ovăz 45 kgr. lei 3.06. Porumb nou gras galben 77 kgr. lei­­­1.70. Porumb cincantin 80 kgr. lei 10.56. Porumb colorat 78 kgr. lei 9.05. Fasole suta kgr. lei 21.—. Meiul suta de kgr. lei 10.30. LONDRA 'Date comunicate de ministerul indus­triei și comerțului) 11 Octombrie 1910. Deschiderea calmă.­­ Grîul slab. Cereri neînsemnate în con­­tinuă scădere. Piețele americane New­ York, Chicago i­ntimidează cererea. Prețurile griului din România complec­­amente neschimbate, adică: frîu cu 1% c. str. 80/81 k. la hl 19.57 fr. * « 2 °­» « « 80/81 « « « 19.29 » » « 3% « » 79/80« « « 19­— » » » 3 °­ 0 » » 79|90«­­ « 18.86 » » « 3 °­ 0 « « 78/79 » « « 18.73 » » « 3% » « 77/78 » « « 18.61 » » * 5% « « 76/77 » « « 18.» » redare Noembrie-Decembrie. Liverpool închide, cu : « 19,61 pe 100 kgr. Octombrie, 19,72 » » » Decembrie, 19,78 » » » Martie. Porumbul, orzul, ovăzul neschimbate. N. B. Prețurile se înțeleg cif. pe o r­ută kgr. ANVERS I Lei pe 100 kgr. I rîn calitate superioară 19 — » « mijlocie 17 7|, »­­ inferioară 15 7|, ecară Helena, calitate superioară 13 *|4 h « Moldova « mijlocie 12 ®/41 r ( Muntenia « inferioară 12 1 kg |, Irz, orzoaică Moldova călit. sup. 14 s/4 ; « pentru fabr. berei ■ mij. 12 */,­­ « ■ nutreț 12 *1, 5 ivăz 11 s411 obtza 27 7|4­r­aveta 26 7 8 i­orumb Muntenia, mare’n bob 11 3/s 11 « Foxan 11 8|, « Moldova 12 — * incuant in calitate superioară 15 1/1 » « obișnuită 14 */, 5 Prețurile se înțeleg c­f. Anvers. MANNHEIM H Lei pe 1000 kgr. |1 Grîul Saxonska (Rusia) 78|79 kilo 195,^5 ! » Ulka » 9 pud. 30181,47 » » 40 » 190,11 ! » din Romănia 78,79 kgr. 188,­>7 I ! » Laplata Bahia Blanka 77 ‘/s » 191,34 I r Piața slabă. I­ N­B. Prețurile se înțeleg pe 1.000 kgr. 1 if. Rotterdam plătibil comptant. | ® închiderea din 12 Octom­­b­bre 1910 t (Serviciul Agenției Române) ^ Liverpool.—Grîul cedă după des­­c­hidere din cauza operațiunilor bai­­­­știlor. Vînzări 1.150.000 centale. e Porumbul cedă după deschidere, v­­nătorii dorind să realizeze vîn­­iri 100.000 centale. Berlin.—Fasolea Lingots s’a vîn­­it între 332—3g3 Mk. tona. mică 5 Ungaria 255—26 Mk. tona. ro­­indă 325—330 Mk. tona. Visibilul.—Stocurile visibile după St­roduce Exchange din New-York : f­­rîu în Statele­ Unite 37.975.000 bu­lls. Grîu în Canada 10.415 000 bu­­l, ils. Porumb 2.996.000 busels. p New-York și Chicago.—Grîul de le­chhide slab. Scăderea continuă din u­­rmătoarele motive : știri rele pri­­n ite prin cablu, tendința greoaie a pi­ețelor interne pentru naturale, ra­ Cf­ort favorabil despre recolta în Ar­­minia, Australia și Rusia, lichi- L­iri, sosiri mari din Mineapolis, tran­­z­ițiile bassiștilor, lit O ur care are loc apoi din cauza r­­aporturilor mari din orașele mari­|c<­ne, a piețelor interne ferme, al condițiunei mai puțin favorabilă a recoltei în Illinois, din cauza cum­părărilor făcute de bassiști și de ca­sele de comision, din cauza statisti­cei spre urcare a visibilului. O nouă scădere urmează din cauza cererilor puțin satisfăcătoare pentru marfa locală, a vînzărilor spre a pre­veni pagube ulterioare. Spre închidere are loc din nou ur­care în simpatie cu porumbul. Piața închide susținut. Porumbul deschide slab. Scăderea continuă din cauza tim­pului favorabil la vest, a vînzărilor capelor de comision. Vizibilul spre urcare produce o schimbare. Urcarea continuă din cauza vînzărilor făcute de bassiști, a ofertelor fermierilor, a piețelor in­terne ferme, a recurrementelor con­siderabile. Piața închide ferm. Petrolul.—In dorința de a servi și mai mult piața noastră, introdu­cem cu începere de astăzi în bule­­tinul nostru pentru cotele petrolului și prețurile petrolului la Bacu. TEATRUL NATIONAL Necunoscuta piesă în 5 acte de d-l R. Bison, tradusă din limba franceză de d-l P. Gusti. Premiera de aseară nu-i de­cît reluarea uneia din succesele Teatru­lui Național de acum un an. Necu­noscuta d-lui Bison este o piesă scrisă anume pentru marele public,— pen­tru publicul sincer care vine la tea­trul pentru plăcerea de a trăi cîteva clipe de emoție intensă. Subiectul este un simplu fapt divers. El este însă tratat cu atîta meșteșug încît trebue să recunoaștem că de multe ori, nu subiectul te împiedică de a face o dramă bună. Să reamintim însă subiectul : Jacqueline Fleuriot, soția lui Fleu­­riot, președinte de tribunal, dezer­tează de la casă soțului ei îndată după ce a dat naștere unui băiat, Raymond. In viața de aventuri care începe pentru Jaquelina, ea se întîlnește cu Laroque, o figură suspectă, un escroc care trăește foarte bine după nenumăratelor lui afaceri necinstite. Laroque află că Fleuriot, soțul fe­­meei Jaqueline este un om bogat. In consecință el vrea să obție de la el bani print’un șantaj. Planul lui este acesta: Băiatul lui Fleriot s’a făcut mare și a crescut cu credința că mama lui a murit. Ei bine, dacă Fleuriot nu-i va da suma de bani cerută de el, atunci el va divulga fiului secretul desfrînărei mamei lui. Jacquelina află despre planul or­dinar al amantului ei. Vrea să-l oprească de a comite acest șantaj. El se împotrivește. Atunci Jacque­lina îl ucide. Criminala apare înaintea juraților față de care trebue să-și dea seamă de crima ei. In timpul desbaterilor, din pove­stirea tuturor întîmplărilor din viața criminalei, Raymond, care era avo­catul apărărei, află ca Jacquelina era mama lui. Emoționat de această neașteptată descoperire, el pledează cu atîta căldură și convingere nevinoția Jac­­quelinei, în­cît mama lui, care a ucis pentru a se cruța fiului amara deziluzie a desfrînărei mamei lui, este achitată, învinsă de durere și de urmările ucigătoare ale vieței ei destrăbălate, după pronunțarea verdictului de achitare, Jacquelina moare. Interpretarea piesei a fost pe cît se poate de fericită. D-na Deme­­triad mai ales, a emoționat publi­cul pînă la lacrimi. D-l Atanasescu în rolul fiului, a nuanțat cu o ade­vărată măestrie, pledoaria din actul al patrulea, iar d-l Sturdza în rolul președintelui a complectat ansam­blul acestor trei roluri principale în jurul cărora se înjghebează în­treaga acțiune. Cităm de asemenea pe d-șoara Mi­­hailescu și pe d-nii Niculescu, Bel­cot, Bîrsan și Ahile ,care s-au achi­tat in mod conștiincios potrivit im­portanței unor roluri secundare. ________________INTERIM. C Cum e vremea? Marți 11 Octombrie, 1910 In țară. Timpul închis aproape în toată țara; a mai plouat numai în Tg.-Neamț 1 mm., Tg.-Frumos 7, Baia-de-Aramă 7 și Calafat 3 mm. Temperaturele maxime au variat ziua între 13 ° la Alexandria și 4 ° la Făl­ticeni, Tg.-Neaț și Iași. Noaptea bru­mă groasă la munte și în nordul ța­rei, unde termometrul s’a coborît în multe localități sub punctul de în­gheț , cea mai coborîtă temperatură —4 ° la Mamornița, Dorohoi, Boto­șani și Dorna. Presiunea atmosferică a crescut cu 4—5 mm, fiind în mijlociu către 770 mm. La Rucăr și Tg.­Jiu a nins pe munți. In Europa, Depresiunea din Ma­rea Neagră s’a mai umplut și s'a de­părtat spre sud-est, iar apea din Pe­ninsula Iberică s’a accentuat și a înaintat pînă în centrul Franției și către insulele Britanice. Ploi abun­dente au continuat pe coastele Fran­­ției, în toată Italia și regiunea din­tre Adriatica și Marea Neagră și chiar în centrul Europei. La gurile Dunărei vînturi puternice și marea periculoasă. Presiunea înaltă (peste 770 mm.) în Baltica și estul Germa­niei mai mult în descreștere. Biserică și școală Ministerul instrucției publice a hotărît să înființeze divizionara III pe lîngă școala din comuna Ciupercea, Flămînda- Mîndreni, din județul Bacău. — D. Brătilă, directorul și inspectorul general al învățămîntului profesional și particular, din ministerul instrucției pu­blice, a înaintat d-lui ministru Haret raportul primit de la d. Gheorghe Si­­mionescu, inspectorul școalelor primite, cu privire la constatările făcute la școala comunității bulgare din Capitală. — Ministerul cultelor și instrucțiunei-Subd ice roagă publicul Capitalei, care a at dovezi de generozitate în atîtea rîn­­duri, să ajute cu bani sau cu previziuni instituția cantinelor școlare, din Capi­tală, în care se hrănesc substanțial atîți copilași^ărmanMn^imj Julj^

Next