Viitorul, octombrie 1910 (Anul 4, nr. 1013-1037)
1910-10-14 / nr. 1023
Mercuri vn Octombrie CALENDAR Ortodox : Mart. Carp și Papii Catolic: Evaristus MEMENTO Autorități. ~ Toate autoritățile deschise. Judiciare. — Toate tribunalele deschise. DIFERITE SPECTACOLE Aerodromul Gerkes - Co. Kitlla. In fiecare zi expoziție de aeroplane : Farman, Wright, Goliescu, Santos-Dumont, către seară școală de pilotaj sub direcția d-lui Molia pe biplane Farman și Wright. Intrarea 3 lei. Duminica și sărbătorile meetinguri populare de aviațiune Kitila este deservită de 40 trenuri zilnic. CINEMATOGRAFE Teatrul Leon Popescu (Liric): Teatru excelsior, reprezentațiuni extraordinare de «Cinematograf» cu aparatul cel mai perfecționat, ultima creațiune și cu filme cu totul noui, ne mai văzute pînă acum, de la renumita casă «Gaumont», și altele. Sala Eforiei. — In fiecare seară reprezentațiuni date de teatrul cinematograf sub conducerea electricianului Botez. Vederi instructive și interesante. Cinematograful Volta (str. Consolidarea națiunii noastre ne cere imperios sa avem aceiaș religie ortodoxă răsăriteană, precum avem acelaș graiu romînesc». tagmei). Reprezentațiuni zilnice cablouri nori și variate. In fiecare seară, inceplnd de la 5 p. a. spectacole orare de cinematograf, Mersarea și Sîmbătă program nou. MUZEE-BIBLIOTECI Muzeul zoologic (șoseaua Kiselef).—Deschis Duminica și sărbătorile, dela 10 dimineața. — 4 d. a., și Joi de la 11 a. m.—3 d. a. Ateneul român (vizitarea localurilor și colecțiilor sale). Deschis In fiecare zi 9—13 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități, (Universitatea) Deschis Duminica și Joia de la 11 dim. pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii streini sau cei din provincie, în toate zilele între aceleași ore. Muzeul etnografic și de artă națională (Monetăria statului, șoseaua IseleD- Deschis Joia și în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim. pînă la 5 d. a Muzeul Aman, Str. Clemenței, este deschis Marțea, Joia, Duminica și sărbătorile dela 10 — 12 a. m. și 2 — 4 p. m. Muzeul A. Simu (str. Mercur o deschis: Duminică, Marți și Joi de la grele 9 dim. pînă la 1 d. a. „Arta“ (Str.Lascar Catargiu 17). Expoziție permanentă de pictură, sculptură și atelier artistic de fotografiat DEU FRAȚI D-l Vlad despre împăcare Nu se cunoaște încă stadiul, în care au ajuns tratativele începute între guvernul maghiar și d. Mihu în chestia împăcărei. Cu toată ura care clocotește în suflete, împăcarea pare a nu fi exclusă. Iată părerile d-lui Aurel Vlad în această privință: In politică—a zis d. Vlad, într’un interview acordat unui ziarist—nimica nu este imposibil. Avem știri pozitive că actualii bărbați de stat ai maghiarilor ar dori să cîștige pentru politica lor sprijinul elementului romînesc. Concesiunile pe cari sunt dispuși însă să le facă nu satisfac însă cererile Romînilor. Guvernul crede că numind cîțiva funcționari romîni și făcîndu-ne unele favoruri economice, poporul nostru ar renunța la lupta lui. «Cei cari cred că în chipul acesta se poate ajunge la vre-un rezultat, se înșală amar. Statul are datoria de a apăra interesele tuturor supușilor săi. «Baza pe care stau maghiarii azi și concepțiunea bărbaților de Stat maghiari exclude posibilitatea compromisului. Unitatea de Stat bazată pe desconsiderarea principiului de egală îndreptățire, nu poate fi acceptată de naționalități. Dacă politicienii maghiari, cari nu renunță la susținerea unităței Statului maghiar, doresc o sinceră împăcare cu naționalitățile, atunci trebue să primească de bază egala îndreptățire. După convingerea noastră, egala îndreptățire națională se poate garanta și în cadrul unităței Statului. «Odată ce această egalitate va fi asigurată, naționalitățile nemaghiare vor fi cîștigate pentru totdeauna întru susținerea și apărarea Statului. Iată deci unde trebue a se căuta modalitatea rezolvărei chestiunei naționalităților. iată problema ce trebue să preocupe pe acei cam serios și sincer voesc să rezolve chestiunea naționalităților. Pînă cînd conducătorii politicei maghiare nu se vor convinge că ideea lor de Stat este o utopie care periclitează însăși existența Statului, nici vorbă nu poate fi de o încercare serioasă pentru rezolvarea problemei chestiunei naționale. «Să fi ajuns deja politicianii maghiari la recunoașterea zădărniciei opintirilor lor și la convingerea că ideea de Stat maghiar este nerealizabilă și că garanția existenței Statului maghiar numai într’o împăcare cu naționalitățile se poate afla ? Mulți dintre noi nu cred aceasta. Ca patrioți adevărați, ne am bucura sincer dacă pesimismul nostru s’ar dovedi neîntemeiat». COMERȚUL LA SATE Ministerul industriei și comerțului a trimis prefecților următoarea circulară : și Prin numeroasele interveniri comunicate d-voastră, atît de ministerul de interne cît și direct de acest departament, ați fost rugit ca prin organele administrative să dați tot concursul absolut necesar bunei organizări și funcționări a centrelor de desfacere pentru produsele agricole țărănești din județul d-voastră. Rezultatele obținute pînă acum, în mare parte, sunt destul de mulțumitoare. In multe centre, din cele mai importante, în locul certelor și neregulelor, domnește ordinea și exactitatea atît la încheerea cît și în executarea transacțiunilor, își relua reveria și cu pași înceți, cu capul plecat spre umărul atîng cum îi stă bine unui visător, pornea și el, se oprea în loc sub un umbrar, se rezema o clipă de un trunchiu, pe ori ce anotimp și pe orice vreme, și mai cu seamă toamna cînd frunzele arborilor se desprind, și tremură în aer una după alta, cum una după alta reveriile lui, foaie după foaie, au căzut lîngă el de pe trunchiul minunat ce le-a purtat. Și mă gîndesc acum, cînd silueta lui nu va mai trece în ore tîrzii, sub arborii minunatei grădini care adăpostește atîta marmoră și flori, ce bine i-ar sta devenit marmoră și el pe înaltul unui soclu, în fața havuzului unde trec eternele flote fluturîndu-și pînzele lor albe. A apărut Studiu asupra intervenției Statului între muncă și capital de d. N. Petrescu-Comnen, lucrare premiată de Academia Romînă cu premiul G. San-Marin. Prețul 3 lei. — A apărut, Din partea aceia traducere din rusește, după Gr. G. Petrof. Prețul 50 de bani. — A apărut: Schițe Noui o nouă lucrare a maestrului I. L. Caragiale. De vînzare la toate librăriile. Prețul lei 2.50. Cu toate acestea, domnule prefect, instrucțiunile noastre, în unele regiuni, din fericire foarte rare, nu au fost urmate întocmai. Departamentul nostru a primit plîngeri din partea sătenilor producători, că sunt siliți a face distanțe mari pentru a-și putea vinde cerealele, fiind obligați a le duce numai în anumite puncte organizate. Asemenea măsuri aduc știrbire principiilor libertății comerțului, prejudicînd pe săteni. Căci, dacă oboarele sunt făcute spre a procura sătenilor putința de a-și desface bine cerealele, ei însă nu pot fi siliți a merge numai în obor, atunci cînd găsesc că interesele lor cer să-și vîndă direct și în afară de obor cerealele or, înțelegem că acolo unde este obor să nu fie nici un sătean îngăduit a vinde cerealele la răspîntii, în drum și așa mai departe, dar atîta tot. Rolul administrației trebue să se mărginească în a asigura o cinstită funcționare a oborului, după normele mai sus arătate, și a convinge pe sătean că interesul lui este a-și vinde produsele în obor, iar nu aiurea Sunt sigur că prin aceste mijloace, oboarele vor ajunge cu timpul singurele puncte, unde sătenii își vor desface produsele. Rămîne însă întreagă importanta chestiune a samsarilor clandestini. In contra acestor persoane, cari, odată cu începerea campaniei agricole, cutreeră satele spre a înșela pe săteni, cumpărîndu-se pe prețuri de nimica recoltele, veți fi cît de sever în măsurile Ce veți lua. In acest scop veți opri transacțiunile de pe șosele, precum și cele ce se fac la hanurile sau cîrciumile din vecinătatea odoarelor organizate. Tot odată veți da ordine severe ca acești samsari, cari nu îndeplinesc condițiunile legilorpeciale ale firmelor, patentelor și Camerei de comerț, să nu fie tolerați a face transacțiuni prin sate. Cu aceste măsuri și astfel interpretate instrucțiunile noastre, cred, domnule prefect, că suntem pe calea bună pentru a veni cu la măsură mai mult în ajutorul sătenilor noștri producători. » ARTA FEMENINĂ LA IAȘI .MHOMHEUS Expoziția școalei de sericicultură și țesătorie.— După 15 ani. — In sala de expoziție.— Produsele școalei.— Opera de artă.— Vizita A. S. R. Principesa Maria.— Organizația școalei. Școala de sericicultură și țesătorie din Iași «Vitlimescu-Mironeanu» a fost înființată în anul 1895 din inițiativa și prin stăruințele d-nelor Zamfira M. Vitlimescu, Sofia A. Mironeanu, născută Vitlimescu, și a Scopul acestei școale a fost de a reînvia una dintre cele mai frumoase și mai bogate industrii romînești, acea a culturei viermilor de mătase și a țesătoriei de in, cînepă, lînă și mătasă. Datorită priceperei, devotamentului și sacrificiilor depuse de fondatorii acestei școale, s’a dat la Iași o înălțătoare pildă de valorificare a muncei naționale pe tărîmul industriei casnice, în care trebue să căutăm adevărata îndrumare ce trebue să se dea fetelor romane. In acești cincisprezece ani de cînd funcționează, cu toată modestia mijloacelor de cari dispune și cu toată lipsa unei încurajări temeinice, această școală a dat rezultate în fața cărora rămîi uimit. Expoziția lucrărilor efectuate în atelierele acestei școale, este icoana vie a unor progrese de cari nici nu-ți poți da seama cum au putut fi realizate. In sala expoziției Intrăm în sala expoziției, unde sîntem conduși de d-na și d. Anibal Mironeanu, cari ne dau toate explicațiunile necesare. Țeseturile de matasă sunt lucrări de cea mai superioară valoare artistică. Zicem artistică, pentru că aceste eseturi nu sunt produsul unor ingenioase aparate tehnice, ci sunt produsul spiritului și a dibăciei omenești, care nu au la dispoziție decît vechile stative romînești, prin ajutorul cărora efectuează lucrări care ar putea rivliza cu produsele celor mai perfecționate industrii similare din străinătate. Sunt țeseturi de o fineță ideală și de un colorit admirabil, a căror valoare est cu atît mai mare, cu cît sunt produsul unei abilități cu adevărat artistice. Alături de lucrările de mătasă, găsim frumoase țeseturi de in și bumbac, ca pînzârii, prosoape, costume, etc. Un alt produs vrednic de admirat, sunt sporturile și covoarele lucrate în desenuri artistice, cu un colorit plăcut și de o soliditate perfectă. in Vizita A. S. R. Principesei Maria Cu ocazia venirei în Iași a AA. L. Regale Principii Moștenitori, AS. Regală Principesa Maria a ținut să viziteze expoziția școalei de sericicultură și țesătorie. A. S. Regală a rămas încîntată de produsele artistice ale acestei școale admirînd mult țeseturile de o frumuseță fermecătoare, făcute de elevele școalei sub excelenta conducere a d-nelor Vitlimescu și Mironeanu. Venind în fața raftului unde erau expuse țeseturile de mătase, A. S Regală, Principesa Maria a exclamat : «acesta este un altar al artei. A. S. Regală a apreciat de asemenea în termenii cei mai elogioși soliditatea și frumusețea pînzăriilor de in. A. S. Regală a binevoit a-și alege mai multe costume de mătase, care îi vor fi trimise imediat ce expoziția va fi terminată. Doamna Greceanu, doamna de Onoare a A. S. S. și a reținut de asemenea un costum de mătasă. La plecare A. S. Regală Principesa Maria, a binevoit a scrie o frumoasă urare în registrul special al școalei. Această expoziție, a fost vizitată și de d. Tzigara-Samurcaș, un mare admirator și un profund cunoscător al artei noastre naționale, ca și al industriilor noastre casnice. D sa a rămas încîntat de produsele acestei școale, spunînd că o asemenea școală ar trebui încurajată de întreaga suflare romînească. Organizația școalei Școala numără actualmente următoarele eleve : Mircescu Marioara, Macri Adela, Pohonzu Domnica, Corbu Profira, Domniceanu Zamfira, Gheorghiu Eufrosina, Miron Marioara, Ghindea Zoe, Băgăleț Aristița Dimitriu Elena, Grosu Virginia, Cristea Elena, Simionescu Ana, Reveca Gliga (din Bucovina) și Petrescu Elena. Din aceste eleve, zece sunt bursiere ale Statului, 3 ale județului Iași, una a comunei Iași, trei solvente, iar restul sunt întreținute de direcțiunea școalei. Cursurile durează cinci ani și sunt predate de d-nele Vitlimescu și Mironeanu și de d. Anibal Mironeanu D-na Mironeanu ne-a prezentat o admirabilă colecție de modele făcute de d-sa pentru țesuturi. D. Anibal Mironeanu a inventat un războiu foarte practic, cu care se pot lucra cele mai fine țesuturi. Corul compus din elevele școalei a intonat cîteva frumoase arii. Această școală are o mare menire socială și asupra ei ar trebui să se concentreze atențiunea și încurajarea tuturor acelor cari se preocupă de educațiunea sănătoasă ce ar trebui să o dăm odraslelor noastre. Expoziția școalei de sericicultură și țesătorie Vitlimescu Mironeanu fiind deschisă pînă la 20 Octombrie, îndemnăm publicul să viziteze această comoară de adevărate frumuseți artistice și de admirabile producțiuni ale industriei casnice naționale. («Mișcarea») Veniturile Regiei 1 Aprilie — 30 Septembrie 1910 încasările din vînzarea produselor Regiei monopolurilor Statului, dela 1 Aprilie pînă la 30 Septembrie, comparativ cu epoca corespunzătoare din anul trecut, au fost după cum urmează : Dela tutunuri s’au încasat 25 milioane 860.283 lei, cu un plus de 722.516 față de epoca corespunzătoare din anul trecut. Dela hîrtia de țigarete s’au încasat 2.968.762 lei, cu un plus de 144.442 lei. Dela chibrituri s’au încasat 1 milion 580.005 lei, cu un plus de 149.847 lei. Dela cărțile de joc s’au încasat 247.320 lei, cu un plus de 8.048 lei Dela explozibile s’au încasat 316.769 lei, cu un minus de 31.405. Dela sarea consumată în țară s’au încasat 4.048.743 lei, cu un minus de 71.137 lei față de anul trecut. In total s'a încasat din vînzarea acestor produse, în primele șase luni din exercițiul curent, suma de 35 milioane 021.884 lei, cu un plus de 922.311 lei față cu încasările efectuate în epoca corespunzătoare din anul trecut. Față cu prevederile budgetare, încasările din aceste șase luni ale exercițiului au dat un spor de 1.590.510 lei. « Din vînzarea de timbre s’au încăsat, dela 1 Aprilie pînă la 30 Septembrie, 6.593.313 lei, cu un plus de 80.428 lei față de încasările efectuate în epoca corespunzătoare a anului trecut. Față cu prevederile bugetare, încasările din vînzarea timbrelor pe primele șase luni au dat un spor de 651.408 lei. Elevele și elevii admiși la școalele din țară prin concurs Ministerul cultelor și instrucției publice a admis următoarele eleve și următorii elevi, prin concurs, la școlile din țară : Școala secundară de fete de gr. II din Craiova Epureanu Polixenia, Paulian Elena, Ivănescu Margareta, Anghelescu Lucia, Pretorian Lucia, Ghițulescu Floarea, Brătășescu Maria, Glogozeanu Alexandrina, Avian T. Elena, Bărbulescu Achilina, Bogaton Eugenia, Ionescu Floarea, Georgescu Sabina, Dumitrescu Ioana, Dumitrescu Cristina, Marinescu Henrietta, Tomescu Elena, Cruțescu Ecaterina, Fiorea Steliana, Chernbach Irena, Morărescu Eugenia, Patriciu Elena, Ionescu Filoftea, Ștefănescu Alice și Spîneșteanu Pohlive. boala secundară de fete de gr. II din București Belian Rodica, Vîrgolici Eugenia, Crăciunescu Elena, Luchian Elena, Popa Eugenia, Novleanu Maria, Coles Virginia, Benzi Josefina, Gabriel Joi 14 Octombrie Maria, Georgescu Elena, Pogîrlan Maria, Ionescu Ecaterina și Rădulescu Maria. Liceul Internat din Iași Dima Alexandru, Nisipeanu Aurel, Civiulei Nicolae, Caton Laurențiu Nicolau H. C., Antonescu Constantin, Miron Gr. Dumitru, Ionescu Teodor, Culai Ion, Nedelescu Const. Popescu Nicolae, Boldur Lutescu, Constantinescu Ilie, Matei Octavian Vasiliu M. V., Carman N. P., Sachelarie V., Popovici Napoleon, Prodan P., Postelnicu D. M., Popescu Stelian, Dumitrescu Simion. Jubileul unei reviste literare Am înaintea mea cel mai nou număr al revistei «Ramuri» din Craiova. E primul număr din anul al cincilea al revistei. Citindu-l îți reamintești clipele cînd, în vremuri mai bune, citeai paginile «Sămănătorului», care s’a dus dintre noi fără obișnuitul bun rămas. Acelaș suflet cald, acelaș entuziasm și aceiaș dragoste de cultura noastră națională respiră din rîndurile revistei craiovene ca și din paginile din zilele de splendoare ale «Sămănătorului». Pornită din entuziasmul unor tineri fără multe pretenții și fără multă experiență, revista «Ramuri» grație simpatiei cu care a fost întîmpinată de public, grație scriitorilor cari au sprijinit-o, s’a impus tot mai mult. Astăzi este singura revistă săptămînală din țară. Astăzi se bucură de colaborarea tuturor scriitorilor noștri de valoare Pe lîngă marele merit de a fi dus mai departe firul tradiției culturale în Oltenia, această revistă—mai ales de cînd conducerea ei a fost luată de d-na Elena Farago — se poate mîndri că reprezintă astăzi curentul care a stăpînit anii trecuți o întreagă generație. Se poate mîndri că ceea ce epigonii n’au putut face la București a făcut ca într’un oraș de provincie. Pe cînd la București umașii lui Vlahuță, Coșbuc, Iorga, Iosif, Anghel și Sadoveanu au plecat steagul și s’au retras din luptă, la Craiova steagul desfășurat în numele acelorași principii s’a înălțat tot mai sus tot mai cuceritor. Astăzi, cînd apare săptămînal, cînd are în fruntea ei pe cea mai de seamă poetă a noastră, cînd are concursul tuturor scriitorilor de talent revista «Ramuri» a eșit din cadrul restrîns al unei reviste de provincie In mișcarea noastră culturală ea este o forță, de care trebue să se țină seamă. Mergînd fără șovăire pe calea apucată ea va reuși să se impună tuturor celor cari se mai îndoiesc că mult pot face puțini buni împreună. TERENTIU. TEATRE & CONCERTE Palatul Ateneului. — Joi, 28 Octombrie, la orele 9 seara, basul I. D Atanasiu (fost elev al d-lui Aurel Eliad), va da un concert pentru complectarea studiilor în străinătate, cu binevoitorul concurs al d-nei Aristița Romanescu, și d-lor M. Enăceanu, G. L. Georgescu și Th. Fuchs, cu un program foarte variat. Biletele se găsesc de vînzare la magazinele de muzică Georg Degen și al Conservatorului. Seara la casă. * Talentatul și simpaticul artist N. Nngiescu va da Joi 14 Octombrie, la teatrul Leon Popescu (Liric), o reprezentație cu piesa «Lipitorile Satelor», melodramă in 5 acte de nemuritorul V. Alexandri și M. Millo. Se știe că d. Hagiescu a făcut din rolul lui Moise, circiumarul satului, una din cele mai splendide creațiuni ale sale. D. N. Hagiescu, din cauză de boală, n’a apărut de trei ani pe scenă. Sîntem siguri că de astă dată, toți aceia cari au fost adesea desfătați de verva și talentul acestui meritos’ artist, se vor grăbi să asiste la această reprezentație. ★ Cu prilejul săptămânei așa zise a «Comerțului» de la Expoziția internațională din Bruxelles s’a dat la’ Operă 2 reprezentațiuni extraordinare de operă italiană cu celebra primadonă Edith de Lys, tenorul Caruso și baritonul Amato. Fotoliul costa la aceste reprezentațiuni 100 fr. Succesul Edithei de Lys a fost considerabil și toți criticii au lăudat vocea sa de o rară frumusețe și temperamentul său artistic. Se știe că renumita artistă este angajată pentru stagiunea de operă italiană care se deschide la Teatrul Leon Popescu cu Aida Sâmbătă 23 Octombrie. Edith de Lys va întrupa pe Aida, rolurile celeralte fiind cântate de mezzosoprana Monti-Brunner, tenorul Maurini, baritonul Garonne și bașii Lucenti și Dado. Reamintim ordinea primelor spectacole : Sâmbătă 23 Octombrie, Aida ; Duminică în matineu, cu prețuri reduse, Bărbierul din Sevilla ; seara, Tosca ; Luni 25, Aida ; Marți, Traviata ; Mercuri prima reprezentație cu Battistini, cel mai mare bariton din ziua de azi, Emani. Biletele pentru aceste reprezentații, cum și pentru cele următoare, s’au pus in vînzare la Agenția teatrală Jean Feder. Alfred Gruenfeld, celebrul pianist vienez, care repurtează actualmente cele mai mari succese în străinătate, va veni în București în luna Noembrie și va da două concerte în sala Ateneului. Gruenfeld este cunoscut ca unul dintre cei mi iluștri pianiști ai lumei și unul dintre compozitorii de seamă. «Dacă s’ar cere să se citeze trei din cei mai renumiți pianiști ai timpului, zice d-l Mueller, marele critic german, apoi desigur că aceștia nu sunt alții decît: Paderewski, Busoni și Gruenfeld. * Actualmente se repetă cu multă stăruință la Teatrul Național, Judecătorul din Zalamea, puternică dramă spectaculoasă în trei acte de Calderon de la Barca și spirituala comedie originală într’un act, Navasta lui Cerceluș» de d. P. Locusteanu. Rolurile în «Nevasta lui Cerceluș» sunt susținute de d-nii P. Liciu, I. Niculescu, V. Toneanu, Al. Mihalescu, C- Belcot și d-na Maria Ciucurescu. Pînă atunci ordinea spectacolelor va fi următoarea: Miercuri 13. Modelul (La femmeme); Joi 14. Punctul negru, cu d-l Toneanu în rolul negrului ; Vineri 15. Necunoscuta ; Sîmbătă 16. Punctul negru, cu d. P. Liciu ; Duminică, în matineu, Lipitorile Satelor. PENTRU AEROPLANUL LUI BRUMARESCU UȘII In SUBSCRIPȚIE Au subscris pînă acum : Ministerul lnc. publice 3.000 lei. Banca Marmoroschi Blank 500 » Sindicatul ziariștilor 200 » Al. Cottescu, directorul general al C. F. R. 100 » J. Procopiu, președintele Sindicatelor ziariștilor 100 » Francisc Bruteanu, T.-Măgurele 20 » Clubul Tinerimea, 200 » C. Cociaș, 100 » Primăria T.-Măgurele 100 » V. B. 60 » Lasăr Vălimăreanu, C.Lung 20 » Emilia Ciuceanu 10 » I. Cezărescu 100 » Direcția generală a căilor ferate române 1000 » Radu Rosetti 32 » Personalul secretariatului din direcța C. F. R. 80 » Clubul sportiv 500 » Locot, Bărbuneanu, Cernavodă 10 » Ministerul de războiu 1000 » Total pînă în prezent 7132 lei. Subscripțiile se primesc la administrația ziarului «l’Indépendance Roumaine»■ miscare U uimii S’au făcut următoarele înaintări și numiri In serviciul general al vămilor : Controlori. — D. Teodor Diamandescu, controlor cl. III, a fost înaintat clasa II. D-nii Iacob Breahnă, N. Petrescu și I.Tomescu, au fost numiți controlori el. III. Șefi de vamă.—D-nii Ștefan Stamate, I. Lateș și Dumitru G. Petrescu, șefi de vamă cl. III, au fost înaintați cl. II. D-nii N. Nenu, S. Georgescu, L. Georgescu și Dumitru Bodescu, taxatori cl. I, au fost Înaintați șefi de vamă cl. III. Taxatori. — D-nii I. Roman, I. Bogdan, Sava Stătescu, M. Plătineanu, N. Manolescu și Dumitru Pestreanu, taxatori cl. II, au fost înaintați cl. I. D-nii Al. Ștefănescu, I. Sireteanu, Gr. S. Vasilescu, I. Bobescu, C. Delescu, C. B. Poenaru, I. Oncescu, Gh. Hamza și G. A. Cristea, taxatori cl. Iii, au fost înaintați cl. II. D-nii :Iulian Georgescu, Dumitru Sedima, Dumitru Atanasiu, N. Jipescu, N. Panaitescu, I. Curpen, I. Apostolescu, Oscar Caramfil, N. Romanescu și Gh. Petrescu, impiegați cl. I, au fost înaintați taxatori cl. III. Impiegați. — D-nii N. Roșu, M. Chirchiu, N. Grigorescu, N. Diaconescu, Gr. Missir, I. Zaharia Gh. Rau, I. Florescu, Gh. Trandafirescu, A. Andreiaș și P. Dumitriu, impiegați definitiv cl. II, au fost înaintați cl. I. D-nii I. I. Leonte, Gr. Barbulescu, P. N. Popescu, Dumitru Comănescu, S. Gr. Guralivu, N. S. Șerbănescu, Gh. P. Antonescu, N. Simescu, C. Filipescu și Izet Șabanof, impiegați auxiliari cl. I, au fost numiți impiegați definitivi cl. II. Agenți auxiliari. — D-nii Gh. Crivăț, Gr. G. Gorgan, Gr. S. Caracudovici, P. Albescu, A. Avesaon, Eugeniu Pîrvulescu, N. G. Nicolau, Gr. Stoica, Gh. Lupănescu și N. I. Danubianu, agenți auxiliari si. II, au fost înnaintați cl. I. D-nii Const.Ilucă, Gr. Gh. Vasilescu, Campiniu I. Epureanu, Gh. C. Gall, Ludovic L. Meșter, Gh. D. Dumitrescu, Hie C. Ștefan, Dumitru D. Moga, Gh. L. Olteanu, Alex. A. Averian, Aurelian I. Orezeanu, E. 3. Popescu, Spiridon Cristu și David Ionescu au fost numiți agenți auxiliari cl. II._____________ MANDATELE POȘTALE adresate gradelor inferioare Ministerul de războiu a dat următoaea decizie relativ la mandatele poștale adresate gradelor inferioare : Avînd in vedere că procedarea actuală , mandatele poștale adresate gradelor iferioare să fie înmînate acestora prin asieri sau alți delegați ai corpurilor de rupă, nu numai că dă loc la întîrziere i la tot felul de reclamațiuni, dar este contrară regulamentului pentru apliarea legei poștelor, care prevede că semenea mandate și valori trebuesc presate de agenții poștei chiar în mina destinatarilor. Avînd în vedere cererea direcției generale a poștelor și telegrafelor, decitem : In viitor, mandatele, scrisorile de valoare și orice fel de valori poștale adreate gradelor inferioare, vor fi înmînate acestora direct de către agenții poștali. Pentru stabilirea identității gradului iferior destinat, adeverința de primire de pe contrafața mandatului poștal sau chitanța pentru alte valori, vor fi atașate de către comandantul corpului, baehai sau escadronului, sau de către unfițer delegat de către acesta, prin cuvitele : «atest identitatea». Această atestare va fi semnată și daată, aplicîndu-i-se și sigiliul. Atestările pentru mandatele și valorile redate bolnavilor din spitalele militare ar fi făcute de către controlorul spit., care a primi de la bolnav suma sau valoarea redată de agentul poștal și o va trece î registrul de valori, conform regulilor , există în această privință, liberînd olnavului cuvenita distanță. Predarea mandatelor și valorilor posile se va face numai de 3 ori pe săptmînă, în orele cînd oamenii nu sunt îținuți în serviciu sau la masă. Fiecare cap de corp și de serviciu îi va înștiința printr’o adresă formulată pe irigintele oficiului poștal din localitate ( espre zilele și orele ce vor fixa pentru s cedarea mandatelor și valorilor poștale e către agenții pioștali^^^^^^^ Meetingul de aviațiune DE DUMINECA In ziua de Duminică 17 (30) Octombrie a. c., avînd loc la Hipodromul dela Băneasa (București) un meeting de aviațiune al d-lui inginer A. Vlaicu, se acordă pentru călătoria la București-Nord, Filaret și Obor și înapoi, cu trenurile regulate de persoane și accelerate (afară de trenurile 5 și 6 de Berlin), o reducere de 50 la sută. Pentru aplicarea acestei reduceri, biletele întregi de ducere la București-Nord, Filaret și Obor, ce vor fi eliberate de stațiunile situate între Slatina și Vîrciorova cu toate ramificațiunile și de stațiunile situate de la Bărboși inclusiv și de la Mărășești inclusiv în sus cu toate ramificațiunile spre Iași, Dorohoi și Burdujeni la trenurile de Sîmbătă 16 (20) Octombrie c. post-meridiane , precum și biletele întregi de ducere la București-Nord, Filaret și Obor, ce vor fi eliberate de toate celelalte stațiuni la trenurile de Duminecă 17 (30) Octombrie cante-meridiane, — vor fi valabile pentru întoarcere pînă cel mai tîrziu Marți 19 Octombrie (1 Noembrie) cu seara la ultimul tren. Pentru ca biletele să fie valabile la întoarcere, este absolut necesar, ca ele să fie vizate la intrarea în Hypodrom, prin aplicarea ștampilei (C. F. R. Hypodrom) pe versul biletului. Orice bilet, care nu va purta această ștampilă, nu va fi valabil la întoarcere. La ducere va fi perforată de personalul de tren, jumatatea superioară a biletului, pe care nu o va detașa de partea inferioară și nici nu o va reține înaintea stațiunei de destinațiune, iar la întoarcere va fi perforată jumătatea interioară. Deci călătorul la întoarcere, în condițiunile mai sus arătate, va trebui să aibă biletul întreg, care i se va reține astfel înaintea stațiunei de domiciliu. In ziua meetingului de aviațiune vor circula trenuri speciale de la București-Nord, Filaret și Obor la Mogoșoaia (Hypodrom), pentru care se vor emite «Bilete speciale de dus și întors», București, în Octomvrie 1910. O MODIFICARE a art. 14 din legea Băncilor Populare ( • £ Prin noua modificare ce s’a adus art. 7 ) din legea băncilor populare, intabulirea amanetelor și eliberarea biletelor e vînzare de vite sau alte lucruri sece de către poliții în orașele reședințe tau nereședințe de județe. • Ministerul de interne, avînd aceasta Ji vedere, a trimis prefecturilor o circuită prin care le invită să aducă aceasta o cunoștiința polițiilor, punîndu-le vedere ca art. 14 prevede totdeodată pedeapsă dela 3 luni pînă la 2 ani în 8 lisoare pentru cei cari vor libera bilete e vînzare pentru vite amanetate la 6ănci, fără învoirea acestora. t: PREȚUL CEREALELOR Prețul cerealelor la Brăila de pe ziua I Marți 12 Octombrie . Grîu nou predare Noembrie Nord Sulina 78 kg. lahl. 3 la sută corpuri streine, an hectolitru lei 13.41. Grîu nou bun curat 80 kgr. 1 la sută corpuri streine lei 13.92 vînzare promptă. Grîu nou mijlociu 77 kgr. 2 la sută corpuri străine lei 12.55. Grîu nou amestecat 75 kgr. 10 la sută Corpuri streine lei 11.40. Secară nouă calitate ! 74 kgr. lei 7.40. Secară călit. II 72 kgr. lei 6.98. Orz de toamnă 64 kgr. lei 6.44. Orz de primăv. 60 kgr. lei 5.52. Ovăz 45 kgr. lei 3.06. Porumb nou gras galben 77 kgr. lei1.70. Porumb cincantin 80 kgr. lei 10.56. Porumb colorat 78 kgr. lei 9.05. Fasole suta kgr. lei 21.—. Meiul suta de kgr. lei 10.30. LONDRA 'Date comunicate de ministerul industriei și comerțului) 11 Octombrie 1910. Deschiderea calmă. Grîul slab. Cereri neînsemnate în continuă scădere. Piețele americane New York, Chicago intimidează cererea. Prețurile griului din România complecamente neschimbate, adică: frîu cu 1% c. str. 80/81 k. la hl 19.57 fr. * « 2 °» « « 80/81 « « « 19.29 » » « 3% « » 79/80« « « 19— » » » 3 ° 0 » » 79|90« « 18.86 » » « 3 ° 0 « « 78/79 » « « 18.73 » » « 3% » « 77/78 » « « 18.61 » » * 5% « « 76/77 » « « 18.» » redare Noembrie-Decembrie. Liverpool închide, cu : « 19,61 pe 100 kgr. Octombrie, 19,72 » » » Decembrie, 19,78 » » » Martie. Porumbul, orzul, ovăzul neschimbate. N. B. Prețurile se înțeleg cif. pe o rută kgr. ANVERS I Lei pe 100 kgr. I rîn calitate superioară 19 — » « mijlocie 17 7|, » inferioară 15 7|, ecară Helena, calitate superioară 13 *|4 h « Moldova « mijlocie 12 ®/41 r ( Muntenia « inferioară 12 1 kg |, Irz, orzoaică Moldova călit. sup. 14 s/4 ; « pentru fabr. berei ■ mij. 12 */, « ■ nutreț 12 *1, 5 ivăz 11 s411 obtza 27 7|4raveta 26 7 8 iorumb Muntenia, mare’n bob 11 3/s 11 « Foxan 11 8|, « Moldova 12 — * incuant in calitate superioară 15 1/1 » « obișnuită 14 */, 5 Prețurile se înțeleg cf. Anvers. MANNHEIM H Lei pe 1000 kgr. |1 Grîul Saxonska (Rusia) 78|79 kilo 195,^5 ! » Ulka » 9 pud. 30181,47 » » 40 » 190,11 ! » din Romănia 78,79 kgr. 188,>7 I ! » Laplata Bahia Blanka 77 ‘/s » 191,34 I r Piața slabă. I NB. Prețurile se înțeleg pe 1.000 kgr. 1 if. Rotterdam plătibil comptant. | ® închiderea din 12 Octombbre 1910 t (Serviciul Agenției Române) ^ Liverpool.—Grîul cedă după deschidere din cauza operațiunilor baiștilor. Vînzări 1.150.000 centale. e Porumbul cedă după deschidere, vnătorii dorind să realizeze vîniri 100.000 centale. Berlin.—Fasolea Lingots s’a vînit între 332—3g3 Mk. tona. mică 5 Ungaria 255—26 Mk. tona. roindă 325—330 Mk. tona. Visibilul.—Stocurile visibile după Stroduce Exchange din New-York : frîu în Statele Unite 37.975.000 bulls. Grîu în Canada 10.415 000 bul, ils. Porumb 2.996.000 busels. p New-York și Chicago.—Grîul de lechhide slab. Scăderea continuă din următoarele motive : știri rele prin ite prin cablu, tendința greoaie a piețelor interne pentru naturale, ra Cfort favorabil despre recolta în Arminia, Australia și Rusia, lichi- Liri, sosiri mari din Mineapolis, tranzițiile bassiștilor, lit O ur care are loc apoi din cauza raporturilor mari din orașele mari|c<ne, a piețelor interne ferme, al condițiunei mai puțin favorabilă a recoltei în Illinois, din cauza cumpărărilor făcute de bassiști și de casele de comision, din cauza statisticei spre urcare a visibilului. O nouă scădere urmează din cauza cererilor puțin satisfăcătoare pentru marfa locală, a vînzărilor spre a preveni pagube ulterioare. Spre închidere are loc din nou urcare în simpatie cu porumbul. Piața închide susținut. Porumbul deschide slab. Scăderea continuă din cauza timpului favorabil la vest, a vînzărilor capelor de comision. Vizibilul spre urcare produce o schimbare. Urcarea continuă din cauza vînzărilor făcute de bassiști, a ofertelor fermierilor, a piețelor interne ferme, a recurrementelor considerabile. Piața închide ferm. Petrolul.—In dorința de a servi și mai mult piața noastră, introducem cu începere de astăzi în buletinul nostru pentru cotele petrolului și prețurile petrolului la Bacu. TEATRUL NATIONAL Necunoscuta piesă în 5 acte de d-l R. Bison, tradusă din limba franceză de d-l P. Gusti. Premiera de aseară nu-i decît reluarea uneia din succesele Teatrului Național de acum un an. Necunoscuta d-lui Bison este o piesă scrisă anume pentru marele public,— pentru publicul sincer care vine la teatrul pentru plăcerea de a trăi cîteva clipe de emoție intensă. Subiectul este un simplu fapt divers. El este însă tratat cu atîta meșteșug încît trebue să recunoaștem că de multe ori, nu subiectul te împiedică de a face o dramă bună. Să reamintim însă subiectul : Jacqueline Fleuriot, soția lui Fleuriot, președinte de tribunal, dezertează de la casă soțului ei îndată după ce a dat naștere unui băiat, Raymond. In viața de aventuri care începe pentru Jaquelina, ea se întîlnește cu Laroque, o figură suspectă, un escroc care trăește foarte bine după nenumăratelor lui afaceri necinstite. Laroque află că Fleuriot, soțul femeei Jaqueline este un om bogat. In consecință el vrea să obție de la el bani print’un șantaj. Planul lui este acesta: Băiatul lui Fleriot s’a făcut mare și a crescut cu credința că mama lui a murit. Ei bine, dacă Fleuriot nu-i va da suma de bani cerută de el, atunci el va divulga fiului secretul desfrînărei mamei lui. Jacquelina află despre planul ordinar al amantului ei. Vrea să-l oprească de a comite acest șantaj. El se împotrivește. Atunci Jacquelina îl ucide. Criminala apare înaintea juraților față de care trebue să-și dea seamă de crima ei. In timpul desbaterilor, din povestirea tuturor întîmplărilor din viața criminalei, Raymond, care era avocatul apărărei, află ca Jacquelina era mama lui. Emoționat de această neașteptată descoperire, el pledează cu atîta căldură și convingere nevinoția Jacquelinei, încît mama lui, care a ucis pentru a se cruța fiului amara deziluzie a desfrînărei mamei lui, este achitată, învinsă de durere și de urmările ucigătoare ale vieței ei destrăbălate, după pronunțarea verdictului de achitare, Jacquelina moare. Interpretarea piesei a fost pe cît se poate de fericită. D-na Demetriad mai ales, a emoționat publicul pînă la lacrimi. D-l Atanasescu în rolul fiului, a nuanțat cu o adevărată măestrie, pledoaria din actul al patrulea, iar d-l Sturdza în rolul președintelui a complectat ansamblul acestor trei roluri principale în jurul cărora se înjghebează întreaga acțiune. Cităm de asemenea pe d-șoara Mihailescu și pe d-nii Niculescu, Belcot, Bîrsan și Ahile ,care s-au achitat in mod conștiincios potrivit importanței unor roluri secundare. ________________INTERIM. C Cum e vremea? Marți 11 Octombrie, 1910 In țară. Timpul închis aproape în toată țara; a mai plouat numai în Tg.-Neamț 1 mm., Tg.-Frumos 7, Baia-de-Aramă 7 și Calafat 3 mm. Temperaturele maxime au variat ziua între 13 ° la Alexandria și 4 ° la Fălticeni, Tg.-Neaț și Iași. Noaptea brumă groasă la munte și în nordul țarei, unde termometrul s’a coborît în multe localități sub punctul de îngheț , cea mai coborîtă temperatură —4 ° la Mamornița, Dorohoi, Botoșani și Dorna. Presiunea atmosferică a crescut cu 4—5 mm, fiind în mijlociu către 770 mm. La Rucăr și Tg.Jiu a nins pe munți. In Europa, Depresiunea din Marea Neagră s’a mai umplut și s'a depărtat spre sud-est, iar apea din Peninsula Iberică s’a accentuat și a înaintat pînă în centrul Franției și către insulele Britanice. Ploi abundente au continuat pe coastele Franției, în toată Italia și regiunea dintre Adriatica și Marea Neagră și chiar în centrul Europei. La gurile Dunărei vînturi puternice și marea periculoasă. Presiunea înaltă (peste 770 mm.) în Baltica și estul Germaniei mai mult în descreștere. Biserică și școală Ministerul instrucției publice a hotărît să înființeze divizionara III pe lîngă școala din comuna Ciupercea, Flămînda- Mîndreni, din județul Bacău. — D. Brătilă, directorul și inspectorul general al învățămîntului profesional și particular, din ministerul instrucției publice, a înaintat d-lui ministru Haret raportul primit de la d. Gheorghe Simionescu, inspectorul școalelor primite, cu privire la constatările făcute la școala comunității bulgare din Capitală. — Ministerul cultelor și instrucțiunei-Subd ice roagă publicul Capitalei, care a at dovezi de generozitate în atîtea rînduri, să ajute cu bani sau cu previziuni instituția cantinelor școlare, din Capitală, în care se hrănesc substanțial atîți copilași^ărmanMn^imj Julj^