Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)
1913-01-15 / nr. 1772
urni su#979 bani o** W IfiJSM ABONAMENTE In țarii ... . M «B 18 Iá ! . . . ■ ș*w*e tai * Lei In itrina&tets . , an an SO Lei ..... $«&#» Imni 18 Lei AfretttaMMIMi îscop Ja ? șî »■*> *.i* (emrel Sutit) PEHTMI PRÎCTI $1 »EimeiS WFîtti UM fuBfttufl NABSUTITE rebactîa și kmmma&VA WSt^ORBȘTI—STRADA ACADEMIEI 17~BUCUREȘTI MSâîȚtA • timP01 13/47 M»iRI*TMTU : TILIFilu 22/39 Mftfsü SC SHSEL! NU SE Sft APOI.47." mmmm comerciale Linia Kiwe ?f?o colaaui ta Lini* ev*rf» 7 pe ocela*aă !s Inserții m «mia* pagi»* IU ÎSf" China sa np?ăâte sî B ăi războiu Noua atitudine a Guvernului F*ESI»B*Ut £ APMWfl DIN SUVFEN, Nil RE TRECĂTOARE. După consiliul de miniștri, ținut al altieri dimineață sub președinția Regelui s’a transmis presei următorul comunicat autorizat de guvern : — «Miniștrii au căzut de acord asupra liniei de urmat pentru ca tratativele cu Bulgaria sa poată ajunge la un grabnic rezultat. Comunicatul acesta, care a lămurit in sfîrșit opina publeâ cel puțin asupra atitudinei viitoare a guvernului de colaborare, este o indiațiune cu acei ce au azi răspunderea oficială a situațiunei trec la o noua atitudine, mai potrivită împrejurarilor grele prin care trece țara. Partidul liberal a primit cu mulțunire comunicatul prin care se anunța schimbarea produsa in atitudinea guvernului și, dovada acestui simțământ al partidului liberal, au făcut-o următoarele comentarii autorizate de cari a fost însoțit ori comunicatul guvernului în preex liberala : „Se va constata cu plăcere că guvernul a luat in sfîrșit o atitudine hotata, care răspunde exigentelor situațiunei. De altfel, acesta e și sentimentul partidului național liberal, dupa cum reese din comunicatul pe care-l publicam mai jos»Și, în adevăr, comunicatul partidului liberal care,— prin necesitatea ultimelor evenimente, s’a produs odata cu comunicatul guvernului, spunea lămurit că cel puțin „de nudul acesta» se impune ca Romînia sa se manifesteze acu toata hotărîrea necesară pentru ca soluțiunile crizei balcanice să nu se poată da în afară de noi și pentru ca inele să se fie seamă serioasă de drepturile și revendicările noastre». Prin urmare, în actuala situațiune externă, punctul de vedere al partidui liberal a fost bine lămurit pentru toată lumea politică prin cuprinsul comunicatului, publicat în fruntea numărului nostru de ori. In același timp, guvernul luînd o atitudine mai hotarîtă și mai energica pentru viitor, o atitudine care se apropie de data aceasta mai mult de sentimentul partidului liberal, era logic lucru ca aceasta nouă linie de conduita a cabinetului r fie bine primită de partidul liberal. * Dar comunicatul de ieri al guvernului mai are o semnificație prin însăși redactarea lui. * Comunicatul guvernului dă o indicațiune precisa că neînțelegerile din guvern au încetat, provizoriu cel puțin, și că în sfîrșit, miniștrii cazind de acord, cabinetul Maiorescu a ajuns la o unitate de vederi asupra rezolvirei diferendului romîno-burgic. In împrejurările grele prin care trecea a, desigur că un guvern, în care s-ar fi produs note discordante, un guvern fără imitate de vederi, nu ar mai fi putut dăinui și ar fi căzut prin el însuși. Privită chestiunea din punctul de vedere al marilor interese naționale, cari întrunesc în aceiași dorință pe toți cetățenii acestei țari, restabilirea armoniei din guvern răspunde sentimentului general. In sentimentul general și al opiniei publice și al jurttei politice, mai este însă și dorința ca această armonie sa nu fie provizorie, să nu însemne numai o trecătoare unitate de vederi, pe care mii ne s’o vedem transformata în Iași în neînțelegeri de felul acelora, cari erau ori pe punctul tfet provoace o criză guvernamentală. Astăzi, mai mult ca oricînd, guvernul Romîniei trebue să se prezinte și înlâuntru și în afară într’o perfecta unitate de vederi. Numai în asemenea condițiune va avea autoritatea necesară ca sa impună, în rezolvarea crizei balcanice, o soluțiune care să nu se poată da în afară de noi și în care să se țină seamă serioasă de drepturile și revendicările Romîniei. Ceea ce se impune și mai cu osebire, e ca guvernul să intre, de acum înainte cel puțin, într’o atitudine din ce în ce mai hotărîtă, spre a ajunge, conform angajamentului ce și-a luat prin comunicatul consiliului de miniștri de la Palat, la un »grabnic rezultat“. Propaganda ditjjicowspy BULGARII Nfi aMENI « ȚA CU RÂSCOAIE ȚÂRNIȘTI. Am reprodus din ziar de bulgar»și cite« a ameni țări și insulte posoane la adrea Romîniei. litre altele. Bigamiine amenieț«—in cazul unui conflict armat cu dînșii—cu răscoale țârănești și că soldații noștri se vor uni cu ai lor și vor îndrepta armele contra aristocrației romiîne. Nu ne propunem să discutăm noi chestiunea unui eventual război intre noi și Bulgari. Amenințăr de presei bulgare însă, în ceea ce privește răscoalele țărănești și atitudinea soldților no>ștri în caz de război cu Bughi, ne amintesc propaganda fiină de d. dr. Racowky importva unui asemenea război. D-l Reowsky, prin scris și prin viu grai pe la întruniri publice, spunea că nu avem ce căuta in spre Silstra și că revendicările noastre sînt numai înspre Carpați. In caz cînd Rmânia va declara război Bulgariei, spuneau atonii sindiciști ca șiii lor în frunte, soldații români treime să stea «t arma la picior și «â nu t ■gă în Bulgari iar căci vor fi siliți să tragă, atunci soldații ținâni să-și îndrepte armele împotriva propriilor lor ofițeri și să-i împuște. Așa vorbeau și scriau sindicaliștii d-lui Rakowsky, atunci cînd existau temeri că România ar mobiliza contra Bngariei. De altfel, noi am publicat atunci destăinuirile unui important personaj din Brăila, cu privire la credința pe care o au Bulgarii, că d. Raiowsky este cel moi puternic sprijin pe care il au în Ronâura că propaganda d-n aici servește de minune interesele Bulgariei. D-l Rsnowky n’a îndrăznit să răspundă nimic; a tăcut și atunci preum tace întotdauna de câte ori dăm în vileag propaganda sa auiromânească. Dacă însă propaganda criminală a d-lui Racotsky nu poate avea nici o înrâurire asupra soldaților și poporului și nu poate zru [UNK]cina patriotismul lor în *■ limba arie luată în smis in Bubari . Dovadă cele scrise de presa bulară în această privință. ________ fi Societățile BB Pei • « US ZUR DTÎ TIl HIVE A ȚI Sß ■ REDE AITOIÎIZIT 8A DESMS MTA SITUS APȚIA NAȚIONALA SOCIETĂȚILOR PETROLIFERE Zilele trecute am publicat știrea că s».. cîit.ș'i« sinastra de petrol au hotărît să donez", pen'ru apărarea națională » tern, valoarea producțiunei lor de ptrol, pe o singură zi. Acastă șire o deținem de la un fruntaș petrolist care n j-a dat-o ca un fapt apoapo îndeplinit. Htărîreaoietăților de pstroi a fost primită, bineînțeles așa cum trebuia să fi primită, adică cu toată simpatia cu care se pot întimpina asemenea fapte. Spre surprinderea noastră însă, după dou zile, un ziar de dimineață, dă o desmințire formală sirei și anunță că, numai societatea ilana Romisan a subscris teatru aparatech nap, nulă suma de... 600 lei. Nu știu dacă această desmințire a fost autorizată chiar de către societățile petroliere, mai ușor ne vine însă să credem că vre-un răutăcios, ca e nu poate să digere soietățile nostre petrolifere, a inspirat desmințirea, pentru a pune intr’o lumină antipatică aceste societăți. Nu ne închipuim că societățile noastre petrolifer care realizează anual beneficii de zecimi de miioane, ar reveni așa de ușor asupra unui gest atît de frumos și care le punea într’o lumină atît de înălțătoare. Este adevărat că societățile petrolifere dela noi lurează mai mult cu capitaluri străine, aceste cânitului însă, au unț“ies perfet de bine că, contibuind la întărirea apărărei naționale a țărei, își pun la adapost propriile lor interese. Astfel fiiid, noi continuăm incă a crede că disminurea ziarului de dimineață, nu este decit o încercare de a se pune intr’o lumină atîta societățile noastre petro« litere. Unitarii ne SiasscIE»0«« CU PRIVIRE LA DECLAIȘIAȚUI .H D’P FIO^O V ANISM ALF FRUNTAȘII ORBU? O^RI. Un ziar de dimmetiă sub forma unui interwicv și redacț«rolul său cu câțiva oameni politici din Sofia ne dă o priveliște a filo-romântismi Ul“ oamenlor politici marcanți de Sofia Firește sce-te protestări de simpatie venite tocmai în momentul elír. “îtrend l eu Bulgarii nu se mai sfirjeșe, și cînd el ne contestă cerințele tinice cele mai modeste și mai legitime sună foarte f Îs. In politică în ger?tris sentin ntalis ht ti I este deplasat, atî cînd n’are o miproritate de într ’ e că numai în relațiile dintre indivizi iubirea se poate întemeia pe jertfă. Toat ce iubire poate fi aceasta, cind ea nu îndeamnă mintea bulgărească a ne da, cea ce noi avem drept să cerem ? Poporul bulgar trebue să înțeleagă, un ju.lu elementar și anume , că prietenia u Statu jios ra nu poate să se intenseze decit pe respectul dreptulintor minore. A conesta aceste drepturi, sabiilte pe istorie, și pe însăși actul de- naștere al rugarlei—tratatul din Berlin— este o rea re nenorocită, este o procedură ce nu poate face cinste nici inimei, nici minței bulgărești. Totuși păstrăm inest speranța că fumurile victoriei, victorie care acuma este ea însăși amenințată du reviviscența Tur, «scă,—vor dispwre, și astfel poporul bulgar, și mai ales conductorii lui, vor puta sude cu ceva ma u multă lumină care e si ut lut rtele lor. Ofensa domnițcei noastre nu poate fi nici într’un caz folositoare Bulgariei. OPINIA PUBLICĂ și SfipsPil Militii » » Evenimentele din «rună au provocat o Intensă deșteptare a conștiinței naționale P cind criza balcaniă era la inceputul ei, se părea că a vii» « a publiă »« se inrestază, îi neajun, de ir-ivitarea roblemelor descinsa ți cd stăpnit nu sunt in divjuns conștienți de rolul țării nonstii. De acea au fost , 8aril cU va apelam pentru Țethfie. ..«a conștiinței naționale, de care fieminii au dat pilde mrăleile altă dată cei dinți* opt pornind din partea d-lui Ion Brătianu, i-• outorabilul său discurs dela clubul liberal. Conștiința națională exisă insă, in stare latentă în capetul pe câinii romi, și evenimentele intimplate în timpul din urmă, prin care țara a fot direct mere sută, au scos-o la lumină, vie și puternică. P ctucincieni cetățenii discută situațiunea țării noastre in adtu dele împrejurări și tate inimile vibrează astăzi un patriotism luminat și dorință de sacrificu, pentru onoarea și înălțarea neamului. Fiecare din noi le putem constata și o legitimă minime, trebue să ne cuprindă. Prin sentimentele și energia lor cetățenii noștri se ridică la înălțimea evenimentelor mari, șiin adienea cotidițmni atrusinea noastră poate avea hotărârea și tăria necesară. sărbătorim noștri... Cînd P.irisul, plin do lari, ajunge sa plictisească pe unii din fericiții lui locuitori, și cînd nevoia uni variațiuni se mira»o de vre-un intelectual, artist, savant, conferențiar, ci folelonist. și drumul spre... porți’« ori • tu ai „și se opreșt “ la Bucurști. O pre samblă pregătește plirbirii de la Dunăre despre n semnetatea gigantică a noului venit. O reclamă bine susținută pune numele .eminentului conferențiar“, „talentate lui (ioet), în plină atenție, și impresizii abili creiazi în jurul artistului purit aa „oare-carb", fauna unui maro «cine Viji, A unei, în fața unei săli, in care locuri e foarte scumpe, sunt înne cu săptămîni înainte de reprezentație ori de constrație, ilustrul oaspo se produce, joa ă sau orbște, spre de lina admirație a unui pubiu care în mare a lui majoritate, nu știe d-i cît să vobească fruțuzele, fără nii o altă cultură mai adiucă. „Stilenții“ — cin "or fi acești figuranți , vrednici ? — se închimă, ca nișe animale, la trăsura divei, eroului, ori tenorului răgușit și-l Longue pină la or*d, ca un guiual victorios... Dacă intelectualul e conferențiar, ei incintă pe audit ori cu cel e mai d’sfinse banalități, convins fiind și foarte pe drept, că ori ce ar vorbi e totuși interesant pentru un public, care cunosc o cu apoximație limba francezá... Fruntașii români, castelanii cu vile construite în stil elvețian, arabo-bizantin, se grăbesc a invita pe marele oaspete, care surîde, mulțumește, acordă intervievuri în care spune cu atîta spirit,: „Sunt încîntat de frumoasa d-voastra țară, în care mă simt ea la mine acasă. Doisotat ghiluit în banchete â la Luctulce, condus din vilă în vilă, și di ntr’o casă sompuoasă în alta, oaspetele se întosrec acasă, mulțumit de o călătorie triumfală. Și acuma actul II:" Toți acești sărbătoriți odată ce s’au reîntor la ei asa‘ă, ne urtă cu do~ăvirșre, iar cînd gr. fe momente se abat asupra noastră un glas nu se ridică—glasul tare perora la conferințele banale — ca să ia apărarea poporului nostru, pe care l'a cunocut, ca ospitalier și ea destul de cinstit ! Să zicem oare că avem ceea ce ne trebue?... Fotronias mtrim zuis Situația internațională - FAPTE $1 COffEHTARB - Lokitup* dată de Tinerii Tirai a fost atît de dramatică și de neașteptatit, că Europa nu s’a desmetirit încă de pe urma ei.’»atelare europene nu și-au fixat în că atitudine», iar presa marilor Țari abia și-n desemnează pe a ei. Ziarele engleze, franceze și rusești carcă să țină lumiirile în natura de mai nainte, cînd se fâcuse •«•odei Europei în fole«« Balcanicilor și înpotriva Turciei. Dar în presa germană și austriacă e pe a se desemna o mișcare de critică la adresa Triplei Alianțe care și ea a părtinit pînă azi pe Balcanici. Presa berlineză în deosebi, cere guvernului german să nu se mai lase «terorizat» de acțiunia Triplei Înțelegeri, să facă o politică pe cont propriu, potrivită intereselor germane, cari nu se pot împăca cu o infrîngere totală a Turciei. Pe cu parc, Germania vrea să pornească in această direcție Absența semnificativă a ambasadorului german de la ultima întrunire a conferinței ambasadorilor din Londra și anunțata interpelare a șefului liberal Hagerman in privința actiunei Triplei înțelegeri, sunt sub acest fapt simpioaie, cari nu vor întîrzia a se desuși. Fapul zilei de azi e că Puterile sunt desorientate ; ele au reînceput desigur conversația lela cabinet la cabinet, dar botă urile lor nu se vor cunoaște, decât după ce noul guvern turc va fi răspuns la ultima Notă a Puterilor Guvernul din Constantinopolcmporizează însă, pe cât poate, acest răspuns, în vederea unor aranjamente prealabile cari să ajungă triumful puntului său de vedere care, se știe, nu e favorabil cesiunea Adrianopolului Situația e neprezisă mai ales fiindcă un desacord intre Puteri e de așteptat cu privire la măsurile de luat in ziua când guvernul turcesc va fi comunicat punctul său de vedere. CMC* TAT LP FÎVRRTIAPE AKt TIRCsEI Turcia are azi un guvern mai ereegi*, dar ca sa edite, c* și sub Kitaîl Pișa, în mijlocul celei mai grele criza fianciare. N’are buni cu cari să-și plătea © â «old» ții și sa-i hrănească, și nu din» cauzele pentru azi Kamil Pașa a fost dispus să cedeze Puterilor, a fost tocmai »»castă grraista financiară a Turciei. S’a ios îrplit chiar în ultimele zile ale guvernului Kamil Pașa un fpt tipic. Poarta ceruse Băniei Otomane un avans de două milioane în lo’ouri de bzaur cu garanția Kdivului Egiptului. Banca promisese avansul, dar a doua zi, primi d o depăș4 din Paris, și-a retras cuvintul Puterile Mri, în primul rînd Franța, au căutat să sustragă Turclei de concurs financiar, spre a o constrînge să cedeze. Dispune-va guvernul tînăr turc dr fo duri 7 Gasî-va el banii ne«e an în Germania, cum se crede? Iată o întrebare,are constitue încă una din preocupările ziei de azi. prPQIM-APFAO*** PQATILOR »*•« I Delegii balcanici sunt foarte deprimiți în urma evenimentelor din Canstantinopol. Ei nu mai vorbesc cu încrederea de mai -ninte și nu mai amenința cu marșul aspra Constantinopolului. Aum se referă la avizul Puterilor, relevînd că Puterile au fost sfidate de guvernul turc Speranța blcanicilor o că Puterile vor interveni în favoarea lor. Dar unele Puteri europene manifestă tendința de a lăsa această apărare numai Balcanicilor, dacă nu sunt mulțumiți cu concesiunea le fa» Turcii. Și tocmai asta deprimă !» Balca# siei. ATITUDINEA ANGLIFÎ Atitudinea pe care Angli* a luat-o față de Turcia, dela primri succese militare ale Balcanicilor, a provocat o nedumerire guturală. Anglia »Tust socoti’m intotdeauna ta «w*«« Turciei. Anglia a salvat in 1878, Turcia europeană de dezastru și întreaga opinie publică europeană se aștepta ea și de data asta, Anglia că uit în ajutorul Turcilor. Imperiul britanic a adoptat însă o atitudine cu totul contrarie Faptul nu se poate eeplica numai prin acordurile internaționale ale Angliei cu Franța și Rusia, ci mai atres, prin împrejurarea că Anglia a încetat de a vedea în Rusia riulul secular, începe a se da o altă explicațiune politicii britanice. De la inuairea primei renologii turcești în IttOS, Englezii n'au mai văzut cu ochi buni imperiul otoman. Se temeau ca regimul constituțional să nu l regenereze și nu în înzestrarea Turciei cu așezăminte constituționale vetau englezi o primejdie, ei in faptul că un asemenea regim ar fi trezit conștiința națională a musulmanilor sub dominația engleză. Tinerii **f sunt, prin concepția lor șovini și pan-islamici. De la întronarea lor, s'a a bvivat o puternică mișcare de neatirnare a naționaliștilor din Egipt. Anglia se temea ca acelaș lucru să nu se intimple și cu musulmanii din India. De aceia a căutat să profite de rezultațile războiului balcanic, spre a da Turciei o loviture mortală. Cu o lume dezmembrați, slăbită și ținută sub călcări scade și primejdia unei retudescențe pan-islamisce și dispare in primul râd pericolul unei mișcăi de neatirnare a naționaliștilor egipteni. Circulația vin CUM INȚELEGE UN ZIAR GUVERNAMENTAL IA AR TPFE’T SA SE FACĂ CIRCILAȚIA. Răspunzînd și partipanînd o scrisoare pe are d-l inginer Bădișcu directorul s ocietăței corouuale de tramvaie a fEpocei* cu p ivire la circulația a «-«tor vhioule, ziarul guvernamental e de părere că obligațiunea de a fr-uU regulat și cu băgate de seamă nu poate fi de cît pentru tramvaiele electivv ale «prțâței omimale, celelalte vhicule [pot merge nm vor și cum le place fără să țină absolut nici o regua. Așa cei de la oficiosul guvernamental găsesc că e foarte natural ca tramvaile electrice care merg perini, daci pe un anumite trasu, să fie obligata sa O’oRas ärice alte u bicule pe care le întîlnesc în cale. De pildă dacă un tramvai electric întilnise pe linie ve o cotigă de lapt e, «re-o căruță cu gunoi sau vre-o trăsură, o» ca re conductorilor le-ar fi părăsit în acele puncte, conductorii tramvaielor electice, trebue să oprească tramvaiul, să-l ia în spinare și sa treacă pe alături de vehiculele părăsite pe linii!* tramvaiului, pentru că așa vor cei de la «Epica». Trăsuiile, automobilele sau lănițele n-au obligțiunea de a ocoli tramvaiele electrice cere mu pe un anumi traseu, ci tramvaiele trebue să ocolească acele iniiiule. Un fapt caracteristic de o asemenea natură, s’a petrecut mai biue trecut. In dreptul unei cîrciumi din strada Viitorului se opuse un furgon cu sticle depă gazoasă. Conductorul furcomimpărgise vehiculul chiar pe șinele tramvaiului și intrase în prăvălia unde discuta cu negustorul. In timpul acesta sosește tramvaiul electric care în fața obstacolului «’a oprit în loc. Cu toate semnalele date coducătorul căruței n’a voit să se deranjeze să ■sca vehiculul la o prte. Peste câteva minute șase tramvaie electrice s’au înșir ! una! după altul pentru că fu"goau! cu sticle du vid» că se miște singur din ■oc, iar conducorul lui nu vroia să-și întrerupă convorbirea. A trebuit intervenția enegică a psi g rior din tramvaie, pentru ca conducorul furgonului sa binevoiscă a-și trage vehiculul ceva mai la o pace de pe șinele tramvaiului. După teoria celor de la „Eocca” tramvaiul ar fi tnbuit să iasă de pa șine și să oplească căruță pentru că..... era un tramvai comunal. ZAVRACOSI Sărmanii Bulgari! .Adevărul3, pru corespondetul său particular din Sofia — recte dr. Rak wski —ăineazi pe b’ezii Bulgari, cărora 1e cerem și Silistra, după ce ei nu se aleg decît cu un teren strp în Macedonia. Patrioților de la «Adevărul» a început să li se vadă șalvarii. O propunere D-l N. D. Cocea, tînărul prieten al d-rului Rak vski, e nemulțumit de felul cum se face,ti vele omî o bulgare. Pent a ca stine e Cocea să nu mai facă proză opoziționistă prin «Adevărul»—propun să fie numit ministru plenipotențiar la Sofia. Virgulă. ffftfp W& tncaert« fWf DIN CARNETUL UNEI FEMEI m m Feminismului liric de Claudia Miliian Feminismul ? Se zic că e revendicarea drpturilor foireei Dar ce drepturi ? Toate dropurile: dnfturi civile, dreptul instruct« noi ,integral“3. dreptul de a exercita toate profesiunile rezervate, pină acum sexului tare, dreptul da a colabora la legile, că era femeile pînă acuma, nu au Lent, de«ît că se supună, cu alte cuvinte dr p*uri de vot și de alge««. Atîta tot ? Nu fără îndoială, instrumentele acestea de putere ce se vor da în mîinile tetreilor, le vor ajuta să reformeze societatea modernă, care nu bste decît d ntr’o singură arip.5 ; toată ste«islația va fi modificată, contractele prin cari feneia, pină acum își apunea voința, vor fi suprimate, casă’oria în speial va fi reformată radical, suprmată chiar. Va fi ceea « a zis Musset, ceea ce a zis înaintea lui Sieges : Bărbații vor fi femei, Și femeile vor fi... tot ce vor voi. îj fi profesor de literatură a strins în două volume binele și răul zis despre femei. Eu ași vrea să nu se cetească decît ce ace se zice de bine, și atunci ași reaminti pe Lamartine : •femei, îngeri muritori, creațiune divină, Rază unică, ce luminează viața ociipă. Pe Victor Hugo, Femeile sunt pe pamînt Să idealizeze totul, Universul este un mister Conceput din căutarea lor, le Alfred de Vigny. Dar dacă Dumnezeu, ie-a așezat Ihgă [om, femeie, Tovarășe deliată, Eva ! știi pentru ce ? Pentru ca el să se vadă In oglinda altui [suflet. Să auză un cîntec, ce numai tu 'l poți [cinta. Entusiasmul sincer d'ntr'o vece suavă In sfîrșit ca să-i fii j elevator și sclav Și să domnește asupra-i supusă legi lui. Dacă ași îndăini să descria utopia urna, chestiunea femenină, s’ar rezolva <■« la sine, b#u mai bine zi nu s’ar mai disputa. Fmeea și-ar putea avea toate drepturile, pentru că socetatea ar fi astfel organizată ca nici odată femeea să nu fie silită să-și cîștige ziua de azi. Scutită astfel de asprila vieței și a luptei pentru existență și-ar împlni cu toate forțele sufletului ei, marile datorii, p«tru care este erenită. Dar așa cum e societatea organizată, îi zic și eu femeiM ; «Suntă oricum crezi că poți trăi mai bin«, chiar furînd dreptul barbitului, fu rînd pe rînd Salomeie. Mesalină Frmeie, Lesbiană sau electoare, de poți fi fericită, și eu te sant, femee ! Nici intr’o parte, ea 'n țnuiturile anglosaxone, femeea nu o mai îndrăzneață mai perseverentă, ea acolo, și nici Intr’o parte n’a obținut succese mai mare. John Ruskin, susține feminismul, în cel mai îneotător mod ! »Acesta este (vorbind de cămin), «unt sigur, lo’n femeei, ai olo este adevărata ei patrie. Dar nu vedeți că pentru a ocupa locul acesta, și pntru a’și exercita puterea trebue ca să fi.— atât cît se pot întrebința acești termeni pentru o ființă omenească—incapabilă de greu. Unde domnește femeia, trebue să fie dreaptă, trebue să fiu bună,e«linttă și vecinie bună, instinctivă și înțeleaptă—nu pentru ca «a sa desvot% s-mi pntru ca să renunțe la ea însăși , înțleapt’, nu ca «a se așeze mai presus de bărbatul ei, ci ca să’l secondeze la umăr, vecinie—înțeleaptă, nu din îngustimea unui orgoliu «triil, ci da biodi«apsionată a unei îndatoriri modeste — infinit de variată: nu asta trebue să consiste adevărata valabilitate a femeii. In adevăratul sens la donna e moliile, nu e centru qualerium’al veniginei purrii zicătorea,schimbitoare ca umbra profită de o tremurare ușoară și nesigură", ci variabiă ca lumina cu miimi de rze, clioate și semne care se îmbracă în culoarea tuturor obiecteor pe cari cade, și care o irizează.» De ziua în care Stuart M 11. în 1867, depuse în Parlamentul britanic prima lui propunere, de a se acord» drepturi politice femei, legislațiunea engleză a făcut progrese mari în a est sens. azi in Anglia femeile sunt electoare și sunt votate în Consiliile municipale. in Consilii« șom a-e și de binefacere. I» lipsea numai dreptul votului și al alegrii în Parlament și l’au cucerit și pe alst» căci Anglia cu toate aparențele ► i conservatoare, a făcut în zece ani, reforme ,odala uimi* tor e tefome pe care Franța, revoluționară, le-a făcut într’un secol. Primrose League, „Liga Primăvenilor“ (la noi emboțica cucului în latinește: Primula) fondată după moartea lordului Beaconsfeld, care a stimat, la un reconfortant, pe Conservatorii englezi, a găsit în sexul frumos, colege entuziaste, apostoli de devot;ment și de activitate neobosită. Bărbații recunoscători le-au deschis ușile biurochior și ale voturilor, oferindu-le sesine și la Westminster. In coloniile b’iance, în Rona Zlandă în 1803, în Australia de Sud în 1895, femeile și-au cucerit aceleași drepturi. D. Pierre Leroy-Bealieu, întors din Australia, a dat detalii interesante asupra primelor urmări ale reformei. Miss Fo lett, din Boston, a scris un volum mare asupra, stribuțiunilor respective de speaker la Westminster și Ia Washington. Că pot guverna fmeile, n’au văzut exemple mari: Elisabeta, Maria-Teresa, Caterina II-a, Victoria Angliei... Pot fi amante, artiste, guvernatoare cuceritoare și apostoli — se achită vecinie, cu prisosință de sarcina pe cară și-o asumă. Luptă oricum crezi, că noți trăi mai bine chiar furind dreptul bărbatului, furind pe rînd Saloimie, Mesalină Femeie, Lesbiană sau electoare de poți fi fericită și eu te «nunt femei!__________ IN CORPUL ZARULUI: Chemarea la raspundere a guvernului Maiorescu de asta-vară.