Viitorul, octombrie 1914 (Anul 8, nr. 2387-2414)
1914-10-14 / nr. 2399
r < anul al șeaptelea — Mo. 2S*a& 5 BANI SITUAȚIA In Polonia mearsă e mars în vălmășeală. Macul german de la Varșovia a fost respins, dar germanii nu sânt în durată ci se reconstitui In vederea unui nou atac. Lupta de la Varșovia m e din acelea cari pot fi abandonate; acolo se măsoară forțele inimice și de stăpânirea Varșoviei depinde în bună parte mersul ulterior al războiului de pe frontul oriental. De aceea ambele tabere fac sforțări uriașe ca să dețină Varșovia. Roșii și germanii nu luptă aci numai pentru o poziționa strategică, ci mai ales, pentru o pozițiune morală. Nu putem deci aștepta la o nouă și viguroasă ofensivă germană, dar și rezistența iașilor va fi înverșunată. Judecând după luptele date pînă asumați Ruși, germanii nu cuvînd de a fi neliniștiți de armata țarului. în afară de dezastrul din Prusia orientală, armata rusă a ținut bine. Ocuparea Lembergului, după o luptă de trei săptămâni, s cu tonii spre cinstea armatei rusești. Dar și la nord, în contra germanilor, armata rusească a reportat succese morale remarcabile. La __ăpE8îovQ și Savaik! Rușii is’au fost dați Îndărăt. Cetatea Ossovietz, asediată de germani, se află tot in mâinile Rușilor. Iar la Varșovia nimeni nu poate prezice de care parte va B succesul. Fața de importanța covîrșitoare a luptelor de la Varșovia, celelalte incăerări cad pe al doilea plan. Luptele austriacilor pe Sas și pe Vistula, ca și reocuparea Bucovinei i'au decit varsata unor etape secundare. Tot așa și succesul germanilor la căpătul nord-vestic al frastului accidentat. După toate probabilitățile acest capăt va fi In cele din urmă șs mâinile germanilor ,și atunci generalul Jaffre nu va mai putea repeta acolo Încercările sale de învăluire. Dar se va face la Nord-Est. In direcția Woevreunde, bineînțeles statul major german se va sili să-i dejoace planul, cât timp însă germanii nu vor reuși să spargă centrul francez, nu vor putea vorbi de succes. ABONAMENTE In țari................... un an 18 Lei..................... șease luni 9 Lei In străinătate___un an 86 Lei............... .... case iuni 18 Lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI 56 - STRADA ACADEMIEI 17 — BUCUREȘTI REDACȚIA : Mele* 13147 —Ap«15X ® iA : TeU*a 22139 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina III........................ 50 bani Linia corp 7 pe o coloană în patina IV........................ 80 bani Inserții și reclame pagina III litri»................................... 2 Lei 0X0— Cei mai nenorieri conți de pe lume Războiul a răpit copii Ior cel mai suferit suprem* jertfă, plins, fără cald sprijinitul. Jarăi a plecat în licărire de speranță în nenorocita lor luptă de unde nimeni nu știe de sei viață, va mai putea înapoia. Mii de copii. Pentru a le veni in ajutor, inimile al căror singur ajutor era acela care caritabile au făcut aziluri în cari cei mai nenorociți copii din iunie, orfani de tată și de mamă, găsesc loc de adăpost fără a mai putea vreodată simți fericirea perdută a căminului părintesc.» üBBüü Sfirșitul războiului ? SE VA MAI FRSLONSI PREA MULTĂ, FOARTE MULTA VREME bnei alianțe Tot ce se desprinde deocamdată din nesiguranța, aceasta, Declarația de război a, căreia că a triplei înțelegeri sau a dos a urmat deslănțuirea conflagrației generale, în chip firesc a provocat imediat o discuțiune contradictorie asupra duratei mai mult sau mai puțin lungă a războiului european. După părerile unora, începutul ternei ar fi urmat să coincida cu preliminările de pace. Extraordinarele proporții ale înarmărilor de ani de zile, — și ele o cauză a măcelului care însingereasă astăzi Europa, — motivau pentru unii credința în scurta durată a războiului general. Mijloacele de distrugere, — cărora geniul inventatorilor le-a dat ultima perfecție cunoscută, îmi prețî omenești, mci pînă acum, contribuiau nu fără oarecare dreptate să întărească convingerea celor, cari nu credeau în prelungirea conflagrației europene peste sfîrșitul anului în curs. Părerea, care a predominat, însă, de la început și care continuă să,stăpânească -și azi, — de altfel cu foarte mulți sorți de a găsi confirmare în desfășurarea viitoare a evenimentelor, — e că războiul general va fi de lungă durată. Cei, de această credință au văzut dela începutul conflagrației un mativ de prelungire al ostilităților și în armamentul perfecționat al beligeranților și în Un general victorios se reîntoarce un aliat condamnat pe trei mai din( • de pe câmpiile înroșite unde era înainte, frontul ni‘Pt un stindard ce simbolizează forț 3) Italia, în urma succeselor din prea mtins,pc care « danÄS'Ä.Ä? tele. : martiriu, sau vre-un cărturar vin pe viitor să aibă o atitudine ostilă Laptele. ie pini acum,"**'* lelete diferitelor genții?Ä Ucun, a fi „al său“? Oh! nu. V’ine sau acum O.mania vor fi favorabile pervenit în București, Pantelimon! Amaniei’ deoarece numai,grație ei a încetat să le dea încă de la început caracterul unor lupte „decisive“, au dovedit totuși, prin situațiilea în care se găsesc armatele beligerante, că soarta războiului e mereu schimbătoare. Succesului de ori al unei armate, îi urmează azi, o înfrângere a aceleiași oștiri; terenul cîștigato . __________ , de îngeri, «are la adăpostul unei di... .. . Dplome și unui control neeficace, tri va continua să se certe cu Spania azi cu enorme sacrificii de vieți mele, grație avorturilor provocate, pentru Maroc și într’o bună zi, va omenești, e pierdut mîine cu înflac^uri pe atâtea ființe nevinovate, arunca în aer vaporul german JRinnettel vx s 91 at'lei PanteliuK», esitarea me'dunica* pe care guvernul de la Beide 7 sacrificii, nedind astfel tai posibilă: votez pentru Pantelimon. i km îl va trimite ca simplu spectatar nici unora, și nici altora din j El e un fel de Jean Valjean a Initor în apele marocane. Acesta va fi toi beligeranți să culeagă mai înS °* «a răzvrătit contra societăței, începutul conflictului căruia îi va . . . . , -care prea sa înrăutățit ca să urmă-S urma declarația de război. Austromult ae citeva zile si este odaiarească pe un om ce vroia să trăia**- j Ungraria va urma Germania, Rusii —.*..*** -----.* oá. si psul» nu îl a**_ im_________i. • numai cîteva ore roadele unei lupte, la care participă sute de mii de oameni. Ultimele telegrame de pe teatrul general al războiului eurommm&M er.woa w victorii fnnice , cari nu vor avea, însă, decit calitatea să prelungească încă pentru foarte multă vreme măce Pagini de actualitate CE AR FI FOST SA FIE SgBKKUKU/ff/jff...... — FANTEZIILE CfiWi AUTOR GERMAN — Sa vorbit de diferitele profeții de- In două săptămin, cel mult, armataIliană. După Toulon lative la evenimentele de la ordinea germană va ajungge la Lyon celebrii 11 portului Marsilia zilei. Preziceri, adevărate sau sim- oraș al mătăsmîtor. Negustorii vomple farse ale unor oameni de spirit, începe sa strice contra armatei iar aceste așa zise profeții, au cel puțin soldații, nici nu a mai b ’nani si meritul că au fost făcute ia alte dea piept cu armata germana si ausi vremuri, și dacă astăzi ele nu se imtro-ungară, ereintă tocmai prin soarta mereu .'Plinesc pe de-antregul, părți din ele in timpul acesta armata italiană, schimbătoare a armelor este ,?epind perfect real,totei timpu'.TM minții Alpi pe la Viso si sommoaioare a armei,oi, este ,im. Céms, vor ocupa. Briançon apoi certitudinea că războiul european . Astăzi vote vorbi însă, nu de-o Chambers- Grenoble etc., transforma dura poate cu mult mai mult timpul când amînd,războiul într’o simplă plimbafoet făcută este prea recent — cide re militară, chiar peste prevederile celor mai, fantezia unui autor german d. Sonn Acelaș lucru se va petrece și în Vinerteid, autorul faimoasei broșuri I . .. puțin optimiști. („Frankreichs Ende“ apărută in Ger *u?.1Ma. ?1 Algera, unde vor navali Astfel cum, se prezintă lucru mania în anul 1912 și tradusă în Italierni cu trupele lor și Arabii din zile în lumina zilei de azi, totul "TM1TM. TrP^s. Spaniolii iarăși nu vor sta . . . „ . j 7 ^aTul . „Ce ga oiei tu un jour . ie cu mimele m sm și după ce vor ocupa impresia ca ne găsim abmn fel partaj de la France , pa întregul Maroc, vor năvăli în Alînceputul conflagrațiunei, care nu-j . E?nim »nimatom de curiozități de genia de apug bii, de aci înainte va reclama ci-librărie, broșura, d-lui Sommerfeld nu este o noutate. [Pentru majorivilizației un imens sacrificiu de tate« cititorilor noștri însă, coprinsul ei este bine venit astăzi, cînd. . . ^ și după «om se va vedea, autorul nu se va, mai vorbi încă multe luni este decit un om bolnav de preț; de așa pretinsele lupte... „decid; multa fantezie. MUSB 83B va veni rândul După ce sudul Franței va fi comis.^sintfuPlect ocupat, armata italiană se va îndrepta ...pe nord:; unde se va uni cu cea germană și Austro-Ungară pentru asediarea Parisului. Nu va fi însă nevoe de aceasta, deoarece populația Parisului se va revolta. Va urma apoi proclamarea Comunei și fuga președintelui Republiciei într-un aeroplan. Tratatul de pace. Francezii fiind distruși, va urma pacea. Congresul se va întruni la Zurich în Elveția, unde se va hotărî ca numele de francez să dispară. Germania va anexa întreaga Franță de la nordul fluviului Garona cu excepția provinciilor Artois, și Picardia care vor fi late ca, bacșiș Angliei. Restul Franj Acestea vor fi desfășurările ope ....0..... ____ rațiunilor pe uscat. Pe mare, flota Iței va fi anexat de Italia. Spania va unită .a. Italiei și « Austro-Ungariei | ]na Marocul,iar Rusia va căpăta noi după ce va mina strimtoarea Gibral-t compensațiuni teritoriale în Asia. Iar pentru a împedica fuga vaselor] * . franceze, le vor fugări în marea Meiditeraniă pînă le vor distruge sau* Iată ce convinde cartea d-lui Som • , v „ . . . . . 1 captura. Cu cele din marea Nordului merfeld profetul german din anul Să vedem însă ce copiind cele trei și oceanul Atlantic se va însărcina _în. .. „ capitole ce formează broșura d-lui flota germană, care p,Ud a<fi cel P«tTM> trebui Portul de război francez Toulon sa fie foarte plictisit de oarece nu i s’a împlinit nici măcar prevederile Sommerfeld Iul acesta rvranemie ca**,«,«*»,’», * Situația diplomatică. — In ceacet va cădea, fiind bombardat de pe , J ^ .Koaznic, care amenin-pr*ivește această așa zisă parte pre- mare de către flota italo-austro-un- diplomatice dar mite operațiunile mită sa cernească lumea pină în un, liminară oricărui conflict armat, de gară, iar de pe uscat de armata stalitare. ahiurile ei cele maii Sommerfeld înclină a crede că Fran- -----------------------------------------------grmme ei cele mai îndepărtate. Ea va rămîne pur și simplu izolată în capul unui război cu Germania și aceasta din următoarele motive : 1) Rusia nu se va mișca, deoarece lecția dată de japonezi, o va opri și afară de aceasta posibilitatea unei revolte interne o va împedica să mobilizeze. 2) Anglia va rămâne iarăși neutră , deoarece, realist cum este din fire, englezul nu se va aventura să ajute 5) Acelaș lucru se va petrece și cu Spania, care în Maroc, se găsește în vecinică dușmănie cu Franța. 6) Muntenegrul în fine se va da cu totul de partea Austro-Ungariei care îi va promite Albania și Epirul. Singură Franța nu va bănui nimic din toate ce se pun la cale. Ea TRIUMF, chitei de curți și tribunale, aplaudat Turci?* reportel TMtoriile contra de un auditor, clement, teagnonim, indulgent și amator de fraze frumoase : „Pantelimon vine în București, chemat de un ziar și biografiat de acelaș ziar ! Firește, nu sunt de părere că Pantelimon e cel mai rău dintre oameni; și intre o moașe oarecare făcătoare ea și el sub un soare ce îl credea e- va tăcea, din gură la apelul Franței, galitar. Așa este. Dar purică un vis !«r Anglia, temîndu-se de un blocus fiind de măsură ce-1 port în mine, care ar face-o să moară de foame, se I fără voia mea, îmi spune că achita va proclama neutră. ! nu? »Si.india ® Operațiunile militam - In prima nave?6311 De^° e 0 greșesc je ^jig declararea războiului, I o* „a j T • . . , mreele germane, vor ocupa orașul pe an abundă în pilde edificatori! referil că nu voi ° fi blamat/Sntb V*ney\ AP °\ vSr hia a.sa4n . . , j ° LÎ1 inaina T * forturile de la % erdun 91 vor înainta re ani acest punct de vedere, pre-mentariamul nu «.a o mare fară spre Nentehâteau, în timp ce amernintînd situațiunea și o lumină veșnic nouă, urmează surprizelor stare de permanentă incertitudinile jertfe, de viețile închinate bine" Orașul Dijon va încerca să vene, care nu poate' indreptăți pe iui general • owudaxttttc* piste. Două dirijabile „Parceval“ și r minimus j nu Zeppelin msa îl vor bombarda ' fă» «mc sa.el^a es ®#uJUi beliapranElori - fa‘ garda armatei germane întărită cu ajvinsurile în imei și ioni consumate- trupele austro-ungare se vor îndrep.Surprizele neresitațile curate in slăvirea pri a nor g.Belfort. .După o rezistență , meuUrund a f‘inzn au71«1’ í^senletă- disperată Belfort va cădea, după carmie, ce vom mai face fata de mare va urma căderea orașului Besan Unazi FRAȚI DE ARME Nu otkikă războaiele cele mai orbicene s’ad sfîrșit cu legaturi strînse de prietenie între popoarele cari pe câmpul de luptă și-au disputat victoria. Un exemplu strălucit îl aflăm tocmai în amiciția de astăzi fremcoengleză, după veacuri de ură de rasă și tupte crîncene, dintre cari cele mai multe s’au purtat pe pământul Franței. Era în firea francezului de altă dată să urască pe englez cu aceeași intensitate cu care simte repulsiune și vrăjmășie astăzi împotriva germanilor. Nu mai departe decit la definitiva înfrângere a lui Napoleon, la Waterloo,. Englezii au fost greutatea care a apăsat balanța victoriei de partea aliaților de atunci. Pe urmă,, suferințele marelui Cuceritor în insula Sf. Elena, obiect al persecuției înverșunate asupretregidelorului englez care parcă acumulase în sutleiul său întreaga ură de secole dintre cele două popoare, — nu, erei, o speranță a apropierei de mai tîrziu franco-engleză. Durerile și rănile vechi s’au închis și acum citivă ani, sub influența unsi mare rege.. Anglia a reușit, să cîștige cu totul simpatia, poporului celui mai nobil. Francezii au învins o mână arielenească, vecinilor lor de peste Canalul Mînecei. Astăzi soldații celor două fici, un nor la umăr, lupta cu ultima învermnare împotriva Germaniei. Resentimentele urci de secole s’au evapo"(tf: un dușman comun trebuie dis’rus. Cino- alte de mu rom înregistrat este,prini ani, a abiarro între chior ! ■ [UNK] manii ciihg’iU de astăzi, atunci,!!erestic xum-rîpă.râ alo. poi..n':lor astă..! în luptă r-gr fi puse în (din lumină... Styx. FRAȚI DE m TERIST FRflf LUNTAi ni: UPS INFAM "ET. ȘI LÎN VO"MQLEZ I Marți Uotombrie ütsi* 9? O PIESA ÎNĂLȚĂTOARE BBBmBBHBBEBBBBBBWBWBWBB HMBHBBBBWmBmmpWBfl BBHBBBBWBBIBBB Gaterina Varga“ de d-na CONSTANȚA HODOȘ Intemeindu-se pe date istorice și nu pe plăsmuiri fantastice, cunoscuta scriitoare d-na Constanța Hodoș a presentat de mult Teatrului Național o piesă istorică și naționalistă. Valoarea artistică și tendințele înălțătoare ale lucrării d-nei Hodoș ne face să stăruim asupra cuprinsului frumoasei lucrări. Actul I. — Caterina, după ce fusese măritată, — aproape forțată de tatăl ei și fratele ei mai mare — după un advocat bogat la Viena și rămâne văduvă, se întoarce acasă la moșia părintească. E obosită îndurerată că nu mai găsește aci la moșia vecină, pe fostul ei logodnic Mihai, de care fusese așa de brutal despărțită- Stă în parc citind o carte și căutînd vindecare în aerul curat, în frumusețea naturii în iubirea nepoatei Ilca, orfană și ea de mamă. Dar din această resemnare poetică și chiar nu fără oarecare speranță o smulge ca o furtună, cu bruschețe, revolta pe care o simte cînd vede cum fratele, el nedreptățește despote și subjugă pe sătenii (iobagii) sfii. Aci întru scenă culminantă ea protestează contra acestor tiranii, întîi cu blândețe stăruind să convingă pe fratele ei că nu e bine să ia oamenilor dreptul de a trăi. Fratele ei răspunde cu minte: „Drepturi! Cine te-a învățat să vorbești așa !.. Parcă ai fi o nepoată a lui Horia și nu a acelora uciși de mina lui !“. Toate sunt în zadar. Albert dă ordin să fie adus legat la curte nepotul tocmai acelui țăran inimos care cu patruzeci de ani în urmă scăpase dintre flăcările castelului aprins de Horia, pe mama Caterinei și a crudului tiran Albert fiindcă acesta îndrăsnise să facă din nou o petiție, în scris cerând „islazul dintre dealuri“. Caterina nu poate să vadă jalea Anuței, soția osînditului la o sută de bețe să îndure țipetele copiilor după tata lor și mai ales desperarea mută a lui Moș Nie mântuitorul de odinioară, și fratele ei. — desleagă ea singură lanțurile lui Nicolae. Caterina își revendică drepturile asupra moșiei și dă țăranilor pășune, pământ, pădure. Poporul o aclamă: „Să trăiască Doamna noastră!“ Și se încheie actul întîi și se începe drama, martiriul Caterinei. In actul al doilea se întoarce din Italia, logodnicul iubit la vestea că e văduvă acum Caterina. Bar Caterina fine acasă. E numai Albert tulburat, făurind planuri, și denunțând comisarului pe Caterina—revoluționară. Caterina umblă din sat în sat— inîngîe copii învață femeile cum trebue să-i crească, pune pe bărbați să tac din păduri și tufișurile de pe coaste și să pună porumb pentru mălai. Adună acte, documente și pornește în fruntea unei cete la Viena la împăratul. Poposește acasă unde o mai are pe Ilpa, dar în acelaș parc în fața casei sub umbră o așteptai Mihai, care se încearcă s-o rețină «~rătîndu-i vechea dragoste : „Târziul** zice Caterina deși se luptă dorul de fericire în sufletul ei — dar și-a dat cuvîntul muntenilor și sufletul ei în* treg e cuprins acum de misiunea eli*berării de sub jug. „Pretutindeni, zice ea, acelaș jare* sărăcie, pustiu.... Am cutreerat întreg Ardealul de dorul unui copil rumen și vesel. Nicăeri nici unul Pretutindeni, vai, aceiași obrăjori palizi slăbiți, cu doi ochi mari arsători de suferință, cari mă priveau cu mustrare și parcă ’mi cereau o viață!... ! Actul III-lea e în audiență la Burgul din Viena. Acesta-i actul cel mai bun din piesă. In anticamera sălii da audiență se grămădește tot sufletul revoluției din 1848. Unguri, Croați, Sârbi își cer drepturi discutând cu cancelarul monarhului, la urmă vine Caterina cu Moții ei și arată soarta românilor și cere - cere - și în sfîrșit isbutește să intre la împăratul! Actul IV e în munții apuseni la Bucumani în fața bisericei poporul așteaptă, foarte agitat sosirea Caterinei cu veștile. Sosește Caterina călare pe calul ei alb, istoric, și arată bunăvoința suveranului, intrigile celor din jurul lui pericolul de moarte prin care a trecut, îndeamnă poporul la răbdare, cumințenie și cînd nu se va putea altfel le arată mijloacele de apărare la arme! La vitejia străbună! Dar Caterina e prinsă cu vicleșug, chiar in momentul cînd supușii ei ara mai multă, încredere in ea și e dusa în captivitate. Poporul se revoltă. Actul al V e mai mult un epilojp1 tragic. 1 Caterina, scapă din închisoare slabă. istovită pe jumătaite nebună moții o recunosc și o împresoară ea? plînge întîi dezastrul, soarta ei. Dar cînd află că s’a șters iobăgia» că viteazul Iancu, a cîștigat toate dătaliile în munți și a susținut libertatea lor, reînvie de bucurie îndeamnă pe Aca, D-na Vasvari și pe toți din jurul ei să pună cununi de stejar, pe morminte și să nu mai plîngă pe cei cari au murit glorioși. Aceasta e pe scurt acțiunea unei piese naționaliste, fără declamații, ci cu un avînt sincer și profund susținut de o foarte meșteșugită condu*cere teatrală, scrisă într’o limbă curată și frumoasă. Representarea, „Caterinei Varga** ar fi pentru Teatrul Național o ocazie nouă de-a servi năzuințele mari ale sufletelor românești, prin intri-* gurarea visului artistic. Tanșan Luptele de la Varșovia Asupra luptelor dela Varșovia, pe care le numește „derisive”. Românul, organul oficial al partidului național român de peste munți, publică următoarele aprecieri, făcute înainte, de a se cunoaște rezultatul lor. . _ Se știe că telegramele din Petrograd anunță că în aceste lupte Rușii au fost victorioși. Au început luptele în jurul Varșoviei. Este punctul cel mai important al războiului cu Rusia. Telegramele din Petrograd anunță că însuși țarul Nicolae a dat un manifest prin care anunță însemnătatea politică a luptei și cere să se apere Varșovia cu orice preț. Se știe, că acum cîtva timp sa spus că împăratul Germaniei ar fi declarat că obiectivul Germanilor este Varșovia. Odată acest oraș cucerit ei vor avea interes să meargă mai departe. Evident, că nu luăm toate acestea ca lucruri absolut sigure, dar le reamintim pentru ca să se vadă că lupta ce s’a început in jurul Varșoviei are o foarte mare importanță. Dacă armatele rusești sânt bătute serios aci, atunci, firește că întreaga ofensivă rusească suferă o grea înfrîngere și nu se știe cînd și dacă va mai putea să respingă armatele germanio-austro-ungare pentru a-și face drum în Germania și Ungaria. Tot așa dacă armatele germianoaustro-ungare vor fi bătute iserios aci se compromite serios situația dublei alianțe... ...La Varșovia, se luptă peste trei milioane de soldați. Lupta este dată de ambele părți sub privirile celor doi împărați și cu toată îndârjirea de care armatele sunt capabile. Cine va învinge? Desigur, că nimeni nu ar putea să spună cu siguranță. Succesul ofensivei germane de pînă la Krum face să se creadă, că Germanii au să învingă, decit la Varșovia ci se întâlnesc cu numeroase trupe noai rusești cari nu au miai luptat pină acum. Sunt trupe proaspete, evident nu de mina iuni »acestea, dar în sfîrșit trupe cari nu au indurat oboselile mari ale războiului. Germanii vin cu faima generalului Hindmburg, și au și ei trupe cari luptă pentru prima dată contra Rușilor. Este, »le sigur, una dintre cele mai mari bătălii cari să fiu dat și cea mai importantă pentru soarta războiului. ANCHETE Locuințe pentru Corpul «clic înlesnirile făcute de CASA DE CREDIT A CORPULUI DIDACTIC După cum se știe în 1911 s’a votat o lege care modifica legea de organizare a Casei de economie și credit a Corpului didactic, permițîndu-se acestei istituțiuni, să acorde memibrilor săi, împrumuturi în scopul de a se construi case de locuit. Această lege a fost promulgată și ea ființează și astăzi. Pentru asigurarea sumelor împrumutate, în scopul ca membrii corpului didactic să-și poată construi case de locuit, legea prevede următoarele garanții: In primul rând fiecare membru al Casei, care solicită, un asemenea împrumut, garantează achitarea cu salariul său. In al doilea rînd membrul care se împrumută pentru ași construi locuință, mai trebuește să contracteze o asigurare pentru viață, la una din societățile de asigurare, în cuantumul sumei împrumutate, care sumă în caz de deces al membrului împrumutat, revine Casei de credit, pentru acoperirea sumei datorite. Afară de aceste două garanții, legea mai prevede încă una șt ațrimd că atunci cînd se acordă un împrumut pentru construire de locuință, Casa de credit să mai ia și o inscripție ipotecară ■asupra imobilului ce urmează să se construiască și pînă la concurența sumei împrumutate. După cum, se vede s’au luat toate garanțiile posibile pentru garantarea împrumuturilor efectua pentru construirea de locuințe. De îndată ce această lege a fost pusă în aplicare Casa de Credit a primit un foarte mare număr de cereri pentru asemenea împrumuturi, pe care însă nu le-a putut satisface decât numai în limita resurselor sale. SUMELE ACORDATE PANĂ ACUM DE CATRE CASA DE CREDIT. PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINȚE, SE RIDICA LA UN CUANTUM DE 1.456.770 lei. Acordama acestor împrumuturi insă, Casa de credit a Corpului didactic, s’a ghidat și de o mă. «II» dantiMMrat Miái RWdicá d« a vení