Viitorul, aprilie 1921 (Anul 15, nr. 3913-3937)
1921-04-08 / nr. 3918
Apărarea cărei și indiferent de ultima fază a aventurei ex-regelui Carol — este de , natură ca să ne arate situațiunea grea in care noi ne aflăm. Aceste tendințe ce trăesc în poporul maghiar, simptomele unui iredentism care nu înțelege să se plece inexorabilei fatalități istorice, ne face să înțelegem că avem datoria — ca o condiție a existenței noastre — de a concentra toată energia, nu numai pentru consolidarea internă a statului, dar și pentru întărirea mijloacelor prin care țara noastră poate să se apere și să se impună la exterior. In ceea ce privește consolidarea noastră ca popor, în antagonismul sau conflictele lui cu celelalte popoare, o primă precauție este aceea care privește tactul politic și anume să nu facem niciodată fapte prinipite și nu adânc cumpănite. Tocmai pentru că trăim în timpuri de surpriză și pe un teren mișcător, avem datoria de a reflecta orice act politic ce trebue să-l facem, pentru ca nu cumva din pricina unei , pripite hotărâri, să nu fim gata și cu întreaga putere, în momentul , când evenimentele vor cere actul hotărâtor. Atitudini de grăbită acțiune, cum și acuma ne-a fost dat să constatăm ■ în cuvântarea d-lui ministru de ex- ,teme al României, cu prilejul eventualei intervenții în Pesta, ne arată cum ele tocmai din cauza grabei cu care se iau, sunt desmințite de desfășurarea însăși a evenimentelor din afară. . Dar din punctul de vedere general politic, acțiunea noastră internațională, în situațiile tulburi și grele de acum,trebue să fie condusă de experiența recentă politică. Dacă în timpurile cele mai grele ale țării, interesele puterilor aliate — după noi foarte rău înțelese de aceste puteri — sileau a ne trimete în război, cu făgăduiala că armata din orient ar ataca concomitent cu noi, deși în acelaș moment se știa în sferele Aliaților, că acest lucru nu se va întâmpla; dacă, cum memoriile prințului Sixte de Bourbon , ne arată, Aliații se gândeau la o pace separată cu Austria, care trebuia să se facă cu jertfa aliatei ce se numea România, numită totuși „eroică“, „martiră“ și „paratrăz enet“ al Verdun-ului, atunci putem conchide că alianța noastră cu marile puteri, nu trebue să ne paralizeze simțul propriei noastre apă, fărî. ...... i Dacă în linii generale, politica noastră internațională, nu poate fi decât alături cu Aliații noștri, în măsura în care interesele românești concordă cu ale lor, nu este desigur mai puțin adevărat că în noi înșine trebue să căutăm și să găsim puterea noastră de rezistență și de apărare. Dar atitudinea noastră în raport cu statele ce ar voi să ne atace, este în strânsă legătură cu organizarea noastră ostășească. De altfel, felul cum se desfășoară evenimentele în orient, ne face să vedem ce utopică era credința că e posibilă o dezarmare ,sau o limitare a puterilor militare așa cum pacifismul „Ligei Națiunilor“ credea că o poate cere. , De altfel întrucât nici statele învinse nu au putut fi obligate realmente a dezarma în limitele tratatelor, cu atât mai greu ar fi fost să ]e ceară României acest lucru. Desigur România în această atențiuni ne dată puterea ei militare, nu urmărește nici un gând imperialist, dar este preocupată de grija de a a beneficia de roadele războiului. Se impune astfel ca organizareanoastră militară să se adapteze timpurilor noue și acest spirit de organizare este ajutat de efectivul mărit al oștirei noastre, deși granițele făreî de apărat nu sunt mai mari decât ale vechiului regat, este ajutat de experiența războiului ma îi Oștirea noastră trebue să fie în acelaș timp organizată în așa mod încât să corespundă regimului democratic și votului obștesc în care trăim, și deci, întreaga națiune să fie pregătită pentru război. Iar cât privește ajutorul pe care oștirea noastră îl poate avea efectiv de la armatele aliate, noi trebue să fim pătrunși de adevărul că drapelul nostru trebue să fâlfâie alături de drapelul Aliaților, dar de aci nu trebue să se desducă, și opiniă ce ne poate fi dăunătoare, și anume că aliații nu ne pot ajuta dat fiind distanța mare ce ne desparte de, ei. t * ■ _• • . Iată de ce în organizarea și întărirea oștirei noastre, ca și în ceea ce privește consolidarea politicei noastre naționale, trebue sji plecăm de la credința că in noi înșine trebue să găsim puterea de viață și de rezistență față de greutățile și pericolele externe. Desigur că în această organizare ,a oștirei noastre, va trebui să ne conducem de principiul democratic al unei cât mai largi lămuriri a opiniei publice asupra chipului cum este condusă oștirea noastră. Precum de asemeni se simte nevoia unei continuități de control și de conducere, a cărui răspundere să cadă nu numai asupra unui singur om — ministrul de război — ca până acuma. Și în această direcție, partidul liberal își va îndeplini o datorie, găsind soluțiile cari să satisfacă nevoile țărei și nevoile oștireî. . ........ ----------.............................— -ZI CU ZI D. dr. Lupu văzând cum țărănismul se evaporă, este totuși vesel. E o ocazie ca să se afilieze direct la internaționala a treia din Moscova. Sunt unii medici răi cari se bucura când un client bogat se vindecă repede. In această categorie se află partidul d-lui Mihalache, care vede cum rezolvarea chestiunei agrare va tăia craca de sub picioarele țărăniștilor. Dacă țăranii nu vor mai avea ce să ceara, ce se face cu țărănismul turbulent ? To fine d. Titulescu, despre care unii afirmau că nu va putea realiza ideile sale de economii, din pricina rezistenței colegilor pulitici, s’a dovedit a fi un om ce știe să taie în carne vie . A înființat un nou minister. ‘ * I Un deputat guvernamental a protestat contra modului cum sau votăm legile referitoare la „Reconstrucție“ și „Refacere“. Ale tale dintr’u ale tale. u - --------------------------------- L ECOURI a Sangai (China) s’au incaput lucrările unei uriașa stațiuni de radio-telegrafie, care va permite al se transmită știri de întreaga rază a Pacificului, fără utilizarea stațiunilor intermediare. Asemenea stațiuni vor mai fi create și la Peking, Canton etc. D Kikkawa, directorul măsurilor și greutăților din Tokio, a adresat, biroului internațional de resort, o telegramă prin care spune că parlamentul japonez a adoptat legea pentru introducerea sistemului metric, în uzul nipponilor. De altfel și Staraul ca și întreg Extrem-Orientul va admite, în curând, noua unitate de măsură europeană. Camera franceză va lua în discuție un proces de lege privitor la instituirea unor taxe de intrare pentru vizitatorii muzeelor și tuturor lăcașurilor de artă, taxă care, de altfel, se percepe în Anglia, Olanda, Spania și alte țări, unde veniturile produse, pe această cale, ating cifre însemnate. TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE La LYON PARTICIPAREA ROHANIEI — esta organizat pavilionulnesc dela esamilia din lyofl uvraowtz III Trati cum i -xr acesta ofistal pentru prima oară târgul ,din Lyon. Pavilionul român așezat la intrarea în sparc, este împodobit cu steaguri franceze și românești Inurugurarea la: s’a făcut la 6 Martie în prezența autortăț’llor târguluh ! Francezii nu cunosc așa bine România. Scopul expoziției noastre ar fost să ne facă cunoscuți cât mai bine ș' insă pozitiv. 1 Francezii nu cunosc nici resurselKr nici valoarea noastră economică și nici procedeele noastre comerciale. Pentru a arata toate acestea, spavilonul este împărțit în urmatoarele 6 secțiiuni: Secțiuunea^^gricolă I In această secțiune simt mai mult de 80 varietăți de cereale și a dertviailelor lor, case dinmaăr sau se fabrică la noi. Fiecare probă avea însemnat numele varietății, locul de proveniență și rezultateletunai dei științiice a calității sww d. Ca fructa erau expuse probei de mere, pere, nuci, magiumuri și o serie de varietăți de vinuri. Secțiunea lemnului JeminRuwm nwn—in Lemnul aleativ este după însemnătate al treilea produs al exportului nostru. Și secțiunea de la târgul din Lyon este la înălțime fiind complectă Sunt expuse peste 500 de probe. Lemne ,la construcție de esențe diverse, bucăți de tâmplărie, sculptura, placajuri, produse derivate ale leminini, cheluloză, acid lactic, cărbune de retortă, gudroane etc.Ca să se dea vizitatorilor o cife © exactă, despre starea actuală, a imínnatriei noastre forestiere, au fost expuse numeroase fotografii și hfbțt 0îia dfaffe' ce arată exportul rășinoaselor noastre în bazismul mediteranean, înainte de război. Perspectivele noastre în acest comerț sunt încă și mai frumoase acum când comerțul cu lemne al Rusiei, stagnează, în care caz România și Iurgo-Slavia sunt cele mai Îndoaie pentru aprovizionarea cu lemne a bazinului mediteranean. Ceea ce ne lipsește sunt mijloaice de comunicație pe apa, deoarece serviciul nostru maritim, este insufcient. S’a atras apriția francezilor și în special a Lyonezilor de către reprezentanții noștri, la, rângul "din acel oraș asupra inființărei de comparei de vagoane între Lyon și porturile noastre. Secțiunea minieră, metalurgică și arta decorativă Această secțiune are 120 probe de produse pririlifere, derivate din petrol, combustible, minerale Începând cu aurul și terminând cu fierul, trecând prin argint și cupru. Secțâssura industriei metalurgice ■prin probe, diagrame și fotografii a căutat să arate starea actuală a ei. Elecțiunea ariei decorative naționale a expus numeroase probe de covoare, țesături, broderii, pirogravijii însemn etc., toate în motive românești. Monopolurile statului Secțiunea monopolurilor statului a expus multe probe de tutun în foi din spețele cele mai deosebite și câteva locuri de sare-Vizitatorii primesc și broșuri destinate să facă cât mai cunoscută țara noastră din punct de vedere comercial și industrial. Unul dintre ele0 era și La Roumane economicuie. Ea cuprinde articole de specisilitate: „industria minieră“ de d-l Stoihcacius b&r de mure; „industria forestieră" și „Cerealele“ de d-l doctor C. Bungețianu. i profesor la Academmia de înalte studii comerciale și industriale. Această carte caută să dea prin date statistice cât mai completite asupa industriii și comerțui lui nostrmi o înțelegere exactă a valorii noastre economice. -------—....... I........ TRIBUNTIlg FESERfI TIEl Pocăiții —•*>— Federația a revenit în armament. Dacă acest fapt nu va marca de n■ aur o influențare în bine asupra lunsărilor acestuia el este însă semnificativ când considerăm modul în care s’a produs. De fapt Federația nu obținut nici o satisfacție. Ridicarea sa! Cruderei dlui Mihalache poate servi doar drept pretext -nn^-un om serios n’o [UNK] poate considera dusă ca o cauză susficienită pentru infrângerea vanilă~ Id d-lui forta. nervozitatea d-lui Vaidei. nestil’iorn-idei d-lui Martin^ 1 (lentafjüjiei d-lui Lupu si suficientei : drli Maialache. Ușurința acestei re intrări în Parlament are deci o astă explicație si nu e un secret, pentru nimeni, că indiferenta opiniei publice a fost adevărata cauză ne a determinat, această ■ revenire la realimente blajine. In întrunirile publice. Federația „națională“ a trebuit să volideze sălile cu minorii și femeile rUrtdxate de shxticatele internatic- mic. In presă au trebuit, să facă apel la ziarele internationale _ pentru nu iesti opinia publică de agitațiile nationate“. Și opinia publică a rămăs ,de aiată, atît si orașe cit si la sate. Federația e insă vanitoasă. Ea a văzut cauza acestui eșec num^ neîncrederea pe care o inspiră iar ei o formație fără pro#ism si conducere, ci în procedura atesită a retracereî pe pehestes neînsemnată- Și atunci sa hotărât să revie în Payment pentru a pleca din nou, de astădată pe o chestiune ce ar putea să impue opiniei publice. Desigur că nu solidarizăm întreaga Federație în noua acțiune. In această direcție el este împinsă însă de demagogia d-lui Mihalache, care vede în reforma agrară prilejul unei retrageri dei Parlament ce ar putea să-i dea noui prilejuri de apilatU la sate, de astă dată duse cu mai mult succes ca pe chestia Schuller. Căci nu mai este azi un secret pentru nimeni, că țărănismul, departe, de a avea ca ideal o compkctă și urgentă rezolvare a chesliunii agrare, caută din contră să întârzie cât mai mult reforma agrară a cărei realizare împarcină sfârșitul tuturor agitațiilor demagogice, ne această chestie, moartea acea a însăși grupării țărăniste ce nu a Măit decât din ii prin aceste agitațiuni. Din acest deces, dl Mihalache are tot interesul să-l întârzie ct t mai mult cu punt filar o nouă retragere din parlament pe chestia reformei agrare speră să fie un folositor balon de oxigen pentru muribundul fărăeiism. Iată deși secretul revenire Fiderației in Parlament, secretul atitudinii provocătoare ce o are azi dl Mihalache. și, în sfârșit, tâlcul viitoarei retrageri, dacă întreaga Federație va înțelege sile,se selidarizeze cu interesele demagogice ale grupării țărăniste. .. --------------------------------------------------- ... -------- DIN AfACIERILE DE LA MInISTICKUL COMUNICAȚIILOR SCANDALOASA FURNITURA • a locomotivelor canadiene — tendițiunile dezastroase pentru tară ala camiyacului de fM.rwitMra cum se vor esesala condițiile asesiMi corstyait — — D-l Brutinel încasează prin anticipație peste un miliard de lei dar nu dă nimic în schimb—IGNORAREA UNOR OFERTE MULT MAI AVANTAGIOASE - La 22 Septembrie 1920, Ministerul Comunicațiilor a încheiat un contract cu „International Corp of Canada" reprezintat prin d-md Glancia] Brutinel, pentru furnitura a 1î00 locomotive de tipul 10.3GB Consolidation. Costul unei locomotive, după contract, este de SOMO dolari canadieni , adică 74.200 dolari U. S. (Statele Unite). Plata sumei totale de 26.500 M6 dolari canadieni, la care se urcă furnitura, trebuia făcută în modul următor: 10 la sută din total, adică 2.550.000 dolari canadieni sau eqalivalentul lor în kti după cursul zilei, vor fi plătiți Inamic de 1 Ianuarie 1921. Diferența va fi acoperită prin 40 bonuri de tezaur în doi canadieni, a căror scadență va corespunde cuvaloarea și cu scadența plăților în bani sau în natură. Totalitatea honurilor cuprinde, pe lângă capital, dobânda de 6 la sută PLUS 2% COMISION. TOATE BONURILE SE PREDAU D-LUI BRUTINEL SAJ SEMNAREA CONTRACTULUI. Plățile se fac în 20 rate trimestriale consecutiva: la 31 Martie, 30 Iunie 30 Septembrie și 31 Decembrie , fiecări an, începând cu 31 Martie 1921 și terminând cu 31 Decembrie 1925. Plata se face fie în bani (în doi ca [UNK] nad’sin), fie în petrol brut sau în derivate de egală valoare. Când aceasta nu este posibil plata se va face în produsele următoare: cereale, lemne, manganez sau alte minerale predate sub steamer sau pe vagon. „International Corp“, are dreptul de a cesiona sau transfera efectele convențiunel financiare (deci si bonurile de tezaur) și guvernul va ratifica ori ce cesiune, dare, sau transfer. Art. 13 al convențianei prevede că tinehii de proprietate al locomotivelor rămâne Ini International Corp. până în plata compactă a prețului de cumpărare. Se prevăd și sancțiunile de care vom vorbi mai jos, DUPA CARE STATUL POATE PERDE IN ORICE MOMENT ATAT PROPRIETATEA LOCOMOTIVELOR CAT ȘU SUMELE AVANSATE DACA N’A PLĂTIT LA TIMP O SINGURA RATA ! gUaspingarea unei ofertei mai av antigloasa ! Acestea sunt în linii generale bazele contractului încheiat cu generalei Brutinel Mai înainte. Ministerul Comunicatiilor încheiase un contract pentru furnitura a 50 locomotive typ 10,36 E Consolidation cu celebra firmă Baldwin din PhUaăelphia. PREȚUL UNEI ASEMENEA LOCOMOTIVE ERA NUMAI DE. 65090 DOLARI U. S. iar conditiunile de viată mai avantagioase. Dot bânda bonurilor de tezaur era tot de 6 la sută, dar c03 insignut.de 1 .1% sută ț în loc de 2 la suta. € uss3 a prosadat a«l------- : —r———*n 1 mi in Tn im nTawT—Tf Brutinel (smasmmanism Prin ziarul „Viitorul“ s’a arătat 1 cât de defavorabil pentru Stat este contractul încheiat cu generalul 1 Brutinel. Tn numărul de 1. 25 Martie al ziarului „Epoca" citim că 1 s’.ar fi răspuns acelor critice, prin ’ acelaș ziar, la data de 1 Februarie 1921. Am căutat acest număr și am găsit o piesă foarte interesantă.Sub forma unui răspuns, „Viitorului“ se publică un extras din raportul dluî < Cosmovici, secretar general al ministerului de comunicații, raport fcut ministrului, desigur pentru aface să aprobe contractul cu d Brutinel. Mulțumim d-lui Cosmovici, autorul articolului din „Epoca“, pentru publicarea raportului său, îi mulțumim, fiindcă d-sa 11c dă nouă elemente ce învederează cât de oneros este contractul Brutinel In primul rând observăm că d general Brutinel, mare industriaș director general a 3 mari fabrici din Canada (așa ne spune d. Cosmovici), pentru a recica contractul său a copiat textul contractului încheiat de minister cu Casa Baldwin; el a mers însă până acolo , cât a copiat și NUMERILE DE FABRICAȚIE ale locomotivelor Consolidation, numere puse de fabrica Baldwin. Aceste numere vii pot corespunde cu numerele de fabricație ce caracterizează aceleași locomotive în fabricile existente (sau mai exact inexistente) ale d-lui general Brutiner, căci fiecare fabrică la data când a primit comanda, îî dă un număr special de ordine. Ar fi de neînchipuit ca în două fabrici diferite, aceiași locomotivă să poarte același număr de ordine! Față de contractul Baldwin și prevăd insă câteva dispozițiiindemne de relevat. P^CoMovIcinul Mita tpf[r^sele sa8«s *11111 iiminM iimmintniiiimrun Astfel art. 1 prevede ADOPTAREA CUTIILOR INTECTOARELOR COSMOVICI. Este caracteristic că toate contractele ce au fost încheiate de Minister pentru reparațuni sau construcțiuni de material rulant, prevăd invariabil că invanțiunile d-lui G. C. Cosmovici trebuse aplicate. Cum toți acești furnizori (în special d. Brutinel) se eternizează în birourile d-lui Secretar General, și cum dreptul de brevet al acestor invențiuni nu este încă e.miprat, pare neîndoios că reclama că inventatorul face produselor sale are ca consecință înscrierea adoptării lor în contracte; de aci decurge un drept de sfid de ridicat -petiten inventator. Ne abținem a califica acest procedeu- Cm gat susai «nai țjjangs resomotivei» «S-lui Bs*istiaal • Nu putem ști dacă numai aceasta este cauza ce,a contribuit cu prețul locomotivelor canadiene, să nu mai ridicat decât acela al locomotivelor Baldwin cu foarte multe milioane. Constatăm insă că pe când o locomotivă. 10,36 K. Consolidation Baldin în eostă 65.000 doll. U5., a atarei locomotivă Brutinel, denumiita cu aceleași litere 16,36 E. Constrisda’tion de către International, costă 85.000 dollari canadieni. Cum diferența de Curs intre cele două feluri de dolari este de 8—12 la sută, o locomotivă canadiană revine la 74,260 dolari U. S. în loc de 65,000 cât ne costă o locomotivă Baldwin. Acest spor de cheltuială reprezintă O PAGUBA PENTRU STAT, LA CELE 300 LOCOMOTIVE, de 2.760.000 DOLARI U. S. Dacă mai considerăm că în contractul Baldwin comisionul este 1 \%, iar în contractul Brutineluc 17c inariște cu cea 224.000 .locomisionul este de 2%, acest sper I lab U. S. costul locomotivelor canadiene. j In total costul în plus al locontei firelor canadiene Mă cu acele BahL ,«>*« este de 29H4000 dolari U. S. aSrcursul zilei de circa 260 Ml . ‘AUANE LEI ! Și totuși d-nul Ministru al Comunicațiilor n'a voit să aprobe fabricei Baldwin o nouă furnitură de locomotive, mai oft iai bune, și a dot’o d-lui Brutinel! .De ce ! Lăsăm ca cititorii să și dea singuri răspunsul. Modul de clasă ■ [UNK] [UNK]"1111 Dar și modul de plată este mai favorabil pentru d. general Brutinel.i«., In adevăr ne când casei Baldwin, i se remit la semnarea contrastatei numai jumătate din bonurile de tezaur. dlui General Bridiner, lete acea dată, i se dau toate bonurile. Cin ele poartă dobânda de o la sută și comisionul de 2 la sută DIN MOMENTUL EMITEREI LOR. se vede , că dobânzile ce plătim în pkti sc, **, dică la sume considerabile, pe lângă că ele sunt încasate de un antreprenor ce fiu sU a îndeplinit încă datir ra sa. Imnu. Dar cu toate aceste coru&țiuni fevorabile d-l Bruți noi nu șî-a excopiat constrifcl, și în joc dn a întrâzia mașini Colîsoîî dia Pon i în Canada propulso să aducă mașini din Eifrosm §s ori unde se va găsi In acest mod, d-sa DL VINE UN SIMPLU INTERMEDIAR. Iar executarea contractelor. pe scumpetea enorma a loomootsve iar, prezintă marele creTîavactaj că în loc ca C. F. R. să aibă 300 zoomoÄe de ian singur tip, va avea o uni trifee de tipuri. Dar, cu toate că la încheierea coș., tractului se dădea preferință ofertei Brutinel pentru că oferea locomotive americane și pentru că nu se da 360 locomotive de un singur tip. ACUM DNUL COSMOVICI SUSȚINE CA LOCOMOTIVELE EUROPENE DE DIFERITE TIPURI ce ■ ni se va furniza de Brutinel VOR FI MAI AVANTAGIOASE DEcât CELE 300 LOCOMOTIVE ..Cymbipolation" de un singur tiv ! Lăsăm prd.f Cosmovici să aprecieze singur temeinicia și variațiunea atgumătitelor safe. .y " Dlg^ronlatie cost 1 BE53eBSKS*EraS3ES3SMÎ ® SSÎâ!S^ șl ««le aawcsrieasree tiast.-.si5SúBBa»sEüaí.3 tseessamm ," Ș f Tn ..Fp6ca“ Se tr-sâ face coriț>matțimea între locomotiveks,'otsrotonji^’șî cee conadiene și se dovediște, alb pe nejgrir, ca 5 trioauple), 'cosiții, faponotivdttr caíiadffend, estc';inÍfúnie ca 2 milioane costai H)cosmotivalor europene ! Pentru aceasta dvnj Cosmovie*, care, pro cauza, este si mare financiar, inspiându-se deja, cina, de Thebos asupra durrsului deteritor"rieste 2—5 m și nesocotind oferr^e primire la MinisIn din kitespă,IL,,,face calcule conversabie, -utre bine inteCes Cosumnarea în pa§. 2-a I — ,— -------------------------- . U'r ÎNSEMNĂRI ASUPRA TRECUTULUI NOSTRU CELE TREI PERIOADE ale acestui trecut Trei perioade se desinează în istoria trecută a Principatelor : Perioada eroică de la descălicare până pe la mijlocul sec. al XVI-lea, când atotputernicia turcilor după ocuparea Constantinopolului osten vește continuu forțele otomanilor, care luptau pentru neatârnarea lor (Muntenia față de Turci și Unguri, Moldova față de Turci, Unguri și Poloni). Ștefan cel Mare în Moldova și Vlad Țepeș în Muntenia se războiesc în mijlocul acestei perioade, iar epoca lui Mihai Viteazul la sfârșitul sec. XVI, este o reînviere trecătoare datorită vitejiei și capacităței sale politice. Tot către sfârșitul acestei perioade , după căderea Constantinopolului, grecii năvălesc în principate și prin infiltrație în biserică, în cultură, în administrație ,Pe tot felul, pregătesc perioada a 2-a, și la locuirea slavonismului cu grecicismul, estre duce la Fanarioți. In acea perioadă eroică Statele dună SUS, își îștisneac organizația luând pl aceia slavonă-bulgară a fostului imperiu vecin romano-bulgar și prin acesta influența imperiului bizantin. De fapt deși descălicarea se face din Maramureș și Ardeal, organizația ungurească nu înrâurește decât puțin pe aceia a noilor state. Singura care se resimte este aceia a organizației orășenești săsești, și aceasta mai cu seamă prin infiltrațiile germane (ordinelor catolice) dincoace de Carpați (C.Lung, Neamțu, Baia etc.). Cei ce vin din Ardeal și Maramureș sunt voevozi, Kneji etc. cu toată titulatura slavonă, și cu această limbă în biserică, iar nu cu cea latină. . Biserica și cultura romană rămâne la toată această perioadă supuse acestei influențe și deci în legătură continuă cu cei de peste Dunăre, mai cu seamă după ce prin descălicare, principatele au intrat in luptă cu Ungaria Ar fi anormal însă ca atunci când imperiul romano-bulgar dispărut, în momentule după descălicare, când imperiul bizantin dăinuia încă la Constantinopoli el să nu influențeze și direct asupra principatelor și ca biserica să fie exclusiv supusă inrânrirei bulgare, care nu mai avea existența de Stat. Desigur că în perioada de agonie a imperiului bizantin, între venirea turcilor în Europa și ocuparea Bulgariei și Traciei, de la mijlocul sec XIV până la căderea Constantinopolului, când aceștia băteau pe sârbi la la Kossovo, legăturile cu Constantinopoli I să fi fost intime. Desigur că în această perioadă Muntenia scoasă de sub influența Ungară, rămâne izolată . Moldova însă sa resimte mai mult de vecinătatea Poloniei. * Stăpâne pe Chilia și Cetatea Albă comerțul principatelor este încă in propășire și deci și activitatea lor economică. Regimul proprietăței tinit cu faptul că Domnul avea nevoie de brațele tuturor pentru apărare nu este încă cel care da stabilit ulterior și a adus poporul în iobăgie. Domnul este împărțitorul pământului nou și întins ce găsește la descălicare, desigur cu acest regim este înlesnit de puțină populație, deși sate slave sau române , desigur că existau. In regimul însă de proprietate de la început nu boerii ce veneau cu Domnul aveau stăpânirea pământului, ci sătenii. Dreptul feudal la descălicare venea să le pue obligație în muncă și dijmă, dar ei erau stăpâni. Domnul dădea căpitanilor ori ca recompensă acest drept suveran asupra locuitorilor, de aceia de fapt el dădea sub acest regim sate, iar nu moșii, adică nu pământ, el ceda dreptul sa ia corvoadele și drumurile sătenilor.• Moșneni și rezeși rămân lasă în afară de acest regim. Deosebirea intre ei și români și vecini este mai mică probabil la început, dar se accentuiază cu cât boerii și domnii transformă satele acordate in moșii. Desigur că acordarea acestor beneficii materiale boerilor era făcută deodată cu obligații și drepturi, de ordin public , să vie în capul satelor , la apărarea țărei, să aibă dreptul să-i judece, etc.. Nu exista în această perioadă decât proprietate complectă a răzeșilor și moșnenilor și satele proprietare pe pământul lor însă cu drept feudal al boerilor și al domnilor asupra lor. Acest din urmă drept să transformă prin încălcare continuă a drepturilor celor mici și prin greutatea adusă asupra lor de împilarea celor puternici, a turcilor și a grecilor. Din situația în care se găsește Muhtevpitin deosebi în sec. XIX chiar, se vede că de fapt proprietarul mare nu exploatează pământul ci pe Niian. Când după sfârșitul perioadei eroice,apărarea țarei nu mai este bazată nici pe vitejia boerilor, nici pe acea a sătenilor, darea de moșii (sate) este o favoare a Domnului pentru exploatarea săteanului. In a 2-a perioadă începe exploatarea săteanului și care merge până la sfârșitul sec. XIX. Ne mai fiind soldat (soldații lui Mihai Viteazu sunt în bună parte merce iari), săteanul nu mai are în boer pe cdre-i duce la faptă. Boeriile și satele nu mai sunt date pentru vitejii, iar boerias nuci având acajație față de vrăjmași! țăreî, se îngrijesc să exploateze satele o stăpânesc, căutând să tragă cât mai mul folos dela ele. Astfel că de-o dată cu sfâșitul perioadei eroice mai toate satele sunt date boerilor și mănăstirilor, iar puține râmă* Domnului. Acest proces este aproape sfârșit sul Matei Basarab și chiar C. Brâncoveanu și Vasile Lupu, când printr’o domnie relativ lungă liniștea ce a adus , făcut și îmbogățirea țărei, des tributurile și rușieturile pentru turci erai mari. Dar această îmbogățire este a donnului și a boerilor, fiindcă sătenilor i se lua mult din ce câștigau. Ei au câștiga din făptul liniștei însă nu s’au înfrupta de belșugul general al țărei, fiindcă dările către boer și Domn erau foarte mari Este ceea ce se Întâmplă și până la sfârșitul sec. XIX, adică până când se regulează proprietatea în favoarea sătenilor. A doua perioadă, acea de infiltrație a grecicismului începe deodată cu căderea Constantinopolilor și slăbirea imperiulu bizantin. Această acțiune se resimte in prima perioadă în biserică și în cjitur, care treptat subminează slavonismul. Lul Matei Basarab și V. Lupu această subminare dă o licărire de cultură națională Slavonismul nu mai avea de unde să se alimenteze odată cu stăpânirea turcilor peste Dunăre și faptul că cultura slavî în Rusia și influența moscovită nu începuse să se arate. Este în această perioadă o luptă între Kiev și Constantinopoli dar cea dintâi este prea fără autoritate pjentru a scăpa slavonismul, cu tot Maesrul dat chiar de acei Domni sub care se face renașterea romană în sec. XVII. I Cu toată infiltrarea continuă a culturei grece, limba poporului se introduce în biserica română. Ea nu mai poate să fie scoasă și numai parțial inlocuită dar de alta neînțeleasă de popor, ca cea grecească. Infiltrația grecească în cultura noastră este însă ajutată de aceia a erarhiei bisericești care încă de demult se făcea prin legătură cu patriarhia, și unde se alimentau cadrele cele înalte ale prelaților. I Dar influența cea mai puternică a fos în mănăstiri, unde bogățiile mari și fooasele speciale date de DomniT și boeri evlavioși, atrăgeau lăcomia grecească. La secularizarea averilor de la 1864, aproape toate averile lor erau sau închinate,sat administrate în favoarea grecilor, și chiar puse in slujba culturei și propagandei naționale grecești (în deosebi sub Fatias Koțî). Acelaș proces lent se face în sec. XVII și XVII in personalul administrativ din tot felul, astfel că stăpânirea internă a grecilor se manifestează încă sub Domni: români mai puternici ca Matei Basarab V. Lupu, Brâncoveanu și D. Cantemir. In ziua când domnii din Fanar iau conducerea efectivă a principatelor, ei găsesc organizația internă favorabilă acțiunei lor ne înstreinate. In perioada fanariotă amestecul este atât de puternic, încât participă la toate dregătoriile statului, românii și grecii. Și la fiecare domnie puzderia de înfometați veniți deodată cu Domnul îndatorat se aruncă ea lăcustele pe țară. Cei mai mulți rămân în țară, se amestecă în familiile boerești și încetul cu încetul formează preotipendada, adică îneacă vechia fecerie fence mânească în ciocoismul cel nou ianarîn!. să imitând, pe Domn, slugă la Stalrrou'f,usoar gar.t, autoritar, și jefuitor în țară ci ciic- supuși lip, mulți din boerii cei vecini urmând din nenorocire pilda ,aocolidră fanarioți, ajută pe Domn să jifuiț! ii țara, jefuind pentru ei. in Domnii sunt înlocuiți pentru a procur« li bani și bacșișuri persoanelor influente j’fie la Stambul. Ei nu sunt decât slugiie plecare a celor poruncite de la Constantsnropoli pentru jefuirea țârei, care nu" mai "ii este decât un teren de exploatare in perioada de decadență a Turciei. Armata pe română dispare și cu ea orice veleitate de su opunere a încălcărilor din afară, iar budas" getul principatelor deși sporit prin bija- opozite grele nu servește pentru nevoile a țârei nici cu io la sută din venituri, cele mai multe cheltueli fiind pentru turci și în folosuil personal al Domnului și al elimentelei sale care trebuie să se imbogăățească. Astfel principatele rămân nominale>e autonome. b. In aceiași perioadă a sec. XVIII, prin scăderea Turciei, împingerea germanoe- rusească începe să se resimtă la apus și la răsărit. Pacea de la Pasarovitz (161>11), 3r cea de la Carlovitz (1717) aduc pe nemți din Ardeal și le dă chiar Oltenia. Apar te războaiele intre turci-nemți și ruși în decursul acestui secol, nu se opresc decât ?i in timpul revoluției franceze. ■ți Din punct de vedere politic este priiej 96»[9 ® »«#»—t»e S Continuarea în fiama 2-3