Viitorul, aprilie 1921 (Anul 15, nr. 3913-3937)

1921-04-08 / nr. 3918

Apărarea cărei și indiferent de ultima fază a aven­­turei ex-regelui Carol — este de , n­atură ca să ne arate situațiunea­­ grea in­ care noi ne aflăm. Aceste tendințe ce trăesc în po­porul maghiar, simptomele unui ire­­­dentism care nu înțelege să se ple­ce inexorabilei fatalități istorice, ne­­ face să înțelegem că avem datoria — ca o condiție a existenței noas­tre — de a concentra toată ener­­­­gia, nu numai pentru consolidarea internă a statului, dar și pentru în­tărirea mijloacelor prin care țara noastră poate să se apere și să se impună la exterior. In ceea ce privește consolidarea noastră ca popor, în antagonismul sau conflictele lui cu celelalte po­poare, o primă precauție este aceea­­ care privește tactul politic și anu­­­­m­e să nu facem nici­odată fapte prin­­i­pite și nu adânc cumpănite. Toc­mai pentru că trăim în timpuri de­­ surpriză și pe un teren mișcător, a­­vem datoria de a reflecta orice act politic ce­­ trebue să-l facem, pen­tru ca nu cumva din pricina unei , pripite hotărâri, să nu fim gata și­­ cu întreaga putere, în momentul , când evenimentele vor cere actul hotărâtor. Atitudini de grăbită acțiune, cum și acuma ne-a fost dat să constatăm ■ în cuvântarea d-lui ministru de ex- ,­teme al României, cu prilejul e­­­­ventualei intervenții în Pesta, ne­­ arată cum ele tocmai din cauza gra­­­bei cu care se iau, sunt desmințite de desfășurarea însăși a evenimen­­­­telor din afară. . Dar din punctul de vedere ge­­­­neral polit­ic, acțiunea noastră in­ternațională, în situațiile tulburi și grele de acum,trebue să fie condusă de experiența recentă politică. Dacă în timpurile cele mai grele ale țării, interesele puterilor aliate — după noi foarte rău înțelese de aceste puteri — sileau a ne trimete în­­ război, cu făgăduiala că armata din­­ orient ar ataca concomitent cu­­­ noi, deși în acelaș moment se știa în sferele Aliaților, că acest lucru nu se va întâmpla; dacă, cum me­­­­moriile prințului Sixte de Bourbon , ne arată, Aliații se gândeau la o­­ pace separată cu Austria, care tre­­­­buia să se facă cu jertfa aliatei ce­­ se numea România, numită totuși­­ „eroică“, „martiră“ și „para­trăz­ e­net“ al Verdun-ului, atunci putem­­ conchide că alianța noastră cu ma­rile puteri, nu trebue să ne parali­zeze simțul propriei noastre apă­, fărî. ...... i­ Dacă în linii generale, politica­­ noastră internațională, nu poate fi­­­ decât alături cu Aliații noștri, în măsura în care interesele românești concordă cu ale lor, nu este de­si­gur mai puțin adevărat că în noi­­ înșine trebue să căutăm și să gă­­­­sim­­ puterea noastră de rezistență­­ și de apărare. Dar atitudinea noastră în raport cu statele ce ar voi să ne atace, este în strânsă legătură cu orga­nizarea noastră ostășească. De alt­fel, felul cum se desfășoară eveni­mentele în orient, ne face să ve­dem ce utopică era credința că e­­ posibilă o dezarmare ,sau o limita­­­­re a puterilor militare așa cum pacifismul „Ligei Națiuni­­­­lor“ credea că­­ o poate cere. , De altfel întru­cât nici statele în­­­­vinse nu au putut fi­­ obligate real­­­mente a dezarma în limitele trata­­­­telor, cu atât mai greu ar fi fost să ]­­e ceară României acest lu­cru. De­sigur România în această atențiu­­ni ne dată puterea ei militare, nu ur­­­­mărește nici un gând imperialist,­­ dar este preocupată de grija de a a beneficia de roadele războiului.­­­­ Se impune astfel­ ca organizarea­­noastră militară să se adapteze tim­­­purilor noue și acest spirit de orga­­­­nizare este ajutat de efectivul mă­­rit al oștirei noastre, deși grani­­­­țele făreî de apărat nu sunt mai­­ mari decât ale vechiului regat, este­­ ajutat de experiența războiului ma­ îi Oștirea noastră trebue să fie în acelaș timp organizată în așa mod încât să corespundă regimului de­mocratic și votului obștesc în care trăim, și deci, întreaga națiune să fie pregătită pentru război. Iar cât privește ajutorul pe care­­ oștirea noastră îl poate avea efec­­­tiv de la armatele aliate, noi tre­­­bue să fim pătrunși de adevărul că drapelul nostru trebue să fâlfâie a­­­lături de drapelul Aliaților, dar de aci nu trebue să se desd­ucă, și opi­­­­niă ce ne poate fi dăunătoare, și anume că aliații nu ne pot ajuta dat fiind distanța mare ce ne despar­­­te de, ei. t * ■ _• • . Iată de ce în organizarea­ și în­­­­tărirea oștirei noastre, ca și în ceea ce privește consolidarea politicei noastre naționale, trebue sji ple­căm de la credința că in noi înșine trebue să găsim puterea de viață și de rezistență față de greutățile și pericolele externe. De­sigur că în această organi­zare ,a oștirei noastre­, va trebui să ne conducem de principiul de­­­mocratic al unei cât mai largi lămu­­­­riri a opiniei publice asupra chipu­lui cum este condusă oștirea noa­stră. Precum de asemeni se simte ne­voia unei continuități de control și de conducere, a cărui răspundere să cadă nu numai asupra unui sin­gur om — ministrul de război — ca până acuma. Și în această direcție, partidul liberal își va îndeplini o datorie, găsind soluțiile cari să satisfacă nevoile țărei și nevoile oștireî. . ........ ----------.............................— -ZI CU ZI D. dr. Lupu văzând cum țărănis­mul se evaporă, este totuși vesel. E o ocazie ca să se afilieze direct la internaționala a treia din Moscova. Sunt unii medici răi cari se bucura când un client bogat se vindecă re­pede. In această categorie se află partidul d-lui Mihalac­he, care vede cum rezolvarea chestiunei agrare va tăia craca de sub picioarele­ țărăniș­tilor. Dacă țăranii nu vor mai avea ce să ceara, ce se face cu țărănismul tur­bu­lent ? To fine d. Titulescu, despre care unii afirmau că nu va putea realiza ideile sale de economii, din pricina­­ rezistenței colegilor pulitici, s’a dove­­­dit a fi un om ce știe să taie în carne vie . A înființat un nou minister. ‘ * I Un deputat guvernamental a pro­­­testat contra modului cum sau votăm­ legile referitoare la „Reconstrucție“ și „Refacere“. Ale tale dintr’u ale tale. u - ---------------------------------­ L ECOURI a Sangai (China) s’au incaput lucrările unei uriașa stațiuni de radio-telegra­­fie, care va permite al se transmită știri d­e întreaga rază a Pacificului, fără utilizarea stațiunilor intermediare. Aseme­nea stațiuni­­ vor mai fi create și la Pe­king, Canton etc. D Kikkawa, directorul măsurilor și greu­tăților din Tokio, a adresat, biroului­­ internațional de resort, o telegramă prin care spune că parlamentul japonez a adoptat legea pentru introducerea sistemu­lui metric, în uzul nipponilor. De alt­fel și Staraul ca și întreg Extrem­-Orientul va admite, în curând, noua unitate de măsură­­ europeană. C­­­­amera franceză va lua în discuție un proces de lege privitor la instituirea unor taxe de intrare pentru vizitato­­rii muzeelor și tuturor lăcașurilor de artă, taxă care, de alt­fel, se percepe în Anglia, Olanda, Spania și alte țări, unde venitu­rile produse, pe această cale, ating cifre însemnate. TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE La LYON PARTICIPAREA ROHANIEI — esta organizat pavilionul­­­nesc dela esamilia din lyofl­­­ uvraowtz III Trati cum i -xr acesta ofistal pentru prima­ oară târgul ,din Lyon. Pavilionul român așezat la­­ intrarea în sparc, este­­ împodobit cu­ steaguri franceze și românești­ Inur­ugurarea la: s’a făcut la 6 Martie în prezența autortăț’llor târgul­uh ! Francezii nu cunosc așa bine Ro­mânia. Scopul expoziției noastre a­r fost să ne facă cunoscuți­ cât mai­­ bine ș' insă pozitiv. 1 Francezii nu cunosc nici resurselKr nici valoarea noastră economică și nici procedeele noastre comerciale. Pentru a arata toate acestea, spavil­­onul este împărți­t în urmatoarele 6 secțiiuni: Secțiuunea^^gricol­ă I In această secțiune simt mai mult de 80 varietăți de cereal­e și a dert­­viailelor lor, ca­se din­maăr sau se fa­brică la noi. Fiecare probă avea în­semnat numele varietății, locul d­e proveniență și rezulta­tele­tunai dei ști­­inții­ce a calității sww d. Ca­ fructa erau expuse probei de mere, pere, nuci, magiumuri și o serie de varietăți de vinuri. Secțiunea lemnului JeminRuwm n­wn—in Lemnul alea­tiv este după însemnă­tate al treilea produs al exportului nostru. Și secțiunea de la târgul din Lyon este la înălțime fiind­ complectă Sunt expuse peste 500 de probe. Lemne ,la construcție de esențe di­verse, bucăți de tâm­plărie, sculptura, placaju­ri, produse derivate ale lem­­inini, chel­uloză, acid l­actic, cărbune de retortă, gudroane etc.­­Ca să se dea vizitatorilor o­­ cife © exactă, des­pre starea actuală, a imínn­atriei noas­tre forestiere, au fost expuse nume­roase fotografii și hfb­țt 0îia dfaffe' c­e arată exportul rășinoaselor noas­tre în bazismu­l mediteranean, înainte de război. Perspectiv­ele noastre în acest comerț sunt încă și mai fru­moase acum când comerțul cu lemne al Rusiei, stagnează, în care caz Ro­mânia și Iurgo-Slavia sunt cele mai Îndoaie pentru aprovizionarea cu lemne a bazinului medi­teranean. Ceea ce ne­ lipsește sunt mi­jloaice­ de co­municație pe apa, de­oarece servi­ciul nostru maritim, este insuf­cient. S’a atras apriția fran­cezilor și în spe­cial a Lyonezilor de către reprezen­tanții noștri, la, rângul "din acel oraș asupra inființărei de com­pare­i de vagoane între Lyon și porturile noa­stre. Secțiunea minieră, meta­­lurgică și arta decora­­tivă Această secțiune are 120 probe de produse prir­ilifere, derivate din pe­trol, combustible, minerale Începând cu aurul și terminând c­u fierul, tre­când prin argint și cupru. Secțâssura industriei metalurgice ■prin probe, diagrame și fotografii a căutat să arate starea actuală a ei. Elecțiunea ariei decorative naționa­le a expus numeroase probe de co­voare, țesături, broderii, pirograviji­i în­semn etc., toate în motive româ­nești. Monopolurile statului Secțiunea monopolurilor statului a expus multe probe de tutun în foi din spețele cele mai deosebite și câte­va locuri de sare-Vizitatorii primesc și broșuri d­es­­tinate să facă cât mai cunoscută țara noastră din punct de vedere comer­cial și industrial. Unul dintre ele0 era și La Rouman­e economi­cuie. Ea cuprinde articole de specisilitate: „industria minieră“ de d-l Stoihcac­ius­ b&r de mure; „indus­tria forestieră" și „Cerealele“ de d-l doctor C. Bu­ngețianu. i profesor la A­­cademmia de înalte studii comerciale și industriale. Această carte caută să dea prin date statistice cât mai com­­pletite asupa industriii și comerțui lu­i nostrmi o înțelegere exactă a valorii noastre economice. -------—.......­ I........ TRIBUNTIl­g FESERfI TIEl Pocăiții —•*>— Federația a revenit în ar­mament.­­ Dacă acest fapt nu va marca de­ n­­■ aur o influențare în bine asupra lu­­nsărilor acestuia el este însă semni­ficativ când considerăm modul în care s’a produs. De fapt Federația nu obținut nici o satisfacție. Ridicarea sa! Cruder­ei dlui Mihalache poate servi doar drept pretext -nn^-un om serios n’o­­ [UNK] poate considera dusă ca o cauză su­­s­ficienită pentru­ infrângerea vanilă~ Id d-lui for­ta. nervozitatea d-lui­­ Vaidei. nestil’iorn-idei d-lui Martin^ 1 (lentafjü­j­iei d-lui Lupu si suficientei : drl­i Maialache. Ușurința acestei re­­ intrări în Parla­ment are deci o astă­­ explicație si nu e un secret, pentru­­ nimeni­, că indiferenta opiniei publ­­i­ce a­­ fost adevărata cauză ne­ a deter­­­­minat, această ■ revenire la realimen­­­­te blajine. In întrunirile publice. Fe­derația „națională“ a trebuit să vo­­­­lideze­ sălile cu minorii și femeile r­Urtdxate de shxticatele­ internatic­­- mic. In presă au trebuit, să facă apel­­ la ziarele internationale _ pentru nu i­esti opinia publică de agitațiile­­ na­­­tionate“. Și opinia publică a rămăs ,de a­iată, atît­­ si orașe cit si la sate. Federația e insă­ vanitoasă. Ea­ a văzut cauza acestui eșec nu­m­^ neîn­crederea pe care o inspiră iar ei o for­mație fără pro#ism si conducere, ci în procedura atesită a retracereî pe p­ehestes neînsemnată- Și atunci sa hotărât să revie în Payment­­ pen­­tru a pleca din nou, de astădată pe o chestiune ce ar putea să­ impue o­­piniei publice. Desigur că nu solidarizăm întrea­ga Federație în noua acțiune. In a­­ceastă direcție e­l este împinsă însă de demagogia d-lui Mihalache, care vede în reforma agrară prilejul u­­nei retrageri dei Parlament ce ar pute­a să-i dea noui prilejuri de a­pi­­latU la sate, de astă dată duse cu mai mult succes ca pe chestia Schuller. Căci nu mai este azi un secr­et pen­tru nimeni, că țărănismul, departe, de a avea ca ideal o com­pk­ctă și ur­gentă rezolvare a chesliunii agrare, caută din contră­ să­ întârzie cât mai mult reforma agrară a cărei reali­­zare împarcină sfârșitul tuturor agi­­tațiilor demagogice, ne această ches­tie, moartea acea a însăși grupării țărăniste­ ce nu a Măit de­cât din ii prin aceste agitațiuni. Din acest de­ces, d­l Mihalache are tot interesul să-l întârzie ct t mai mult cu pu­­nt fi­lar o nouă retragere din parlament pe chestia reformei agrare speră să fie un folositor balon de oxigen pen­tru muribundul fărăeiism. Iată deși secretul revenire­ Fide­­rației in­ Parlament, secretul atitu­dinii­ provocătoare ce o are azi dl Mihalache. și, în­ sfârșit, tâlcul vii­toarei retrageri, dacă întreaga Fe­derație va înțelege sile,se s­elidarizeze cu interesele demagogice ale grupă­­rii țărăniste. .. --------------------------------------------------- ... --------­ DIN AfACIERILE DE LA MInISTICKUL COMUNICAȚIILOR SCANDALOASA FURNITURA • a locomotivelor canadiene — tendițiunile dezastroase pentru tară ala camiyac­ului de fM.rwitMra cum se vor esesala condițiile asesiMi corstyait — — D-l Brut­inel încasează prin anticipație peste un miliard de lei dar nu dă nimic în schimb­—IGNORAREA UNOR OFERTE MULT MAI AVANTAGIOASE - La 22 Septembrie 1920, Ministerul Comunicațiilor a încheiat un con­tract cu „International Corp of­ Ca­nada" reprezintat prin d-md Glanc­ia] Brutinel, pentru furnitura a 1î00 locomotive de tipul 10.3G­B Conso­lidation. Costul unei locomotive, du­pă con­­tract­, est­e de SOMO dolari canadieni , adică 74.200 dolari U. S. (Statele Uni­te). Plata sumei totale de 26.500 M6 dolari canadieni, la care se urcă fur­nitura, trebuia făcută în modul ur­­­­mător: 10 la sută din total, adică 2.550.000 dolari canadieni sau eqal­­i­valentul lor în kti după cursul zilei,­­ vor fi plătiți Inamic de 1 Ianuarie­ 1921. Diferența va fi acoperită prin­­ 40 bonuri de tezaur în doi­ canadieni,­­ a căror scadență va corespunde cu­­valoarea și cu scadența plăților în bani sau în natură. Totalitatea ho­­­­nurilor cuprinde, pe lângă capital, dobânda d­e 6 la sută PLUS 2% CO­­­MISION. TOATE BONURILE SE­ PREDAU D-LUI BRUTINEL SAJ SEMNAREA CONTRACTULUI. Plățile se fac în­­ 20 rate trimestria­­­­le consecutiva: la 31 Martie­, 30 Iunie 30 Septembrie și 31 Decembrie , fie­­­­cări­ an, începând cu 31 Martie 1921 și terminând cu 31 Decembrie 1925. Plata­ se face fie în bani (în doi ca­ [UNK] nad’sin), fie în petrol brut sau în­­ derivate de egală valoare. Când a­­­ceasta nu este posibil plata se va face în produsele următoare: cereale,­­ lemne, manganez sau alte minerale predate sub steamer sau pe vagon. „International Corp“, are dreptul de a cesiona sau transfera efectele con­­­vențiunel financiare (deci si bonuri­le de tezaur) și guvernul va ratifica ori ce cesiune, dare, sau transfer. Art. 13 al convențianei prevede că tinehii de proprietate al locomotivelor rămâne Ini International Corp. până în plata compactă a prețului de cum­părare. Se prevăd și sancțiunile de care vom vorbi mai jos, DUPA CARE­­ STATUL POATE PERDE IN ORI­CE MOMENT ATAT PROPRIETA­TEA LOCOMOTIVELOR CAT ȘU SUMELE AVANSATE DACA N’A PLĂTIT LA TIMP O SINGURA RA­TA ! gUaspingarea unei ofertei mai av antigloasa ! Acestea sunt în linii­ generale bazele contractului încheiat cu generalei Brutinel Mai înainte. Ministerul Comu­nicatiilor încheiase un con­tract pentru furnitura a 50 locomo­tive typ 10,36 E Consolidation cu ce­­­­lebra firmă Baldwin din PhUaăel­­phia.­ PREȚUL UNEI­ ASEMENEA LOCOMOTIVE ERA NUMAI DE. 65090 DOLARI U. S. iar conditiuni­­­le de viată mai avantagioase. Do­­t bânda bonurilor de tezaur era tot de 6 la sută, dar c03 insignut.de 1 .1% sută ț în loc de 2 la suta. € uss3 a prosadat a«l------- : —r———*n 1 mi in­ Tn im nTawT—Tf Brutinel (smasmmanism Prin ziarul „Viitorul“ s’a arătat 1 cât de­ defavorabil pentru­­­ Stat este­­ c­ontractul încheiat cu generalul 1 Brutinel. Tn numărul de 1.­ 25 Mar­­­­tie al ziarului „Epoca" citim că 1 s’.ar fi răspuns acelor critice, prin ’ acelaș ziar, la data de 1­ Februa­­­­rie 1921. Am căutat acest număr și am­­ găsit o piesă foarte interesantă.­Sub­­ forma unui răspuns, „Viitorului“ se­­ publică un extras din raportul d­luî < Cosmovici, secretar general al mi­nisterului de comunicații, raport f­­cut ministrului, de­sigur pentru a­­face să aprobe contractul cu d Brutinel. Mulțumim d-lui Cosmo­­vici, autorul articolului din „Epo­ca“, pentru publicarea raportului său, îi mulțumim, fiindcă d-sa 11c dă nouă elemente ce învederează cât de oneros este contractul Brutinel In primul rând observăm că d general Brutinel, mare industriaș director general a 3 mari fabrici din Canada (așa ne spune d. Cos­movici), pentru a recica contractul său a copiat textul contractului în­cheiat de minister cu Casa Bald­win; el a mers însă până acolo ,­ cât a copiat și NUMERILE DE FABRICAȚIE ale locomotivelor Consolidation, numere puse de fa­brica Baldwin. Aceste numere vii pot corespun­de cu­ numerele de fabricație ce ca­racterizează aceleași locomotive în fabricile existente (sau mai exact inexistente) ale d-lui general Bru­tiner, căci fiecare fabrică la data când a primit comanda, îî dă un nu­­măr special de ordine. Ar fi de ne­închipuit ca în două fabrici diferi­te, aceiași locomotivă să poarte a­celași număr de ordine! Față de contractul Baldwin și prevăd insă câteva dispozițiiin­­de­mne de relevat. P­^CoMovIcinu­­l Mita tpf[r^sele sa8«s *11111 iimin­M iimmintniiiimrun Astfel art. 1 prevede ADOPTA­REA CUTIILOR IN­TECTOARE­LOR COSMOVICI. Este caracteris­tic că toate contractele ce au fost în­cheiate de Minister pentru repara­țuni sau construcțiuni de material rulant, prevăd invariabil că invan­­țiunile d-lui G. C. Cosmovici tre­bu­se aplicate. Cum toți­ acești fur­nizori (în special d. Brutinel) se eter­nizează în birourile d-lui Secretar General, și cum dreptul de brevet al acestor invențiuni nu este încă e.m­­iprat, pare neîndoios că reclama că inventatorul face produselor sale a­re ca consecință înscrierea adoptării lor în contracte; de aci decurge un drept de sfid de ridicat -petiten inven­tator. Ne abținem a califica acest procedeu- Cm gat susai «nai țjjangs resomotivei» «S-lui Bs*is­­tiaal • Nu putem ști dacă numai aceas­ta este cauza ce,a contribuit cu pre­țul locomotivelor canadiene, să nu mai ridicat decât­ acela al locomo­tivelor Baldwin cu foarte multe mi­lioane. Constatăm insă că pe când o locomotivă. 10,36 K­. Consolida­tion Baldin în eostă 65.000 doll. U­5., a atarei locomotivă Brutinel, de­­num­iita cu aceleași litere 16,36 E. Constrisda’tion de către Internatio­nal, costă 85.000 dollari canadieni. Cum diferența de Curs intre cele două feluri de dolari este de 8—12 la sută, o­­ locomotivă canadiană re­vine la 74,260 dolari U. S. în loc de 65,000 cât ne costă o locomoti­vă Baldwin. Acest spor de cheltui­­ală r­eprezintă O PAGUBA PEN­TRU STAT, LA CELE 300 LO­COMOTIVE, de 2.760.000 DOLA­RI U. S. Dacă mai considerăm că în contractul Baldwin comisionul este 1­ \%, iar în contractul Brutinel­­uc 17c in­ariște cu cea 224.000 .lo­­comisionul este de 2%, acest­ spe­r I lab­ U. S. costul locomotivelor ca­­­­nadiene. j In total costul în plus al loconte­­i firelor canadiene Mă cu acele BahL ,«>*« este de 2­9H4000 dolari U. S. aSr­­cursul zilei de circa 260 Ml . ‘AUANE LEI ! Și totuși d-nul Mi­­­nistru al Comunicaț­iilor n'a voit să­­ aprobe fabricei Baldwin o nouă fur­nitură de locomotive, mai oft i­­­ai bune, și a dot’o d-lui Brutinel! .De ce ! Lăsăm ca cititorii să și dea singuri răspunsul. Modul de clasă ■ [UNK] [UNK]"1­111 Dar și modul de plată este mai favorabil pentru d. general Bruti­nel.­­i«., In adevăr ne când casei Baldwin, i se remit la semnarea cont­ras­tatei numai jumătate din bonurile de te­zaur. dlui General Bridiner, lete acea dată, i se dau toate bonurile. C­in ele poartă dobânda de o la sută și comisionul de 2 la sută DIN MO­­­­MENTUL EMIT­EREI LOR. se vede , că dobânzile ce plătim în pkti sc, **­­, di­că la sume considerabile, pe lângă că ele sunt încasate­ de un antrepre­nor ce fiu sU a îndeplinit încă datir r­a sa. Imnu. Dar cu toate aceste coru&ț­iuni fe­vorabile d-l Bruți n­oi nu șî-a ex­copiat constrifcl, și în joc d­n a întrâzia ma­șini Colîsoîî dia Pon i în Canada pro­­pulso să aducă mașini di­n Eifrosm §s ori unde se va găsi In acest mod, d-sa DL VINE UN SIMPLU INTERMEDIAR. I­­ar­­ executarea contractelor. pe­­ scumpetea enorma­ a loom­ootsve iar,­­ prezintă marele creTîavactaj că în loc ca C. F­. R. să aibă 300 zoomoÄe de ian singu­r tip, va avea o uni­ trifee­­ de tipuri. Dar, cu toate că la încheierea coș.­­, tract­ului se dădea preferință ofertei Brutinel pentru că oferea locomoti­­­ve americane și pentru­ că nu se da 360 locomotive de un singur tip. A­­CUM D­NUL COSMOVICI SUSȚI­NE CA LOCOMOTIVELE EURO­­PENE DE DIFERITE TIPURI ce ■ ni se va furniza d­e Brutinel VOR FI MAI AVANTAGIOASE DE­cât CELE 300 LOCOMOTIVE ..Cymbip­­olation" de un singur tiv ! Lăsăm pr­d.f Cosmovici să aprecieze singur temeinicia și variațiunea atgumăti­­­telor safe. .y " Dlg^ronla­tie cost 1 BE53eBSKS*EraS3ES3SMÎ ® SSÎâ!S^ șl ««le aawcsrieasree tiast.-.si5SúBBa»sEüaí.3 tseessamm ," Ș f Tn ..Fp6ca“ Se tr-sâ face coriț>m­a­­­tțim­ea între locomotiveks,'otsr­otonji^’șî ce­e co­nadiene și se­­ dovedi­ște, alb pe nejgrir, ca 5 tr­ioaup­­le), 'cosiții, faponotivdttr caíiadffend, estc';inÍfú­nie ca 2 milioane costai H)cosm­otiva­­lor europene ! Pentru aceasta dvnj Cos­movie*, care, pro cauza, este si mare financiar, insp­iându-se deja, ci­na­, de Thebos asupra durrsulu­i deteritor"ries­te 2—5 m­ și nesocotind oferr^e pri­mire la MinisIn din kite­spă,IL,,,face calcule conversabi­e, -utre bine inteCes Cosu­mnarea în pa§. 2-a I — ,— -------------------------- . U'r ÎNSEMNĂRI ASUPRA TRECUTULUI NOSTRU CELE TREI PERIOADE ale acestui trecut Trei perioade se desinează în istoria trecută a Principatelor : Perioada eroică de la de­scăl­icare până pe la mijlocul sec. al XVI-lea, când a­tot­puternicia turcilor după ocuparea Constantinopolului osten vește continuu forțele otomanilor, care luptau pentru neatârnarea lor (Muntenia față de Turci și Unguri, Moldova față de Turci, Unguri și Poloni). Ștefan cel Mare în Moldova și Vlad Țepeș în Muntenia se războiesc în mij­locul acestei perioade, iar epoca lui Mi­­hai Viteazul la sfârșitul sec. XVI, este o reînviere trecătoare datorită vitejiei și capacităței sale politice. Tot către sfârșitul acestei perioade , după căderea Constantinopolului, grecii năvălesc în principate și prin infiltrație în biserică, în cultură, în administrație ,Pe tot felul, pregătesc perioada a 2-a, și­ la locuirea slavonismului cu grecicismul, estre duce la Fanarioți. In acea perioadă eroică Statele dună­ SUS, își îșt­isneac organizația luând pl aceia slavonă-bulgară a fostului imperiu vecin romano-bulgar și prin acesta in­fluența imperiului bizantin. De fapt deși descălicarea se face din Maramureș și Ardeal, organizația ungurească nu înrâu­rește decât puțin pe aceia a noilor state. Singura care se resimte este aceia a organizației orășenești săsești, și aceasta mai cu seamă prin infiltrațiile germane (ordinelor catolice) dincoace de Carpați (C.­Lung, Neamțu, Baia etc.). Cei ce vin din Ardeal și Maramureș sunt voevozi, Kneji etc. cu toată titulatura slavonă, și cu această limbă în biserică, iar nu cu cea latină. . Biserica și cultura­ romană rămâne la toată această perioadă supuse acestei in­fluențe și deci în legătură continuă cu cei de peste Dunăre, mai cu seamă după ce prin descălicare, principatele au intrat­­ in luptă cu Ungaria Ar fi anormal însă ca atunci când im­periul romano-bulgar dispărut, în mo­­mentul­e după descălicare, când im­­periul bizantin dăinuia încă la Constantino­­poli el să nu influențeze și direct asupra principatelor și ca biserica să fie exclusiv­­ supusă inrânrirei bulgare, care nu mai avea existența de Stat. De­sigur că în pe­rioada de agonie a imperiului bizantin, între venirea turcilor în Europa și ocu­parea Bulgariei și Traciei, de la mijlocul sec XIV până la căderea Constantinopo­lului, când aceștia băteau pe sârbi la l­a Kossovo, legăturile cu Constantinopoli I să fi fost intime. De­sigur că în această perioadă Muntenia scoasă de sub influ­­­­ența Ungară, rămâne izolată . Moldova­­ însă sa resimte mai mult de vecinătatea­­ Poloniei. * Stăpâne pe Chilia și Cetatea Albă comerțul principatelor este încă­­ in­ pro­pășire și deci și activitatea lor economică.­­ Regimul proprietăței tinit cu faptul că­­ Domnul avea nevoie de brațele tuturor­­ pentru apărare nu este încă cel care da stabilit ulterior și a adus poporul în­­ iobăgie.­­ Domnul este împărțitorul pământului nou și întins ce găsește la descălicare, de­sigur cu acest regim este înlesnit de pu­­­­țină populație, deși sate slave sau române , desigur că existau.­­ In regimul însă de proprietate de la­­ început nu boerii ce veneau cu Domnul­­ aveau stăpânirea pământului, ci sătenii. Dreptul feudal la descălicare venea să le pue obligație în muncă și dijmă, dar ei erau stăpâni. Domnul dădea căpitanilor ori ca recompensă acest drept suveran a­­supra locuitorilor, de aceia de fapt el dă­dea sub acest regim sate, iar nu moșii, adică nu pământ, el ceda dreptul s­a ia corvoadele și dr­umurile sătenilor.­­• Moșneni și rezeși rămân lasă în a­­fară de acest regim. Deosebirea intre ei și români și vecini este mai mică proba­­bil la început, dar se accentuiază cu cât­­ boerii și domnii transformă satele a­­cordate in moșii. De­sigur că acordarea acestor beneficii materiale boerilor era­­ făcută de­odată cu obligații și drepturi, de ordin public , să vie în capul satelor , la apărarea țărei, să aibă dreptul­ să-i ju­­­­dece, etc.. Nu exista în această perioadă decât­ proprietate complectă a răzeșilor și moș­­­­nenilor și satele proprietare pe pământul lor însă cu drept feudal al boerilor și al domnilor asupra lor. Acest din urmă drept să transformă prin încălcare continuă a drepturilor ce­lor mici și prin greutatea adusă asupra lor de împilarea celor puternici, a turci­lor și a grecilor. Din situația în care se găsește Muhte­­vpit­in deosebi în­­ sec. XIX chiar, se vede că de fapt proprietarul mare nu exploa­tează pământul ci pe Nii­an. Când după sfârșitul perioadei eroice,­­apărarea țarei nu mai este bazată nici pe vitejia boerilor, nici pe acea a sătenilor, darea de moșii (sate) este o favoare a­­ Domnului pentru exploatarea săteanului. In a 2-a perioadă începe exploatarea să­teanului și care merge până la sfârșitul sec. XIX. Ne mai fiind soldat (soldații lui Mihai Viteazu sunt în bună parte merce­­­ i­­ari), săteanul nu mai are în boer pe cd­re-i duce la faptă. Boeriile și satele nu mai sunt date pentru vitejii, iar boeri­­­­as nuci având acajație față de vrăjmași! țăreî, se îngrijesc să exploateze satele o stăpânesc, căutând să tragă cât mai mul folos dela ele. Astfel că de-o dată cu sfâ­și­tul perioadei eroice mai toate satel­e sunt date boerilor și mănăstirilor, iar pu­­ține râmă* Domnului. Acest proces este aproape sfârșit sul Matei Basarab și chiar C. Brâncoveanu și Vasile Lupu, când printr’o­ domnie re­lativ lungă liniștea ce a adus , făcut și îmbogățirea țărei, des tributurile și rușieturile pentru turci erai mari. Dar această îmbogățire este a don­nului și a boerilor, fiindcă sătenilor i se lua mult din ce câștigau. Ei au câștiga din făptul liniștei însă nu s’au înfrupta de belșugul general al țărei, fiindcă dă­rile către boer și Domn erau foarte mari Este ceea ce se Întâmplă și până la sfâr­șitul sec. XIX, adică până când se regu­lează proprietatea în favoarea sătenilor. A doua perioadă, acea de infiltrație a grecicismului începe deodată cu căderea Constantinopolilor și slăbirea imperiulu bizantin. Această acțiune se resimte in prima perioadă în biserică și în cjitur, care treptat subminează slavonismul. Lul Matei Basarab și V. Lupu această sub­minare dă o licărire de cultură națională Slavonismul nu mai­ avea de unde să se alimenteze odată cu stăpânirea turcilor peste Dunăre și faptul că cultura slavî în Rusia și influența moscovită n­u înce­puse să se arate. Este în această perioadă o luptă între Kiev și Constantinopoli dar cea d­intâi este prea fără autoritate pjentru­ a scăpa slavonismul, cu tot Maes­rul dat chiar de acei Domni sub care se face renașterea romană în sec. XVII. I Cu toată infiltrarea continuă a cultu­rei grece, limba poporului se introduce­­ în biserica română. Ea nu mai poate să fie scoasă și nu­mai parțial inlocuită dar de alta neînțeleasă de popor, ca cea gre­cească. Infiltrația grecească în cultura noastră este însă ajutată de aceia a erarhiei bi­sericești care încă de demult se făcea prin legătură cu patriarhia, și unde se ali­mentau cadrele cele înalte ale prelaților. I Dar inf­luența cea mai puternică a fos în mănăstiri, unde bogățiile mari și fo­­oasele speciale date de DomniT și boeri evlavioși, atrăgeau lăcomia grecească. La secularizarea averilor­­ de la 1864, aproape­­ toate averile lor erau sau închinate,­sat­­ administrate în favoarea grecilor, și chiar­­ puse in slujba cul­turei și propagandei na­­­­țion­ale grecești (în deosebi sub Fatia­­s K­oțî).­­ Acel­aș proces lent se face în sec. XVI­I și XVII in personalul administrativ di­n tot felul, astfel că stăpânirea internă a grecilor se manifestează încă sub Domni: români mai puternici ca Matei Basarab V. Lupu, Brâncoveanu și D. Cantemir. In ziua când domnii din Fanar iau conduce­­­­rea efectivă a principatelor, ei găsesc or­ganizația internă favorabilă acțiunei lor ne înstreinate. In perioada fanariotă amestecul­ este atât de puternic, încât participă la toate dregătoriile statului, românii și grecii. Și la fie­care domnie puzderia de înfometați veniți deodată cu Domnul îndatorat se a­­runcă ea lăcustele pe țară. Cei mai mulți rămân în țară, se amestecă în familiile boerești și încetul cu încetul formează pre­o­­tipendada, adică îneacă vechia fecerie fen­ce mânească în ciocoismul cel nou i­anarîn!. să imitând, pe Domn, slugă la Stalrrou'f,­­uso­­ar gar.t, autoritar, și jefuitor în țară c­i cii­c- supuși lip, mulți din boerii cei vecini urmând din nenorocire pilda ,aocolid­­ră fanarioți, ajută pe Domn să jifuiț! ii­ țara, jefuind pentru ei. in Domnii sunt înlocuiți pentru a procur« li­ bani și bacșișuri persoanelor influente j’fie la Stambul. Ei nu sunt decât slugiie ple­­care a celor poruncite de la Constant­snr­o­­poli pentru jefuirea țârei, care nu" mai "ii este decât un teren de exploatare in pe­­­­­rioada de decadență a Turciei. Armata pe română dispare și cu ea orice veleitate de su opunere a încălcărilor din afară, iar­ bud­as" getul principatelor deși sporit prin b­ij­­a- opozite grele nu servește pentru nevoile a­ țârei nici cu io la sută din­ venituri, cele mai multe cheltueli fiind pentru turci și­­ în folosuil personal al Domnului și al eli­me­­ntelei sale care trebuie să se imbogă­­ă­țească. Astfel principatele rămân nominal­e>e autonome. b. In aceiași perioadă a sec. XVIII, prin­­ scăderea Turciei, împingerea german­o­­e- rusească începe să se resimtă l­a apus și la răsărit. Pacea de la Pasarovitz (161>11), 3r cea de la Carlovitz (1717) aduc pe nemți din Ardeal și le dă chiar Oltenia. Apar te războaiele intre turci-nemți și ruși în de­cursul acestui secol, nu se opresc decât ?i in timpul revoluției franceze. ■ți Din punct de vedere politic este prii­ej 96»[9 ® »«#»—t»e S Continuarea în fiam­a 2-3

Next