Viitorul, iunie 1922 (Anul 16, nr. 4263-4286)
1922-06-24 / nr. 4281
Parcul OTETEUSEANU Compania lirică LECKARD ASTA SEARA Pentru a 2-a oară , PRINCESA OLALA (Prinzessin Olala) Operetă în 3 acte de GILBERT u D-nii Maximillian, Gheorghiu, Teodorescu Dorel Petrovicescu, Dinescu, Gromer, Botez și D-nele: Annie Aurian, Elena Mavrodi, Sofia Ionescu, Lucreția Ionescu. — Mare Balet. MARCO DATTEL KREMER STR. CAROL: 62, ETRI. Urmările periculoase ale răcelilor avute In timpul iernei, Bronșite, pneumonii, Laringite, inflamațiile și congestiile plămânilor. Secrețiunile uzate (flegma) cu tusea lăsată de aceste boale, se înlătură cu 2—3 flacoane de PECTOSINITEANU. Adulții ca și copiii cât de mici II iau cu plăcere. NU NEGLIJJAȚI BOABELE CAILOR RESPIRATOARE, CĂCI INVECHINDU-âE DEVIN FOARTE PERICULOASE. La farmacii și drogherii. OȚET Ascensoare de Pep»pane ș i mărfuri | ■2.0 mii i>on(& lumcA * I EWc 140 inW I Reprezentanti pentru România 1 FRAȚII PORN cucurcfjíí dir. UlqiyLu 9 tail® sills tens pisi tolii muguri trie IN DEPOZIT LA : „AGRARA“ SOCIETATE ANONIMA ffltisInIa§FicoIesi inâiostrldle CURELE DE PIELE PAR DE^CÂMILÂ Str. Bursei No. 5 mmm, B-dul Cuza No. ho Ciâlki Sl Al%VA, Piața independenței. CUMPĂR Casă aproape centru, cu 8—10 camere, loc între 600—1000 m. p. adresa: IONESCU Strada Emancipată ho. 20. S pivnițele MAROCNEANU CRAIOVA GUSTAȚIl VINURILE lli PÎod DE DRĂGĂȘANI Reprezentanța Generală pentru România și străinătate Agentura „ATLAS“ București.— Calea Madovei 26 A APARITAMOnIULU Prima publicațiune anuală cu adresele de comerț, industrie și profesiuni din toate provinciile țarei. Comandele se primesc: în București str. Jules Michiot 6 sau în Cernăuți str. Universităței 22. GARA VAI Județul Mehedinți-m marg de la 15 August a. c„ HOTEL „METROPOL“ din Râmnicu Vâlcea, construcție nouă, compus la etaj din 13 camere și salon iar la parter din sală mare pentru restaurant și bodegă trei camere, bucătărie, lumină electrică, având pivniță mare, un grajd , cu două incăieri, fântână și curte. Amatorii se vor adresa proprietarului: d-l Ștefan Drăghicescu, comuna Zăvoeni jud. Râmnicu Vâlcea. • Doctor loan Calinciuc Medic român, stabilit de 30 de ani în stațiunea balneară Marienbad (Cehoslovacia), Vila Wes Itend. MOBILE OCAL.VICTORIEI MOBILE LOBELI FRAȚII LOBEULIN DEIIANfiabile în piele in diferite forme. Prețuri convenabile. I <oxpedifuni in provincie. 8 INJECȚIA I e Vindecarea repede, sigură, fără pericol, a scurgerilor vechi sau 1 Suprimă Santal și M I Copaciu cari obosesc stomacul și 5§ I trădează prin mirosul lor. % I 4, Str. Pitar Moțu, București B și la toate Farmaciile. ’ IIî 4&i*c O * 1edia ^.cofesto^ Biciclete Mii ENGROS—ENDETAIL OIlMU St. Strada Paris 4 bis. București — Histeric COCOȘ îi VULTUR Concentrat de 4 ori Expediază prompt în sticle și butoaie Falnicele „Dp. A. URBEARU“ telefon 23/16, strada Vaselor 49. LEONIDA-OIL Cel mai bun ulei pentru automobile a sosit și se vinde în bidoane plumbuite a 5 litri, la toate garajele, sucursalele și agențiile. S. Lisi LEOnlDil 8 Ei. © I§<§ BUCUREȘTI -VE&CRIZAND încă o Sucursală în Strada Popa Tatu Ho. 5 Miuri itoEirile MaiBfaitui si Hiui, cu prețurile cele mai recese Asemenea a înființat și UN MAGAZiN de CROITORIE SAP» fCATEASCA sub conducerea Maistrului A. KOSINA, cu cele mai fine SsTv*E enigrexe și franceze. Poliiul [Wmtoi se poate upeloge, vizitând ipzipel. m m De vânzare Silitul lunii dela 7 m. In sus pentru balamaci de construcție și araci de vie A se adresa d-lui tIARIU IGRESCU moșia Bălăcii de sus prin gara Sărățuica, județul Ialomița. 1mm rociți pe care ursita i-a adus azi din Rusia in stare așa mizerabilă, silindu-i să-și părăsească căminurile pentru a duce astăzi viata nenorocită a pribegiei. Dar și acestora le-am impus aceleași condițiuni și nici o organizație de nici un fel nu s’a putut întemeia în România, pentru ca din România să ducă și acițiune politică peste Nistru. România pretinde un re g. OCTAVIAN DOBRIN, ducând la bun sfârșit mai multe lucrări literare a luat inițiativa editărei unui volum, ce va apare în curând cu titlul „ROLUL FEMEI ROMANE IN RĂZBOI“ prin care va arăta nemuritoarele fapte ale M. S. REGINA MARIA ȘI ALE EROINELOR DE LA OLT 137 JIU, precum și ale femeilor române din Ardeal cari au suferit prin temnițele ungurești. Ea va cuprinde toate faptele demne de a imintit ale tuturor femeilor din întreg cuprinsul Romăniei Intregite. Cititorii și cititoarele ziarului nostru sunt rugați a trimite documente doveditoare de suferințele fiecărui aparte însoțite de câte o fotografie, pe adresa d-lui Octavian Dobrin București calea Rahovei 13. Tot odată mulțumește doamnelor și d-șoarelor cari au trimes până în prezent datele ce au crezut de cuviință. gim de reciprocitate [] Cerem însă reciprocitate. Nu admitem ca nici de peste Nistru prospagande și acțiuni politice să fie duse pentru a înrâuri viața politică internă a Statului român ! (aplauze prelungite și îndelung c repetate). _ < De aceea am susținut împreună ’ cu unanimitatea conferinței și s’a pus ca condițiune esențială a posibilității unor raporturi internaționale cu Rusia ca nici acte de agresiune, nici acte de propagandă politică să nu se poată face de peste hotare. Am primit oricare termene pentru acest angajament, pentru că întrucât ne privește nu avem intenții nici de agresiune, nici de propagandă nici pentru ziua de astăzi, nici pentru ziua de mâine. 11 Ne-a dat Dumnezeu o țară fecundă și un popor sănătos ale cărui facultăți sunt mari. Dacă vom putea așa cum trebue în cursul muncii noastre să facem ca această țară și acest popor să dea tot ce poate pentru a civilizatia lumii și viata Europei, misiunea noastră e destul de mare și de s mănoasă pentru ca să nu fim isipititi de a risipi puterile în ne-i fructuoase încercări peste graniță [ (aplauze prelungite). ] Astfel, domnilor, s’au introdus impactul provizoriu dintre Rusia și celelalte state aceste două condițiuni de neagresiune și de nepropagandă. Am constatat, dî regret, mai ] dăunăzi, că un avion a venit de peste hotare în contra acestui an. ’gajament Să sperăm că va fi fost un caz izolat, ultimul fruct al unei recolte trecute. . ‘ Intrucât ne privește, nu numai î că nu am lucrat în acest mod, dar « aproape în aceiași zi când cădea arvionul, noi autorizam, dintr'un sentiment de largă umanitate, ca, cu toate greutățile consumațiunei interne, un număr de vagoane să poată fi date înfometaților de peste Nistru, fără ca să se plătescă taxele vamale pe cari le plătesc cei mai buni și mai importanți din aliații și prietenii noștri. (aplau,« 7e). 1 VOCI: Foarte biner Restaurarea Europei lor de viață, în condițiuni cât poate mai grabnice și pentru de spor de leafă în momentele de față nu poate să fie vorba până nu ne vom restabili condițiunile întregi ale noului buget pe care cu comisiunea Dv. trebuie să-l stabilim în cursul acestei veri, am căutat până atunci a organiza în condițiuni de viață mai bune, prin măsuri ușurând procurarea îmbrăcămintei, a cailor, a hranei, necesare sumei militare. Această soluțiune nu este nici complectă nici că nu se raportă decât la o parte, din acei cari suferă. Adevăratul problem stă în suprimarea deprecierei pionezei, fără care toate celelalte măsuri nu sunt decât paliative, care luate fără prudențe ar putea constitui chiar agravări. Spre o stare normală Domnilor, opera pe care ați făcut-o ori, ca și aceea realizată alaltă ori în prima sesiune, sânt etape succesive pentru restabilirea unei alte stări, care să pună capăt, capăt serios, boalei de care suferim. In cursul verei, prin munca noastră comună, prin organizarea finanțelor și prin organizarea temeinică a întregei administrațiuni, vom continua opera noastră pe de o parte dând încredere tot mai mare și mai solidă tuturor în puterile acestei țări, pe de altă parte întrebuințând astfel mijloacele statului, încât risipă să nu fie, și încât nevoile lui reale să poată fi serios satisfăcute. Vom reuși prin această muncă, și trebue să adaog ajutați și de Dumnezeu, fiindcă din fericire recolta se anunță astfel, încât vom fi ușurați în opera noastră, care trebuia să fie temeinică chiar și în astfel de condițiuni. Privim deci cu încredere soluțiunile greutăților pe cari ne-am hotărât să le învingem. Nu mă îndoiesc că credința care o am, este împărtășită și de dv. și de aceia pășim astăzi mai cu hotărâre chiar decât la sosirea noastră la guvern. Desigur că în orice guvernări, în cursul realizărilor apar tot mai clar dificultățile de învins, dar ne stau în față totodată și facultățile de cari dispunem și pentru o examinare clară, nu poate fi nici o îndoială, că într’aceste dificultăți și aceste facultăți, raporturile sunt astfel, în’ cât izbânda noastră este asigurată. Ea are însă nevoie, cum v‘am spus dela început, de acel factor inponderabil și stăpânitor. Credința și hotărârea de a înălța neîncetat atmosfera morală de care statul are nevoie. (aplauze prelungite și îndelung repetate) Observațiile deputatului de temeiuri mai solide ale păcei accetuate au adus cele mai violente acuzări de imperialism și de intențiuni de agresiune. Este cel mai sfruntat neadevăr (aplauze prelungite). D. DR. PISTINER: Noi n’am făcut nici odată .calomnii (zgomot). D. I. I. C. BRATIANU, președintele Consiliului. Vă faceți acuma ecoul acestor calomnii la tribună. Eu nu discut cele care se aduc la răspântii, dar celor de la tribună sunt dator să le dau desmințirea cea mai categorică. (Aplauze prelungite). VOCI : Dă-te jos de acolo! (sgomot mare). D. M. G ORIjEANU, președintele Adunărei: Vă rog d-lor, lăsați-1 să vorbească. VOCI NUMEROASE: Nu-1 mai putem lăsa. D. M. G. ORLEANU, președintele Adunărei: Lăsându-1 să vorbească numai astfel calomniile pot să iasă la iveală. D. DR. PILTINER : D-lOr, Franța face o politică și Anglia face altă politică, și dacă sunt oameni care cred... (sgomot mare). D. RAUT: Nu ne privește pe noi. Noi știm cum se face politica țarei noastre. Noi suntem în țara noastră, și dv. dacă nu vă place, duceți-vă unde vă place. Noți în țara noastră facem singuri politica noastră (aplauze). D. DR. PISTINER : Și eu sunt din această țară. D. G. ORLEANU: Ești strein de țara aceasta, n’ai sentimente românești. Ești un RacOVsky nerușinat ! D. DR. I. PISTINER: Eu am apărat interesele românilor din Ungaria și atunci d. Răuț n-a vorbit când am scris pentru școalele române din Ardeal O VOCE: învață Întâi românește bine. D. DR. I. PISTINER. Dar nu numai în politica externă, ci și politica internă despre care a vorbit aci d 1 președinte al Consiliului de miniștri și politica internă a guvernului nu inspiră nici o încredere (sgomot, întreruperi). O VOCE: Cui? Lui Cicerin? D. DR. PISTINER: Domnilor, eu nu vorbesc în numele majorităței, eu vorbesc In numele meu. Eu am zis că vorbesc în numele meu, nu vreau si vorbesc aci despre atmosfera... D. I. PISTINER: Mai întâi alegerile cum au fost făcute. D. NISTOR ministru de stat: Și unde s-a întâmplat? D. I. PISTINER: In Bucovina. D. NISTOR ministru de stat: D-v. aveți acolo un liceu cu 30 de clase. Unde mai există un asemenea liceu? D. I. PISTINER: Ordinul a venit. d. Procopovici a declarat aceasta. ...aceste procedee au influențat valuta noastră, finanțele noastre (mare ilaritate). România e așa de bogată că și-a sporit mereu cheltuelile... (citește până la fine). Aceasta am vrut să declar aci că nu avem nici o încredere în guvernul actual. D. ION I. C. BRATIANU, președintele Consiliului Domnilor, la Genova s-au exprimat principii generale, cari, aplicate cu înțelepciune și cu rezervele necesare impuse de condițiunile interioare ale fiecărui stat, pot să aibă o influență fericită în opera de restaurare a Europei. Restaurarea Europei, însă, nu se poate face decât prin munca și prin restaurarea internă a fiecărui stat. _ . Mai mult decât oricând, astăzi, pentru noi, ca să fim buni europeni, trebue să fim buni Români. Din puterile care vom ști să le desvoltăm, din ordinea și munca care vom ști să o asigurăm acestei țări, vom constitui desigur factorul cel mai rodnic cu care România poate să contribue la restaurarea Europei» (aplauze) Domnilor, la această muncă dv. și noi suntem chemați. Și permiteți-mi, în cuvântarea mea, ca și în sufletul meu, să nu lungesc vorba, zicând „dv. și noi“, ci numai „noi“, pentru că noi, consider că suntem unii și alții atât de solidari în munca noastră, încât este inutil și cred chiar nepotrivit ca să fac asemenea distincțiuni. Avem în fața noastră un problem mare de rezolvat. Avem fericirea de a constată că am pornit lL.e. Votul dv. de eri este probă că n‘am stat locului, — votul de eri se întemeiază pe lucrarea noaatră de alaltă eri, pe acea lucrare la care mi-a părut atât de rău că n‘am putut fi prezent și cu trupul nu numai cu gândul. Avem în fața noastră um drum lung și greu de parcurs, dar avem și puterile pentru a-1 parcurge. Printre aceste puteri în primul rînd este credința și în al douilea rând este concepția neclintită că numai într’o atmosferă morală sănătoasă se poate realiza asemenea operă. (aplauze) . Ne trebue pentru a o asigura și voință și răbdare. Greutățile traiului Condițiunile traiului sunt grele, ispitele sunt mari, nerăbdările sunt firești și din nenorocire și escitările interesate sunt în reaua [ fire a multor oameni, (aplauze) Știu D-lor, prin câte acuzări nedrepte se caută a se întuneca opera pe care o facem și rezultatele cari le am realizat. Este un joc de cuvinte ușor care le ași putea face; în ateua nea cestiune „acuzatorii sunt cauzatorii“,aplauze prelungitei i Dar noi astăzi nu ne cheltuim puterile cu rezolvarea acestui proces. Să restabilim întâi situațiunea astfel încât să apară clar, atât de clur, încât prin fapte gura acuzatorilor să fie închisă, (aplauze prelungite) ! Domnilor, în primul rând firește se întărâtă nevoile cauzate de greutatea traiului și de scumpirea lui. Aceste nevoi apar mai ales celor cari trăesc cu venituri fixe cum sunt funcționarii, pensionarii, rentierii. Desigur ca reprezentant al statului, guvernul suferă de toate aceste suferințe cari lovesc nu numai pe servitorii statului ca indivizi, dar care desigur îngreuiază chiar opera și serviciul lor, , întrucât mă privește vă mărturisesc că nici o durere în sufletul meu nu răsună mai adânc decât greutățile ofițeri mei, (aplauze prelungite) de care mă leagă amintiri atât de mari și atât de duioase și cu a cărei jertfă s-a stabilit toată situațiunea durere este încredințată astăzi pentru a o face să rodească așa cum sacrificiile lor tocmai impun ca ea să rodească, (aplauze prelungite). De aceia, deși noi credem că leacul adevărat al greutăților trebuie să-l căutăm în suprimarea cauzei lor, am socotit că prin mijloacele care ne stau la îndemână chiar și în situațiunea de astăzi trebuie să căutăm să înlesnim posibilitățile D. I. PISTINER D-lor deputat!, felul cum a fost convocat parlamentul și felul cum au fost făcute aici desbaterile sunt caracteristice pentru sistemul oligarhic. In timp cât suntem aici, în timp când suntem în fața conferinței dela Haga, guvernul vrea să soluționeze aici chestiunile financiare cele mai importante... (întreruperi). O VOCE: Ce înțelegi dumneata? D. I. PISTINER: Cred că înțeleg mai mult ca. dumneata (sgomote întreruperi) ... chestiuni atât pentru politica internă și externă a Statului. In acest timp, parlamentul a fost convocat pentru un timp foarte scurt astfel că nu este posibil a lua o atitudine serioasă față de el. Aceste sunt chestiuni de politică internă și externă pentru că există o legătură strânsă între politica externă și internă și trebue să existe ca să fie evitate confuzii. Și cât de mare adversar al actualului guvern ași fi trebue să admit em în prezent există această armonie. Aceiași reacțiune, aceiași distrugere a oricărei încrederi se vădesc în ambele privințe!" Eu cred că în nici o țară și nu nici o Cameră nu este obiceiu de Oppero / VOCI: Care obiceiu? D. PILTINER: D. prim ministru singur a constatat aci și în Senat, că între politica externă și cea internă este legătură. Dovadă e politica financiară cu acelaș spirit reacționar care învederează politica întreagă a guvernului. VOCI: Ce reacționari? (ilaritate) D. I. PISTINER: Impozitul pe avere a fost abrogat, iar impozitul pe consumație păstrat? Chiar politica externă nu este condusă în așa fel încât să găsească încrederea... D. DR. JIANU: N’aveți suflet ca să pricepeți lucrul acesta. VOCI: Așa e ! (sgornot întreruperi). ALTE VOCI: Iți pare rău? D. DR. PILTINER: In loc să declare dezinteresarea ei la împărțirea Rusiei, în loc să demonstreze și să dovedească că România nu vrea decât să trăiască în pace cu vecinii săi, pentru a reclădi economia țarei, delegația română a pregătit acolo noui convenții militare, o nouă dependență militară. D. I. I. C. BRATIANU, președintele consiliului de miniștri. Este absolut fals , vă faceți ecoul unor calomnii și protestez. D. DR. I. PISTINER: Mica Antantă care exista și care a fost... (sgomot mare). D. ION I. C. BRATIANU, președintele consiliului de miniștri. Mica Antantă exista, dar nici un pact nou de alianță nu s’a făcut și tot ce s’a spus în această privință este fals. (Aplauze prelungite). D. DR. I. PISTINER : Și în Belgrad (sgomot). D. I. I. C. BRATIANU, președintele consiliului de miniștri. Mă bucură, că aceste calomnii le aduceți aci, fiindcă aci, vedeți, calomniile se găsesc în altă atmosferă și apar în adevăratul lor caracter (aplauze prelungite). D. I. G. DUCA, ministru de externe : Și adevărate complicități, adaog eu. (Aplauze prelungite). D. I. I. C. BRATIANU, președinte al Consiliului. Am fost la Paris și în loc să vă bucurați de atmosfera de dragoste cu care au fost întâmpinați reprezentanții guvernului român, ați răspândit o ploaie de calomnii în contra Franței și a României. VOCI: Rușine ! rușine ! D. I. I. C. BRATIANU, președinte al Consiliului. In contra acestor două state decât care nu simt socialist Pistiner TMII MIIIIWI—M REPLICA D-LUI PREȘEDINTE al consiliului 1 miniștri D-1 M. G. ORLEANU, președintele Adunărei. D-1 Prim ministru are cuvântul. D-1 I. I. C. BRATIANU, Președintele Consiliului. Sunt mulțumit, că onoratul orator și-a ținut cuvântarea. Sunt mulțumit pentru că aducând la tribună partea cea gravă a cuvântărei sale, aducând la tribună acuzațiuni neîntemeiate, ne-a dat posibilitatea cu demnitate, fără a le căuta acolo, unde nu ne coborâm, să restabilim adevărul. D-lor, din rostul cuvântărei sale, îmi permiteți să spicuiesc vre-o două observațiuni: întâi că liberalismul nostru și dorința noastră de frățietate pentru minorități este reală și complecții; aceasta nu implică că nu e util ca minoritățile să cunoască limba regatului și chiar cuvântarea onoratului orator... (ilaritate, aplauze) ne silește să constatăm că este în folosul minorității, ca el să vorbească limpede și frumos limba în care este obligat să se rostească la tribună, (ilaritate, aplauze). D-lor, nu cuvântarea pe care a ținut-o, d-e orator, a vorbit de oligarhie și de democrație. „Oligarhie“, eu știu, după înțelesul cuvântului, că este domnia și stăpânirea celor puțini, iar democrație este stăpânirea poporului întreg. Mă întreb d-lor: cari sunt cei puțini cari vor să'și impună voința și cari sunt cei mulți cari reprezintă, și în fond și în lege voința poporului? (Aplauze) Democrația, o reprezentăm noi majoritatea (aplauze prelungite) iar dvs reprezentați adevărata oligarhie, (aplauze prelungite)... oligarhie care vrea cu silnicie să impue experiențe primejdioase unei societăți care are nevoie de sănătate pentru a se desvolta, (aplauze prelungite). Ați expus aicea o politică, care este tocmai contrariul politicei pe care am făcut-o noi la Genova: noi, la Genova am căutat tot ceea ce putea uni statele mari cari reprezintă civilizația lu mii, pentru că, pe mintea lor și pe unirea lor, să se poată stabili pacea sănătoasă pe care să se desvolte Europa întreagă. Dvs. ați încercat și aici ca aiurea să puneți în contrazicere Anglia și Franța. Am să citez aici față de politica pe care o reprezentați cuvintele nu ale reprezentantului Franței, care spunea reprezentanților Rusiei: „nu stau să discut teorii cu d-vs., când ați pus tare dvs. în acea stare de mizerie și du durere incât sunteți siliți să cereți ajutorul lumii întregi (aplauze), nu pentru că să vă desvoltați, ci pentru că să puteți pune capăt foamei, morții și canibalismului) (aplauze îndelung prelungite). Vomu cita însă, d-lar cuvintele d-lui Lloyd George, adică ale primului ministru al Angliei, spuse acelorași reprezentanți ai Rusiei când le zicea că nu pot veni totdeodată cu mâna întinsă ca să ceară ajutor și cu pumnii ridicați ca să amenințe (aplauze îndelung prelungite). Iată de ce d-lor, cuvintele care s-au spus de la această tribună nu numai că nu mă impresionează dar mă confirmă încă mai adânc în necesitatea luptei pe care trebue să o ducem ca prin libertate, dar prin ordine, prin democrație sănătoasă voința luminată a celor mulți să domnească iar îu stăpânirea celor violenți. (aplauze prelungite) Reprezentăm adevăratele interese ale desvoltărei democrației românești și ne numim partid istoric democratic, pentru că noi am contribuit mai mult decât oricine la deșteptarea și la desvoltarea forțelor acestei democrații, (aplauze îndelung prelungite, adunarea în picioare ovaționează prelung). H coup. A apărut: „PANDECTELE ROMÂRI“ CAETUL 8, de sub direcțiunea D-lui G. Hamangiu, Consilier la Casație, cu un bogat și important material de doctrină, jurisprudență și note critice, semnate de profesori universitari, magistrați și avocați. Cuprinde 120 pagini, format mare, hârtie velină, cu 30 decizii adnotate și 110 soluții jurisprudențiale române, franceze italiene, belgiene și germane. . 1 Caetul 9 apare la 1 Septembrie. -------------................................ TEATRU-MUZICA Parcul Otetelișanu. Trupa Leonard „Prințesa Oaia“, operetă în trei acte de Jean Gilbert. Premiera de la Parcul Otetelișanu a dat o nouă ocaziune publicului bucureștean să constate cât este de bine organizată și ce efecte minunate artistice poate da trupa „Leonard“. I „Prințesa Olala“ este încă una din frumoasele creațiuni ale lui Jean Gilbert, care conține toate elementele de succes: muzică ușoară și arii ce rămân în minte, o intrigă plină de peripeții, și fecundă în situații comice și care i așteaptă decât pe bunii artiști ai companiei Leonard, pentru a face din noua operetă un mare succes al teatrelor noastre. In premiera de ieri seară au excelat admirabilele elemente ale trupei, d-nele Anne Aurian și Elena Mavrodi, ca și neîntrecutul comic V. Maximilian. La succesul operetei au contribuit într’o largă măsură d-soarele Sylvia Dumitrescu, Antonov, Țuțuianu, Sofia Ionescu, Marieta Groner, d-nele Petrovicescu, Lucreția Ionescu-Milanno, ca și d-nii Goner, C. Dinescu, Dorel Teodorescu, Al. Gheorghiu, O. Dinescu, I. Solomonescu, C. Botez și L. Simionescu. Un balet frumos cu soliștii d-na Racovița și Oscar Cortez, ca și o montare luxoasă și artistică au complectat o representație din toate punctele de vedere remarcabilă. „Prințesei Olara“ îi prevedem un mare succes. 1 . Interim He Miale binor Missje toina. Din Constanța se anunță că Mercuri noaptea un număr de 20 bandiți bulgari. Înarmați cu puști, granate și mitraliere, au atacat satul Carvan, jefuind pe locuitorul Reșidj Emir Seil de 5 mii lei in hârtii și o mare cantitate de aur. După ce au omorât pe un fiu al acestuia, și au schingiuit până la moarte pe soția și fiica lui, comitagii au căutat si fugă. Au fost insă ajunși la marginea satului de jandarmi și locuitori, cari au deschis un foc viu contra lor, la care bandiții au răspuns cu granate și focuri de mitraliere. Lupta a durat 4 ore, din care ieșit grav rănit caraula Ivan Pavlo. După aceasta, comitagii au intrat in pădure unde s’au făcut nevăzuți. Ei purtau uniforma militară bulgară. O altă ceată de 50 comitagii bulgari au atacat comuna Șabla, din județul Bazargic. După ce au jefuit mai mulți locuitori, bandiții au dispărut Știri fe lost (Prin telefon) IAȘI. 22.—Delegația partidului democrat In frunte cu d. Cănănău, va pleca astăzi la București pentru a asista la Înmormântarea lu Take Ionescu. — In vederea congresului general al societății orfanilor de război va sosi In localitate episcopul de Cluj Ivan. I se va face o primire cordială. Preoții vor fi Invitați la Mitropolie pentru a fi recomandați. — D. Const. Banu, ministrul cultelor și artelor a acordat suma de lei 1.300.000 pentru reparația Teatrului Național din Iași. — Duminică 25 Iunie. Începe să lucreze la Universitate comisiunea de judecată a învățătorilor și Institutorilor. Comisiunea se compune din d-nii consilieri de curte Gorgos și Lupu și judecătorul Alexandrescu. — In consiliul de război al corp. 4 armată d. maior Popovici a luat un lung interogatoriu ofițerului aviator Truno. Ancheta contină. — Tot In consiliul de război a fost achitat locotenentul A. Morărescu acuzat de tâlhărie. — ---- 1 1 < 4 \ ■l j