Viitorul, iunie 1922 (Anul 16, nr. 4263-4286)

1922-06-24 / nr. 4281

Parcul OTETEUSEANU Compania lirică LECKARD ASTA SEARA Pentru a 2-a oară , PRINCESA OLALA (Prinzessin Olala) Operetă în 3 acte de GILBERT­­ u D-nii Maximillian, Gheorghiu, Teo­­dorescu Dorel Petrovicescu, Dinescu, Grom­er, Botez și D-nele: Annie Au­­rian, Elena Mavrodi, Sofia Ionescu, Lu­­creția Ionescu. — Mare Balet. MARCO DATTEL KREMER STR. CAROL: 62, ETRI. Urmările periculoase ale răcelilor­ avute In timpul iernei, Bronșite,­­ pneumonii, Laringite, inflamațiile și congestiile plămânilor. Secrețiunile uzate (flegma) cu tusea lăsată de a­­ceste boale, se înlătură cu 2—3 fla­coane de PECTOSIN­ITEANU. Adulții ca și copiii cât de mici II iau cu plăcere. NU NEGLIJJAȚI BOABELE CAI­LOR RESPIRATOARE, CĂCI INVE­­CHINDU-âE DEVIN FOARTE PERI­CULOASE. La farmacii și drogherii. OȚET A­scensoare de­ Pep»pane ș i mărfuri | ■2.0 mii i­>­­on(& lumcA * I EWc 140 inW I Reprezentanti pentru România 1 FRAȚII PORN cucurcfjíí dir. UlqiyLu 9 tail® sills tens pisi tolii muguri trie IN DEPOZIT LA : „AGRARA“ SOCIETATE ANONIMA ffltisInIa§FicoIesi inâiostrldle CURELE DE PIELE PAR DE^CÂMILÂ Str. Bursei No. 5 mmm, B-dul Cuza No. ho Ciâlki Sl Al%VA, Piața indepen­denței. CUMPĂR Casă aproape centru, cu 8—10 camere, loc între 600—1000 m. p. adresa: IONESCU Strada Emancipată ho. 20. S pivnițele MAR­OCNEANU CRAIOVA GUSTAȚIl VINURILE lli PÎod DE DRĂGĂȘANI Reprezentanța Generală pentru România și străinătate Agentura „ATLAS“ București.— Calea Mado­vei 26 A APARI­T­AMOnIULU Prima publicațiune anuală cu adresele de comerț, industrie și profesiuni din toate provinciile țarei. Comandele se primesc: în București str. Jules Michiot 6 sau în Cernăuți str. Universităței 22. GARA VAI Județul Mehedinți-m marg de la 15 August a. c„ HOTEL „ME­TROPOL“ din Râmnicu­ Vâlcea, con­strucție nouă, compus la etaj din 13 camere și salon iar la parter din sa­lă mare pentru restaurant și bodegă trei camere, bucătărie, lumină elec­trică, având pivniță mare, un grajd , cu două incăieri, fântână și curte.­­ Amatorii se vor adresa proprieta­­­­rului: d-l Ștefan Drăghicescu, comu­­­na Zăvoeni jud. Râmnicu Vâlcea. • Doctor loan Calinciuc Medic român, stabilit de 30 de ani în stațiunea balneară Marien­bad (Cehoslovacia), Vila Wes­ I­tend. MOBILE OCAL.VICTORIEI MOBILE LOBEL­I FRAȚII LOBEULIN DEIIAN­­fiabile în piele in diferite forme. Prețuri convenabile. I <oxpedifuni in provincie. 8 INJECȚIA I e Vindecarea repede, sigură, fără pericol, a­­ scurgerilor vechi sau­­ 1 Suprimă Santal și M I Copaciu cari obosesc stomacul și 5§ I trădează prin mirosul lor. % I 4, Str. Pitar Mo­țu, București B și la toate Farmaciile. ’ IIî 4&i*c O * 1­e­dia ^.cofesto^ Biciclete M­ii ENGROS—ENDETAIL OIlMU St. Strada Paris 4 bis. București — Histeric COCOȘ îi VULTUR Concentrat de 4 ori Expediază prompt în sticle și butoaie Falnicele „Dp. A. URBEARU“ telefon 23/16, strada Vaselor 49. LEONIDA-OIL Cel mai bun ulei pentru automobile a sosit și se vinde în bidoane plum­buite a 5 litri, la toate garajele, su­cursalele și agențiile. S. L­isi LEOn­lDil 8 Ei.­­ © I§<§ BUCUREȘTI -VE&CRIZAND încă o Sucursală în Strada Popa Tatu Ho. 5 Mi­uri itoEiri­le MaiBfaitui si Hiui, cu prețu­rile cele mai recese Asemenea a înființat și UN MAGAZiN de CROITORIE SAP» fCATEASCA sub conducerea Maistrului A. KOSINA, cu cele mai fine SsTv*E enigr­exe și franceze. Poliiul [Wmtoi se poate upeloge, vizitând ipzipel. m m De vânzare Silitul lunii dela 7 m. In sus pentru balamaci de cons­trucție și araci de vie A se adresa d-lui tIARIU­ IGRESCU moșia Bălăcii de sus prin gara Sărățuica, județul Ialomița. 1­mm rociți pe care ursita i-a adus azi din Rusia in stare așa mizera­bilă, silindu-i să-și părăsească cămi­n­urile pentru a duce astăzi viata nenorocită a pribegiei. Dar și aces­tora le-am impus aceleași condi­­țiuni și nici o organizație de nici un fel nu s’a putut întemeia în România, pentru ca din România să ducă și acițiune politică peste Nistru. România pretinde un re­­ g. OCTAVIAN DOBRIN, du­când la bun sfârșit mai multe lu­­­crări literare a luat inițiativa e­­ditărei unui volum, ce va apare în curând cu titlul „ROLUL FE­MEI ROMANE IN RĂZBOI“ prin­­ care va arăta nemuritoarele fapte­­ ale M. S. REGINA MARIA ȘI­­ ALE EROINELOR DE LA OLT 137 JIU, precum și ale femeilor ro­­­mâne din Ardeal cari au suferit­­ prin temnițele ungurești. Ea va­­ cuprinde toate faptele demne de a­ i­mintit ale tuturor femeilor din în­­­treg cuprinsul Romăniei­ Intre­­­gite. Cititorii și cititoarele ziarului nostru sunt rugați a trimite docu­mente doveditoare de suferințele fiecărui aparte însoțite de câte o fotografie, pe adresa d-lui Octa­­vian Dobrin București calea Ra­­­hovei 13. Tot odată mulțumește doamne­lor și d-șoarelor cari au trimes până în prezent datele ce au cre­zut de cuviință. gim de reciprocitate [] Cerem însă reciprocitate. N­u ad­­­­mitem ca nici de peste Nistru pro­­s­pagande și acțiuni politice să fie­­ duse pentru a înrâuri viața poli­­­­tică internă a Statului român ! (aplauze prelungite și îndelung c repetate). _ < De aceea am susținut împreună ’ cu unanimitatea conferinței și s’a pus ca condițiune esențială a po­sibilității unor raporturi interna­­­­ționale cu Rusia ca nici acte de­­ agresiune, nici acte de propagan­­­­dă politică să nu se poată face de­­ peste hotare. Am primit oricare­­ termene pentru acest angajament,­­ pentru că întrucât ne privește nu avem intenții nici de agresiune,­­ nici de propagandă nici pentru­­ ziua de astăzi, nici pentru ziua­­ de mâine. 11 Ne-a dat Dumnezeu o țară fe­­­­cundă și un popor sănătos ale­­ cărui facultăți sunt mari. Dacă­­ vom putea așa cum trebue în­­ cursul muncii noastre să facem­­ ca această țară și acest popor să­­ dea tot ce poate pentru a civiliza­­­­tia lumii și viata Europei, misiu­­­­nea noastră e destul de mare și de s mănoasă pentru ca să nu fim is­­i­pititi de a risipi puterile în ne-­i fructuoase încercări peste graniță [ (aplauze prelungite). ] Astfel, domnilor, s’au introdus im­­­pactul provizoriu dintre Rusia și­­ celelalte state aceste două condi­­­­țiuni de neagresiune și de nepro­­­­pagandă. Am constatat, d­î regret, mai ] dăunăzi, că un avion a venit de­­ peste hotare în contra acestui an­. ’­gajament Să sperăm că va fi fost­­ un caz izolat, ultimul fruct al­­­ unei recolte trecute. . ‘ Intru­cât ne privește, nu numai î că nu am lucrat în acest mod, dar « aproape în aceiași zi când cădea a­­r­vionul, noi autorizam,­­ dintr'un­­ sentiment de largă umanitate, ca,­­ cu toate greutățile consumațiunei­­ interne, un număr de vagoane să­­ poată fi date înfometaților de pes­­­­te Nistru, fără ca să se plătescă­­ taxele vamale pe cari le plătesc­­ cei mai buni și mai importanți din­­ aliații și prietenii noștri. (aplau­,« 7e). 1 VOCI: Foarte biner Restaurarea Europei­­ lor de viață, în condițiuni cât poate mai grabnice și pentru de spor de leafă în momentele de față nu poate să fie vorba până nu ne vom restabili condițiunile întregi ale noului buget pe care cu comisiunea Dv. trebuie să-l sta­bilim în cursul acestei veri, am căutat până atunci a organiza în condițiuni de viață mai bune, prin măsuri ușurând procurarea îm­brăcămintei, a cailor, a hranei, ne­cesare sumei militare. Această soluțiune nu este nici complectă nici că nu se raportă decât la o parte, din acei cari su­feră. Adevăratul problem stă în suprimarea deprecierei pionezei, fără care toate celelalte măsuri nu sunt decât paliative, care luate fă­ră prudențe ar putea constitui chiar agravări. Spre o stare normală Domnilor, opera pe care ați fă­cut-o ori, ca și aceea realizată a­­laltă ori în prima sesiune, sânt eta­pe­ succesive pentru restabilirea u­­nei alte stări, care să pună capăt, capăt serios, boalei de care sufe­rim. In cursul verei, prin munca noa­stră comună, prin organizarea fi­nanțelor și prin organizarea temei­nică a întregei administ­rațiuni, vom continua opera noastră pe de o parte dând încredere tot mai ma­re și mai solidă tuturor în puterile acestei țări, pe de altă parte în­trebuințând astfel mijloacele sta­tului, în­cât risipă să nu fie, și în­cât nevoile lui reale să poată fi serios satisfăcute. Vom reuși prin această muncă, și trebue să adaog ajutați și de Dumnezeu, fiindcă din fericire recolta se anunță astfel, în­cât vom fi ușurați în opera noastră, care trebuia să fie temei­nică chiar și în astfel de condi­­țiuni. Privim deci cu încredere so­­luțiunile greutăților pe cari ne-am hotărât să le învingem. Nu mă în­doiesc că credința care o am, este împărtășită­­ și de dv. și de aceia pășim astăzi mai cu hotărâre chiar decât la sosirea noastră la gu­vern. Desigur că în orice guvernări, în­ cursul realizărilor apar tot mai clar dificultățile de învins, dar ne stau în față totodată și facultățile de cari dispunem și pentru o exa­minare clară, nu poate fi nici o în­doială, că într’aceste dificultăți­ și aceste facultăți, raporturile sunt astfel, în’ cât izbânda noastră este asigurată. Ea are însă nevoie, cum v‘am spus dela început, de a­­cel factor inponderabil și stăpâni­­tor. Credința și hotărârea de a î­­nălța neîncetat atmosfera morală de care statul are nevoie. (aplauze prelungite și îndelung repetate) Observațiile deputatului de temeiuri mai solide ale păcei ac­­ce­tuate au­ adus cele mai violente ac­uzări­ de imperialism și de in­­tențiuni de agresiune. Este cel mai sfruntat neadevăr (aplauze prelun­gite). D. DR. PISTINER: Noi n’am făcut nici odată .calomnii (zgo­­mot). D. I. I. C. BRATIANU­, președin­tele Consiliului. Vă faceți acuma ecoul acestor calomnii la tribună. Eu nu discut cele care se aduc la răspântii, dar celor de la tribună sunt dator să le dau desmințirea cea mai categorică. (Aplauze pre­lungite). VOCI : Dă-te jos de acolo! (sgo­­mot mare). D. M. G­ ORIjEANU, președin­tele Adunărei: Vă rog d-lor, lăsa­­ți-1 să vorbească. VOCI NUMEROASE: Nu-1 mai putem lăsa. D. M. G. ORLEANU, președin­tele Adunărei: Lăsându-1 să vor­bească numai astfel calomniile pot să iasă la iveală. D. DR. PILTINER : D-lOr, Fran­ța face o politică și Anglia face altă politică, și dacă sunt oameni care cred... (sgom­ot mare). D. RAUT: Nu ne privește pe noi. Noi știm cum se face politica țarei noastre. Noi suntem în țara noastră, și dv. dacă nu vă place, du­ceți-vă unde vă place. Noți în țara noastră facem singuri politi­ca noastră (aplauze). D. DR. PISTINER : Și eu sunt din această țară. D. G. ORLEANU: Ești strein de țara aceasta, n’ai sentimente românești. Ești un RacOVsky ne­rușinat ! D. DR. I. PISTINER: Eu am apă­rat interesele românilor din Ungaria și atunci d. Răuț n-a vorbit când am scris pentru școalele române din Ar­deal O VOCE: învață Întâi românește bine. D. DR. I. PISTINER. Dar nu nu­mai în politica externă, ci și politica internă despre care a vorbit aci d­ 1 președinte al Consiliului de miniștri și politica internă a guvernului nu inspiră nici o încredere (sgom­ot, în­treruperi). O VOCE: Cui? Lui Cicerin? D. DR. PISTINER: Domnilor, eu nu vorbesc în numele majorităței, eu vorbesc In numele meu. Eu am zis că vorbesc în numele meu, nu vreau s­i vorbesc aci despre atmosfera... D. I. PISTINER: Mai întâi alege­rile cum au fost făcute. D. NISTOR ministru de stat: Și unde s-a întâmplat? D. I. PISTINER: In Bucovina. D. NISTOR ministru de stat: D-v. aveți acolo un liceu cu 30 de clase. Unde mai există un asemenea liceu? D. I. PISTINER: Ordinul a venit. d. Procopovici a declarat aceasta. ...aceste procedee au influențat valu­ta noastră, finanțele noastre (mare ilaritate). România e așa de bogată că și-a sporit mereu cheltuelile... (ci­tește până la fine). Aceasta am vrut să declar aci că nu avem nici o încredere în guver­nul actual. D. ION I. C. BRATIANU­, preșe­dintele Consiliului­ Domnilor, la­­ Genova s-au exprimat principii ge­­­­nerale, cari, aplicate cu înțelep­­­­ciune și cu rezervele necesare im­­­­puse de condițiunile interioare ale­­ fiecărui stat, pot să aibă o influ­­­­ență fericită în opera de restau­­­­rare a Europei. Restaurarea Euro­­­­pei, însă, nu se poate face decât­­ prin munca și prin restaurarea in­­­­ternă a fiecărui stat. _ . Mai mult de­cât ori­când, astăzi, pentru noi, ca să­ fim buni euro­peni, trebue să fim buni Români. Din puterile care vom ști să le des­­voltăm, din ordinea și munca care vom ști să o asigurăm acestei țări, vom constitui desigur factorul cel mai rodnic cu care România poate să contribue la restaurarea Euro­pei» (aplauze) Domnilor, la această muncă dv. și noi suntem chemați. Și permite­­ți-mi, în cuvântarea mea, ca și în sufletul meu, să nu lungesc vorba, zicând „dv. și noi“, ci numai „noi“, pentru că noi, consider că suntem unii și alții atât de solidari în munca noastră, în­cât este inutil și cred chiar nepotrivit ca să fac asemenea distincțiuni. Avem în fața noastră un pro­blem mare de rezolvat. Avem feri­cirea de a constată că am pornit lL.e. Votul dv. de eri este probă că n‘am stat locului, — votul de eri se întemeiază pe lucrarea noaa­­tră de alaltă eri, pe acea lucrare la care mi-a părut atât de rău că­­ n‘am putut fi prezent și cu trupul nu­ numai cu gândul.­­ Avem în fața noastră um­ drum lung și greu de parcurs, dar avem­­ și puterile pentru a-1 parcurge. Printre aceste puteri în primul rînd este credința și în al douilea rând este concepția neclintită că numai într’o atmosferă morală sănătoasă se poate realiza asemenea operă. (aplauze) . Ne trebue pentru a o asigura și voință și răbdare. Greutățile traiului Condițiunile traiului sunt grele, ispitele sunt mari, nerăbdările sunt firești și din nenorocire și es­­­­citările interesate sunt în reaua [ fire a multor oameni, (aplauze) Știu D-lor, prin câte acuzări ne­­­­drepte se caută a se întuneca opera pe care o facem și rezultatele cari le am realizat. Este un joc de cu­vinte ușor care le ași putea face; în ateua nea cestiune „acuzatorii sunt cauzatorii“,­­aplauze prelungitei i Dar noi astăzi nu ne cheltuim puterile cu rezolvarea acestui pro­ces. Să restabilim întâi situați­unea astfel încât să apară clar, atât de clur, încât prin fapte gura acuza­torilor să fie închisă, (aplauze pre­lungite) !­­ Domnilor, în primul rând firește se întărâtă nevoile cauzate de greu­tatea traiului și de scumpirea lui. Aceste nevoi apar mai ales celor cari trăesc cu venituri fixe cum sunt funcționarii, pensionarii, ren­­­­tierii. Desigur ca reprezentant al­­ statului, guvernul suferă de toate­­ aceste suferințe cari lovesc nu nu­­­mai pe servitorii statului ca indi­­­­vizi, dar care desigur îngreuiază­­­ chiar opera și serviciul lor, , întrucât mă privește vă mărtu­risesc că nici o durere în sufletul meu nu răsună mai adânc decât greutățile ofițeri mei, (aplauze pre­lungite) de care mă leagă amintiri atât de mari și atât de duioase și cu a cărei jertfă s-a stabilit toată situațiunea dure­re este­ încredin­­țată astăzi pentru a o face să ro­dească așa cum sacrificiile lor toc­mai impun ca ea să rodească, (a­­pla­uze prelungite). De aceia, deși noi credem că lea­­cul adevărat al greutăților trebuie să-l căutăm­ în suprimarea cauze­­i lor, am socotit că prin mijloacele­­ care ne stau la îndemână chiar și­­ în situațiunea de­­ astăzi trebuie să­­ căutăm să înlesnim posibilitățile D. I. PISTINER­ D-lor deputat!, fe­lul cum a fost convocat parlamen­tul și felul cum au fost făcute aici desbaterile sunt caracteristice pen­tru sistemul oligarhic. In timp cât suntem aici, în timp când suntem în fața conferinței dela Haga, gu­vernul vrea să soluționeze aici ches­tiunile financiare cele mai impor­tante... (întreruperi). O VOCE: Ce înțelegi dumneata? D. I. PISTINER: Cred că înțeleg mai mult ca. dumneata (sgomote întreruperi) ... chestiuni atât pen­tru politica internă și externă a Statului. In acest timp, parlamentul a fost convocat pentru un timp foarte scurt astfel că nu este posibil a lua o atitudine serioasă față de el. Aceste sunt chestiuni de politică internă și externă pentru că există o legătură strânsă între politica externă și internă și trebue să e­­xiste ca să fie evitate confuzii. Și cât de mare adversar al actualului guvern ași fi­ trebue să admit em în prezent există această armonie. Aceiași reacțiune, aceiași distru­gere a oricărei încrederi se vădesc în ambele privințe!" Eu cred că în nici o țară și nu nici o Cameră nu este obiceiu de Oppero / VOCI: Care obiceiu? D. PILTINER: D. prim minis­tru singur a constatat aci și în Se­nat, că între politica externă și cea internă este legătură. Dovadă e politica financiară cu acelaș spi­rit reacționar care învederează po­litica întreagă a guvernului. VOCI: Ce reacționari? (ilaritate) D. I. PISTINER: Impozitul pe a­ve­re a fost abrogat, iar impozitul pe consumație păstrat? Chiar politica externă nu este condusă în așa fel în­cât să găseas­că încrederea... D. DR. JIANU: N’aveți suflet ca să pricepeți lucrul acesta. VOCI: Așa e ! (sgornot întreruperi). ALTE VOCI: Iți pare rău? D. DR. PILTINER: In loc să declare dezinteresarea ei la îm­părțirea Rusiei, în loc să demon­streze și să dovedească că Româ­nia nu vrea decât să trăiască în pace cu vecinii săi, pentru a reclă­di economia țarei, delegația româ­nă a pregătit acolo noui conven­ții militare, o nouă dependență militară. D. I. I. C. BRATIANU, președin­tele consiliului de miniștri. Este absolut fals , vă faceți­ ecoul unor calomnii și protestez. D. DR. I. PISTINER: Mica An­tantă care exista și care a fost... (sgom­ot mare). D. ION I. C. BRATIANU, preșe­dintele consiliului de miniștri­­. Mica Antantă exista, dar nici­­ un pact nou de alianță nu s’a făcut și tot ce s’a spus în această pri­vință este fals. (Aplauze prelun­gite). D. DR. I. PISTINER : Și în Bel­grad (sgom­ot). D. I. I. C. BRATIANU, președin­tele consiliului de miniștri. Mă b­ucură, că aceste calomnii le adu­ceți aci, fiindcă aci, vedeți, calom­niile se găsesc în altă atmosferă și apar în adevăratul lor caracter (a­­plauze prelungite). D. I. G. DUCA, ministru de ex­terne : Și adevărate complicități, adaog eu. (Aplauze prelungite). D. I. I. C. BRATIANU, președin­te al Consiliului. Am fost la Pa­ris și în loc să vă bucurați de at­mosfera de dragoste cu care au fost întâmpinați reprezentanții gu­vernului român, ați răspândit o ploaie de calomnii în contra Fran­ței și a României. VOCI: Rușine ! rușine ! D. I. I. C. BRATIANU, președin­te al Consiliului. In contra aces­tor două state decât care nu simt socialist Pistiner TMI­­­­I MIIIIWI—M REPLICA D-LUI PREȘEDINTE al consiliului 1 miniștri D-1 M. G. ORLEANU, președin­tele Adunărei. D-1 Prim ministru are cuvântul. D-1 I. I. C. BRATIANU, Preșe­dintele Consiliului. Sunt mulțu­mit, că onoratul orator și-a ținut cuvântarea. Sunt mulțumit pentru că aducând la tribună partea cea gravă a cuvântărei sale, aducând la tribună acuzațiuni neîntemeia­te, ne-a dat posibilitatea cu dem­nitate, fără a le căuta acolo, unde nu ne coborâm, să restabilim ade­vărul. D-lor, din rostul cuvântărei sale, îmi permiteți să spicuiesc vre-o două observațiuni: întâi că libe­ralismul nostru și dorința noastră de frățietate pentru minorități es­te reală și complecții; aceasta nu implică că nu e util ca minoritățile să cunoască limba regatului și chiar cuvântarea onoratului ora­tor... (ilaritate, aplauze) ne silește să constatăm că este în folosul minorității, ca el să vorbească lim­pede și frumos limba în care este obligat să se rostească la tribună, (ilaritate, aplauze). D-lor, nu cuvântarea pe care a ținut-o, d-e orator, a vorbit de oli­garhie și de democrație. „Oligarhie“, eu știu, după înțe­lesul cuvântului, că este domnia și stăpânirea celor puțini, iar de­mocrație este stăpânirea poporului întreg. Mă întreb d-lor: cari sunt cei puțini cari vor să'și impună voința și cari sunt cei mulți cari reprezintă, și în fond și în lege voința poporului? (Aplauze) Democrația, o reprezentăm noi majoritatea (aplauze prelungite) iar d­vs reprezentați adevărata o­­ligarhie, (aplauze prelungite)... o­­ligarhie care vrea cu­ silnicie să impue experiențe primejdioase u­­nei societăți care are nevoie de sănătate pentru a se desvolta, (a­­plauze prelungite). Ați expus aicea o politică, care este tocmai contrariul politicei pe care am făcut-o noi la Genova: noi, la Genova am căutat tot ceea ce pu­tea uni statele mari cari reprezin­tă civilizația lu mii, pentru că, pe mintea lor și pe unirea lor, să se poată stabili pacea sănătoasă pe care să se desvolte Europa întrea­gă. D­vs. ați încercat și aici ca aiu­rea să puneți în contrazicere An­glia și Franța. Am să citez aici­ fa­ță de politica pe care o reprezentați cuvintele nu ale reprezentantului Franței, care spunea reprezentan­ților Rusiei: „nu stau să discut teorii cu d-vs., când ați pus tare d­vs. în acea stare de mizerie și du durere in­cât sunteți siliți să ce­reți ajutorul lumii întregi (aplau­ze), nu pentru că să vă desvoltați, ci pentru că să puteți pune capăt foamei, morții și canibalismului) (aplauze îndelung prelungite). Vomu cita însă, d-lar cuvintele d-lui Lloyd George, adică ale pri­mului ministru al Angliei, spuse acelorași reprezentanți ai Rusiei când le zicea că nu pot veni tot­deodată cu mâna întinsă ca să cea­ră ajutor și cu pumnii ridicați ca să amenințe (aplauze îndelung pre­lungite). Iată de ce d-lor, cuvintele care s-au spus de la această tribună nu numai că nu mă impresionează dar mă confirmă încă mai adânc în necesitatea luptei pe care trebue să o ducem ca prin libertate, dar prin ordine, prin democrație sănătoasă voința luminată a celor mulți să domnească iar îu stăpânirea celor violenți. (aplauze prelungite) Reprezentăm adevăratele inte­rese­ ale desvoltărei democrației românești și ne numim partid is­toric democratic, pentru că noi am contribuit mai mult decât ori­cine la deșteptarea și la desvoltarea forțelor acestei democrații, (aplau­ze îndelung prelungite, adunarea în picioare ovaționează prelung). H coup. A apărut: „PANDECTELE ROMÂRI“ CAETUL 8, de sub direcțiunea D-lui G. Hamangiu, Consilier la Casație, cu un bogat și important material de doctrină, jurisprudență și note critice, sem­nate de profesori universitari, ma­gistrați și avocați.­­ Cuprinde 120 pagini, format­ mare, hârtie velină, cu 30 decizii adnotate și 110 soluții jurispru­­dențiale române, franceze italiene, belgiene și germane. . 1 Caetul 9 apare la 1 Septembrie. -------------................................ TEATRU-MUZICA Parcul­ Otetelișanu. Tru­pa Leonard „Prințesa O­aia“, o­­peretă în trei acte de Jean Gil­bert. Premiera de la Parcul Oteteli­­șanu a dat o nouă ocaziune publi­cului bucureștean să constate cât este de bine organizată și ce e­­fecte minunate artistice poate da trupa „Leonard“. I „Prințesa Olala“ este încă una din frumoasele creațiuni ale lui Jean Gilbert, care conține toate elementele de succes: muzică u­­șoară și arii ce rămân în minte, o intrigă plină de peripeții, și fe­cundă în situații comice și care i așteaptă decât pe bunii artiști ai companiei Leonard, pentru a face din noua operetă un mare succes al teatrelor noastre.­­ In premiera de ieri seară au excelat admirabilele elemente ale trupei, d-nele Anne Aurian și E­­lena Mavrodi, ca și neîntrecutul comic V. Maximilian. La succesul operetei au contribuit într’o largă măsură d-soarele Sylvia Dumitre­­scu, Antonov, Țuțuianu, Sofia Io­­nescu, Marieta Groner, d-nele Pe­­trovicescu, Lucreția Ionescu-Mi­­lanno, ca și d-nii Goner, C. Dinescu, Dorel Teodorescu, Al. Gheorghiu, O. Dinescu, I. Solo­­monescu, C. Botez și L. Simione­­scu. Un balet frumos cu soliștii d-na Racovița și Oscar Cortez, ca și o montare luxoasă și artistică au complectat o representație din­­ toate punctele de vedere remarca­­­bilă. „Prințesei Olara“ îi prevedem un mare succes. 1 . Interim He Miale bin­or Missje toin­a. Din Constanța se anunță că Mer­­curi noaptea un număr de 20 ban­diți bulgari. Înarmați cu puști, gra­nate și mitraliere, au atacat satul Carvan, jefuind pe locuitorul Reșid­j Emir Seil de 5 mii lei in hârtii și o­­ mare cantitate de aur. După ce au­­ omorât pe un fiu al acestuia, și au schingiuit până la moarte pe soția și fiica lui, comitagii au căutat si fugă. Au fost insă ajunși la margi­­­­nea satului de jandarmi și locuitori, cari au deschis un foc viu contra lor, la care bandiții au răspuns cu gra­nate și focuri de mitraliere. Lupta a durat 4 ore, din care i­eșit grav rănit caraula Ivan Pavlo. După aceasta, comitagii au intrat in pădure unde s’au făcut nevăzuți. Ei purtau uniforma militară bul­gară. O altă ceată de 50 comitagii bul­gari au atacat comuna Șabla, din ju­dețul Bazargic. După ce au jefuit mai mulți locuitori, bandiții au dis­părut Știri fe lost (Prin telefon) IAȘI. 22.—Delegația partidului de­mocrat In frunte cu d. Cănănău, va pleca astăzi la București pentru a asista la Înmormântarea lu Take Io­­nescu. — In vederea congresului general al societății orfanilor de război va sosi In localitate episcopul de Cluj Ivan. I se va face o primire cordială. Preoții vor fi Invitați la Mitropolie pentru a fi recomandați. — D. Const. Banu, ministrul culte­­lor și artelor a acordat suma de lei 1.300.000 pentru reparația Teatrului Național din Iași. — Duminică 25 Iunie­­. Începe să lucreze la Universitate comisiunea de judecată a învățătorilor și Institu­torilor. Comisiunea se compune din d-nii consilieri de curte Gorgos și Lupu și judecătorul Alexandrescu. — In consiliul de război al corp. 4 armată d. maior Popovici a luat un lung interogatoriu ofițerului aviator Truno. Ancheta contină. — Tot In consiliul de război a fost achitat locotenentul A. Morărescu a­­cuzat de tâlhărie. — ----­ 1 1 < 4 \ ■l j

Next