Viitorul, decembrie 1922 (Anul 16, nr. 4417-4436)

1922-12-07 / nr. 4421

TEATRU­L­ CINEM­A fi CEL MAI MARE SUCCES MONDIAL ^^t^maIescij 1 AFFAIRE CLEMENCEAU I PROCESUL CLEMENCEAU. După AL. DUMAS FILS cu marea artistă R Q A ft Oc­hestra profesorului G. DI VITT­ARI șamim I| I »| i­ 13 fi || | Ogil |i§£% gilgl m An­ f € 11 I­1 s­i mm complecta mm al iUlM iJ^ Í| T| U11 u «tan« ««• ^8| S © s*sa l»a­șa a l!*aspia mimfTm fii Hl­aRBl H­traordinara fiT^iL Film Morfaim CI­PETŐ, 9tr. Pictor Grigărescujig , 9i Mä M­M­B É3 El egal *11 H COHIM fie wBB r eprezen­tându-se serial­ul a II, prețurile g N­ !|%| B «rhUîît? *?»«■#* INTERNAȚIONAL4 TEATRUL-CINEMA EXISPfloăl AL­lyAIT phemie&a­­mMizm swu OPEIM COMPLECTA IN 6 MARI ACTE MAIT Preme­ M BXWIIONAL iWU PREMIERA PREMIERAm I SACRIFICIUL OCNAȘULUI äää­t*É ® á~'CINSTEA LCJI POLIDOR mhemm © rhQstră clasici. Localul încălzit bine cu calorifer — Monopl SARPIC. — Ultima ora telegraf­ici BULETINUL DE AZI: Sâmbătă 4 Decembrie 1920. Criza grecească, din punctul de vedere al atitudinei Aliaților, a in­trat într-o fază mai hotărâtoare. Conferința de la Londra, după telegra­mele de azi, a ajuns la trei rezultate precise : în primul rând s a stabilit un acord complect între Anglia, Franța și Italia pe chestiunea atitudinei față de reîntoarcerea Regelui Constantin ; în al doilea rând Italia a câș­tigat, la cazul acesta, principiul unor eventuale modificări ale tratatului lui Sevres cu Turcia, modificări pe care contele Sforza le-a lăsat sa se înțeleagă într'o declarație făcută ziarului „Excelsior“, spunând că soluțio­narea problem­ei grecești va aduce cu sine și o atitudine mai conciliantă fați de Turcia ; în sfârșit, cel de al treilea rezultat obținut în conferința de la Londra, este nota comună a Angliei, Franței și Italiei la Atena. Ce spune această notă­­ că Aliații nu înțeleg să intervină în trebu­rile Interne ale Greciei,—ceia ce noi credem că este un iezuitism­ diplo­matic,—dar că Anglia, Franța și Italia se văd obligate să declare în mod public că reîntronarea Regelui Constantin o vor considera ca o ratificare de către Grecia a ostilitatei acestui Suveran, ceia ce ar creia o situație nouă defavorabilă în relațiile dintre Grecia și Aliați. Nota conchide, de­clarând, că în acest caz Anglia, Franța și Italia își rezervă întreaga li­bertate de acțiune ca să reguleze această situație. Și aceasta înseamnă, în limbagiul diplomatic al Aliaților, o lipsă de amestec în treburile in­terne ale Greciei, care este categoric amenințată pentru cazul în care, trecând peste avertismentul Angliei, Franțai și Italiei, ar respecta voința expresă a poporului grec, singurul calificat să se pronunțe asupra Rege­lui pa care-i vrea. . . De­ altfel aceiași telegramă care transmite azi oficial hotărârea de la Londra, adaugă că Aliații au examinat în urmă măsurile de garanție cari vor fi de luat, In cazul când Regele Constantin, răspunzând voinței popu­lare, s’ar reîntoarce totuși la Atena. Se pare, însă, după o declarație a «lui Leygues către ziarul „Le Temps“, că în cazul extrem Franța s’ar Împăca cu ideia ca Succesiunea defunctului Rege Alexandru să fie luată de către Diadocu­l George. In Ungaria s’a produs o nouă criză de guvern, pricinuită de cauze pur interne. Față de ostilitatea pe care Adunarea Națională a manifes­tat’o față de ministrul de finanțe, contele Teleki a prezintat demisia în­­tregului cabinet. Care a și fost primită de către Horthy. Contele Bethle pare a fi desemnat ca succesor al contelui Teleki. După alte știri, situ­ația generală internă din Ungaria s-a agravat în ultimul timp, ceia ce nu exclude anume comxplicațiuni, de­oare­ce conducătorii armatei chiar sunt împărțiți în diferite tabere ca simpatii pentru unii sau alții dintre oa­menii politici. Mini do­m­ini 0 ®«lar@­ll8a­straus fest­es» tssisar al poporului rus Bruxelles. 4 Dee. Revoluționa­rul as Boris Sok­oloff, membru al sovietului din Petrograd, a țin­ut a­­an o conferin­­ța dem­onstrând că dic­tatura proletară în Rusia a supri­mat ori­ce libertate. Punjai teroarea domnește. Oratorul crede în apl­au ia­tul sf­ârșit al dicta­tur­ei și instaura­rea unui regim democratic. Dels Lila RoMo Adimiterea Auctu­al­te ligă Geneva. 4.— Com­isiunea pentru admiterea statelor in Liga Națiuni­lor, după vii discuții, a acceptat ce­rerea austriacă. La Geneva a sosit răspunsul lui Wilson de acceptare a mediațiunii în chestiunea armea­nă și oferta Spaniei pentru bunele sale oficii. alted palinca a Bsalffas»!»! Declarative iw in SsSrislal Bulgări și la Berna „Journal de Geneve“ publică dec­­larațiunile d-lui Pomenoff, minis­trul Bulgariei la Berna și ale d-lui Miooff, profesor la Universitatea­ din Sofia din care extragem urmă­toarele: „Bulgaria vine la Geneva cu cele m­ii bune intențiuni. Politica sa e >ice ia a­ Antantei, iar actualul guvern bulgar se poate considera ca fiind, unul din acte mai strijing. Poporul nostru v­neș­te să­ trăiască în bună armonie cu vecinii săi, lucru pe ca­re îl cere și de la aceștia. In ce privește livrarea culpabilir­­or, Bulgaria speră că Serbia v­a ur­ma exem­pl­ul dat de Grecia și de Ro­mânia, caci am­ abandonat revendi­cările lor căci s’a instituit la noi un tribunal în acest scop. I­. Stapibu­nsky, de asemenea ea și întreaga națiune, vrea să lege ra­porturi de amiciție cu toate statele din Balcani ca și cu marile centre europene, unde a fost primit cu des­ thită simpatie în cursul recentei sa­le vizite în străinătate." Flota"fiică îi engleze­ze favoarea Turciei Citim în ,Le Matin“. . . O pertiune în favoarea revizuirii tratatului de la Sevres, redactată în termeni energică, a fost adreseață A­­dunărei soc. Națiunilor de către un mare. număr de notabilități brita­­nice. . .... Argumentul dezvoltat de petițio­nari în sprijinul cer­erei lor e că t­ru­lajul nedreptățește Turcia, ridicând­, astfel, întreaga opiniune musu­lm­a­­nă împotriva­ J11 gliei, pe care aceș­tia o fac principala vinovată pentru extrema severitate a conditiunilor ■impuse. Printre cei cari a 1i cerut re­­vizuirea se găsesc si multi membri ai Parlamentului. K­ultsifsa tratata­ de la SEVRES Emisiunea guvernului ungar Cari sunt cauzele dem­il­­siunei Budapesta­i Dec. — După a treia lectură a proectului de lege asupra monetăriei centrale, ministrul prezi­dent Teleki 1 a anunțat adunărei na­ționale demisia întregului cabinet. Cauza demisiunei este solidarizarea guvernului cu ministrul de finanțe, contra, căruia a votat adunarea na­țională în ședință publică era cu pri­lejul desbaterilor asupra proectului de lege de mai sus. Se a ste că în sâ­nul adunarei naționale de mai mult timp exista o oarecare animozitate față de ministrul de finanțe, mai a­­les din cauza­ enormelor dar cine ne cere era nevoit să le impună, contri­buabililor, în urm­a războiului pier­dut). Regentul a primit demisiunea, însărcinând guvernul cu a­er,av­ea mai departe deocamdată a afaceri­lor. Cine va fi resărcieat cu formarea eroului guvern Budapesta. 4.— Retragerea baro­nului Korányi, ministrul de finanțe, a atras demisiunea întregului cabi­net. Contele Teleki, președintele de consiliu, a notificat această demisi­­une azi, în Adunarea națională, a­­nunțând că guvernatorul Horthy a acceptat-o. Se crede că contele Bethlen va fi însărcinat să formeze noul minis­ter, remarcându-se, tot­odată, că situațiunea nu e clară, deoarece ele­mentele eterogene , creștinii națio­nali, sociali, marii și micii agrarienii care constitue blocul guvernamental în Adunare, tinde să se disocieze din ce în ce. Criza ministerială poate să­ se complice dintr’un moment în­­tr altul cu o criză parlamentară, a­­jungându-se la o disoluțiune pre­matură a Adunărei Naționale, care aleasă pentru doui ani,­ n’a funcți­onat de­cât abia 10 luni. Cousin! fls ßiüüsirl msaeme6BEse*B*RtaytósmsBwtódM*ieHilBe Situația efefa tlistru. — Oferta pentru concesionarea ateliere­lor C. F. R. — Credite aprobate IAsPfi.ru s-a ținut un nou consiliu de miniștr­i. Consiliul a examinat în primul rând măsurile de precautiune luate |n granița Basarabiei tren I­m­a­ga~ țaria Ibiiștea acestei provincii și a asigu­ra neutralitatea României fa­ță de actualele evenimente de peste Nistru. D. general Văscanu, minis­­tru de război, a fă­­cut constului o situativ din acest punct de vedere, assi miniștrii au aprobat în totul peșterile d-sate. S-a discutat apoi oferta făcută gu­vernului de­ către un consortiu eivn­glo-francez pentru­ concesionarea a­­telierelor cailor ferate. Oferta­­ a­ fost susținută în consu­­lu de către­­ Tache Ionescu, care a iutat să se ințeleagă cât imprumutul extern pe C0­e­dia l-a tratat la Pa­ris s’ar. putea realiza numai în schimbul ucestei concesiuni. D. general Averesen nu s’a vro­­«w­ifect încă asupra ofertei discuta­tă aseară, având încă nevoe de lă­muriri. Casa JUanh csip intermediara în­­tr» guvern si consorțiul anglo-imn-PCD.& Intre altele, consiliul a aprobat­­ deschiderea creditelor necesare non­im­pluta qömisUrgilor însărcinate « opebe.Huniie de expropriere și împroprietărire. Certlis­­tu „Dreptatea“ din Chisi- Ssa­n: Cu prilejul deschid­erei clubului particduhit national liberal din TL 'iffaina, organizația locală trimițând o telegramă d-lui I. I. Brătanuc se­iful partidului liberal a primit din staffea d-sale următorul rg.Amais: D-LUT I. GALATEA­NU feieședi­n fesle clubului national libe­­ral din Tighina­­t „Urez din prisna viață lungă și sănataie noii organizari n­ațional-si­­lipsaîe pentru reunirea ținutului Ti­ SÜi­tra și a între­gei Românii“. BRATTANU. Circulația în stația Mătăsaru, în­treruptă din cauza ciocnirei de tre­nuri ce a avut loc acolo a fost resta­bilită. ’Primăria din Brașov a1 dăruit M.­­S. Reginei Maria colTstelul și parcul din Bra­n. D. Mișu ministrul curții regale, a infrrmit primăriei în numele Ma­­jestatei Sale pentru această ofrandă.­­ La direct lunga generală a c. f. r. s’a ținut eri o consfătuire, prezida­tă de d l ministru al­ comunicațiilor. S’a discutat chestiunea reluărei lo­comotivelor concesionate particula­­r lor pentru a se putea mări cu ele numărul trenurilor de călători. Siîuifia în Ungaria „Gorb­turo della Sera“ din 27 No­­embrie publică următoarele: ..Dinig Spnn.und Montags-Zei­tung“ din Fiona, Ungaria s’ar găsi în ajunul unui războiu civil. Se gă­sesc acum în Un­garia cinci forma­­țiuni m­ilita­re, cari urmăresc scopuri politice. Detașamentul din Oders­­burg, bine echipat, susține pe preșe­dintele confândui­. conte Telecki; detașamentul comandat de locote­nentul Flesias ascultă orbește de or­dinele lui Horthy; detașamentul din Miskolcz, comandat de generalul­ Nagy si detașamentul Ungariei oc­cidentale, comandat de colonelul Lehar, sunt compuse din credincioși restaurării Monarhiei. In cercurile bine informate se spune că aceste formațiuni se con­­sfătuesc pentru a da o lovitură de stat, care să doboare parlamentul si actualul regim. Printre deputați câștigă teren L deia republicană. Extrabkul­ din Copenhaga este in­format că cercurile ripl­ice din Bu­dapesta vroe­sc să ofere tronul Un­gariei Prințului Axel de Danemar­ca ,al doilea fiu al Principelui ami­ral Vladimir, unchiu al regelui Cri­stian, și al Mariei de Orleans. O delegație ungară se pregătește să plece în Danemarca în­­ acest scop Pincipele Axei care este de 32 ani, s’a căsătorit în 1919 cu principesa Mar­gherita, de Suedia și amândoi soți sunt acum într’o lungă călătorie în extremul orient­. „Daily Mail“ află din Atena că al­­iații n’au manifestat nici o ostilitate guvernului în chestia dinastică. De îndată după plebiscit, regele Constantin va fi invitat să se întoar­că în Grecia. B­ î Min Zamîfirescu și președinția Camerei Din anturajul d-lui Duiliu Za­mires­cu­mi se afirmă că d-sa ar intenționa să se retragă de la „Reșița”. Retragerea d-lui Zam­firescu de la „Reșița“ nu ne interesează, Biind­ că d-sa e liber să rămână președintele unei tâlhării D. Duilici Zam­firescu, însă, — dacă Camera este o Aduna­re de oameni cinstiți, —mi poate să m­ai rămână președinte al­­ Camerei­ ,J Le Journal“ publică următoarele: „Comisarul bcöșevic la Minsk, Kamin a declarat că pacea cu Polo­nia e „un balon de săpun“. „Noi eram obligați — a afirmat a­­cesta — ca să tratăm cu Polonia pen­tru a ne putea întoarce forțele îm­potriva lui Wrange­, dar acum noi vom deveni iarăși dușmanii burghe­­­ziei poloneze“. . Subsecretariatul de stat al aprovi­­zionărei confirmă faptul relotat de înot zilele trecute, că această autori­tate încasează 25 bani de la, kilogra­­mul de făină,­­scumpind astfel și mai mult pâinea. . Deasemenea confirmă știrea pe care am dat-o că a contractat din Italia o cantitate de talpă, cu 15 lre italiene kilogramul pe când aceiași marfă se vinde pe piață cu 18—10 lire kgr. Astfel sfatul pierde o su­mă însemnată, pentru a se îmbogăți un intermediar iată cum se administrează la sub­secretariatul aprovizionărei... "Leul nostru a fost cotat erî­te Bursa din Paris cu 23 trei sferturi centine„ Cu^cder 11 Din cercetările cari s’au făcut pâ­nă acum­ în jurul evadărei, din for­tul Ilara, a celor și comuniști, s’­a stabilit că această evadare n’a fost,­­și mei nu putea, să fie înlesnită de vre-una din autoritățile civile. Con­statarea rezultă din simplul motiv că nici un civil nu este însărcinat cu paza fortului ce servește azi de închisoare militară. Autoritat­e au luat toate măsu­rile pentru ca evadații să poată fi prinși,. Fiind aproape exclus ca a­­ceștia să fi trecut în Bulgaria se crede că ei stau ascunși prin vre-o mahala a Bucur­ești­ului sau vre-o comună din îm­p­rejurimi. Agitatori intersați răspândesc zvonul că s-ar fi dat drumul lui Con­stantinescu și tovarășilor lui cu sco­pul de a se împiedeca judecarea u­­nui proces inoportun. Acest zvon se pune în circulație pentru ca spiritele muncitorimei, de abia potolită, să fie din nou agitată. După terminarea anchetei ,­u­v­er­­nul va da­ un­ comunicat în­ care va explica felul cum s’a întâmplat e­­vadarea.­­00X00- n formații^i Citim în ziarul „Izbânda“: Ziarele au vorbit­­ despre un con­flict ce s’ar fi ivit între ministerul de finanțe și Banca Națională. Interesându-ne la loc competinte, ni s’a afirmat că știrea es­te inexac­tă, că nici un conflict nu există în­pre Banca Națională și ministerul de finanțe și că nici nu este vre­un pu­țHv care să fi putut provocă un asemenea conflict". Din Focșani se anunță încetarea din viață a lui Teodor Enibace, șe­ful conservatorilor din localitate, fost prefect și deputat. Duminică 5 Decembrie, la ora 10 jumătate dimineața, se va întruni la ministerul Justiției comisiunea par­lamentară pentru modificarea legei speciale a Dobrogei Nouă. La această ședință au fost invi­tați să ia parte toți parlamentarii din Cadrilater precum și delegațiunile cari au sosit în Capitală, din partea județelor Duro­stor și Caliacra, și cari vor prezenta memorii cu dole­anțele populațiunei locale — :s — Mii [siaje furau Uesüarafii S © miss Istmului de exterra] al Italiei Paris. 1. — Con­tele Sforza a dec­larat către ziarii"j.Excelsior" că so­­lu punea problemei grecești va adu­ce cu sine și o atitudine m­ai conci­liantă fată de Turcia. Executarea tratatului de pace cu Bulgaria Lyon, 21. — Rapoartele primite de­­către ministerele de război italian, francez și englez ca și de conferința ambasadorilor, arată că Bulgaria face toate eforturile posibile pentru executarea loială a clauzelor trac­tatului privitoare la dezarmare. Subcomisiunea, care nu ar trebui să fie influențată în deciziunile sale de indignarea vecinilor Bulgariei ca­uzată de atrocitățile armatei ei și de trădarea regelui, recunoaște că, declarațiunea reprezentanților opi­niei publice a României și Iugosla­viei, se­ pprune la intrarea Statului bulgar în Societate. D. Discher de­clară că guvernul Marei Britanii e, din contra, favorabil acceptărei Bul­gariei în Ligă pentru motivele in­dicate în raportul subcomisiunei. Delegații presei (?) ai Japoniei, Su­ediei s’au declarat și dânșii parti­zanii admiterii Bulgariei, afară de delegatiunea franceză care nu și-a­­eprimat încă opiniunea sa. Situația la Fiume cât va pulsa rasista orașul Roma 3 Decembrie.­­ Fiume are­­ o destulă hrană pentru 3 luni și se ba­­­zează pe ajutorul voluntarilor dal­­­­marțian­i ai lui Mill­o recru­tați încă de mu­lți, însă Mi­l­o nu pare dispus să susțină în întregime cauza lui d’Anunzio și a arestat chiar mai multi cetățeni din Zara invinu­itî că a­r fi capturat un vis cu alimen­te destinat pentru Fiume, Pac Sarafili, ministrului de răzbboi italian Lyon, 4.— La eșirea de la con­­ferința pe care a av­ut-o pus comisiu­­nea grupului parlamentar al r­nno­­vamento-ului, d. Bonomi, ministru de războiu, a declarat că conflictul în ce privește Fiume, pare să se a­­planeze. Ratificarea , traîalistul din era Finlan­da și Etissia sovăefSsă Lyon. 3.— Dieta finlandeză a votat, în mod definitiv, după a treia cetire, trata- Criza dinastica in M — Hoîa comuni a aliaților către guver­­nul gmt — Lyon 4. — La conferința ținută Joi la Downingstreet asistau d-nii Lloyd-George, lord Curzon, Bonar Law Georges Leygues, Berthelot, Paul Cambon, contele Sforza și marchizul imperiali. Declarația următoare a fost redactată pentru a fi comunicată guvernului grec­ .Guvernul britanic, cel francez și cel italian au mărturisit mereu, simpatia lor poporului grec și au favorizat realizarea as­pirațiilor sale seculare, de aceia ele au fost cu atât mai penibi­­surprinse de evenimentele din Grecia. Fără a voi să se amestece în afacerile interne a­l Greciei, ele se văd constrânse de a declara în mod public că restabilirea pe tronul Greciei a unui suveran a cărui atitudine și conduită, ne­leale față de a­ iac în cursul războiului, au fost pentru aceste gu­verne un izvor de greutăți și de pierderi grave, aceste guverne nu ar putea considera acest lucru decât ca o ratificare de către Grecia a actelor de ostilitate ale Regelui Constantin, fapt care ar creia o situație nouă defavorabilă în relațiuni­e dintre Grecia și aliați și, în acest caz, cele trei guverne declară că își rezervă în­treaga libertate de acțiune pentru a regula această situație.“ ?ratat«a_deâa Sévres fașă Sanstiusi­ £ © nf?a Gr­eciei.— , d © n © n­e © varaimenta Ce cred © primul Ministru d»n Circela Trances deșira Diadaen­ Lyon 4.— Vineri, la conferința din Londra, a fost abordata examinarea tractatului da la Sevres și raportu­rile sale față de situațiunea nouă cre­ată în Grecia. IN ȘEDINȚA DE DACA AMIAZA S’AU STUDIAT MASURILE DE GARANȚIE, CARI TREBUIESC LUATE ISN CAZUL CÂINID GRECIA, TRECÂND PESTE AVERTISMENTUL ALIAȚILOR, AR CHEMA PE CONSTANTIN PE­TRON. Dar discutsiunea cea mai impor­­tantă de Vineri dim, a fost relativă la opoziția făcută de către cele trei mari Puteri, ca Armenia să nu poa­tă intra în joc Națiunilor, opozițme ne­­făcută prin reprezentanții acest­tora la Conferența de la Geneva. „Le Temps“ scrie, în această pri­vință, că deși lumea are numai­­ sim­patii pentru noul stat, conferința a trebuit să adopte totuși o atitudine contrară, fiindcă Armenia nu pose­dă încă­ existența legală, de vreme ce n’a intrat în vigoare tratatul, ca­re nu c ratificat. Sanstiaisiâ c©nfra ©reslsi.— €© cred© prümiíl rasänisttru Frances tíaspra Lyon. 4. — „Le Temps“ publică ur­mătoarele declarațiuni ale­­­ lui G. Leygues: „Nota pe care am adresat-o La A­­tena ne pare excelentă din toate punctele de vedere; acum nu mai ră­­mâne decâ­t să se precizeze, în curssă convorbirilor noastre, sancțiunile care vor trebui luate în cazul alegerii regelui Constantin și u­nde puterile Antantei își vor relua, în consecință, libertatea lor de acțiune. Asupra a­­cestei chestiuni a sancțiunilor, e­i so­cotesc că acordul nu va fi greu. In­­fisența evenimentelor de la Atena a­­supra tractatului de la Versailles e, de asemenea, o importantă proble­mă, dar ea comportă un mare nu­măr de soluțiuni posibile, și asupra lor nu e oportun să dau lămuriri prea multe“. In ce privește ches­tiunea Dia do­ POLITICA îs simasti Conicesiunea atelierelor c.f.r. prin interiotul Casei Blank LOCOMOTIVE? E ȘI VAGOANELE NOASTRE SE DUC PESTE GRANIȚA CA SA NU MAI VIE... Politica de fnstreinare a averei Statului, reprezentată prin casa Blank și & Take Ilone’scai își face drum, și lin numele ei e pe cais să se înfăptuiască una dintre acțiunile cele mai dăunătoare pentru neatâr­narea economică a României, care a putut să se săvârșească de 60 de ani inconcer. l A aflăm că acest consorțiu Interna­țional a hotărât să dea exploatarea atelierelor C. F. R. din întreaga țară, la două grupuri streine: unul fran­cez pentru vechiul Regat, și altul englez pentru provinciile­ de srobii ©. Intermediarul cel mare în această afacere este tot Casa Blank, împre­ună cu d­l Take Ionescu, iar intere­­sel­e Statului român sunt reprezen­­tate de direcția C. F. R. și d. general Vă­sanu, ministrul comunicațiilor, care dovedește, din nenorocire, că deși fost militar, nu are conștiința apă­­arei Intereselor. i Nu­re nevoie să mai reamintim că concesionarea exploatărei atelierelor C. F. R. este un fapt de o gravitate excepțională, încât de o asemenea concesiune se leagă între­­ga pro­blemă a materialului rulant a căilor noastre ferate; ea inte­resează în cel mai înalt grad corpul nostru ingine­resc și întreaga lume muncitoare. Suntem convinși că opinia noastră publică va reacționa cum trebue în­tr’o chestiune atât de gravă, care constitue o lovitură îndreptată împo­triva muncei naționale și a in­depen­denței noastre economice, pentru a cărei dobândire Romania a luptat de­cenii întregii. Vom ține pe cititorii noștri în cu­rent cu această afacere, fă In legătură cu f felul cum se neso­cotesc interesele căilor ferate, af­lăm că guvernul e pe cale să risi­pească la cele patru vânturi tot ma­terialul rulant, locomotive și va­goane, luate de armata română ca pradă de războiu, din Ungaria. Se știe că, deși singură armata româna a capturat acest material ca­re reprezintă o parte dicn materialul nostru de cale ferată capturat si lu­at de germani, precum și valul des­păgubirilor datorate nouă de Un­garia, — totuși statele moștenitoare ale Austro-Ungariei ridicaseră pre­­tențiuni asupra lui. Se formase chiar la Budapesta o comisiune mixtă, compusă din re­ Prezeiștanți ai acestor state, cari im­preuna cu aceia ai Statului român să proceadă la repartizarea acestui material. Or, guvernul român, cu buna ști­ință, prin măsurile nechibzuite pe cari le ia, deposedează Statul de acest prețios material. Astfel sub pretext de reparațiuni, un mare număr de locomotive sunt trimise în baza convenției cu Austria, în această țară, de unde e mai mult ca sigur că nu se vor mai întoarce. Sub același pretext de reparațiuni se trimit de asemenea în Cehoslo­vacia nu mai puțin de 8000 vagoane de marfă, cari de asemenea nu se vor mai întoarce în țară. In adevăr, prin convenția cu Ceho­slovacia, Statul român plătește câ­te 15.000 lei de vagon pentru repa­rații, ceea ce face în total 120 mili­oane. Pentru jumătate din a­ceastă sumă, vagoanele reparate vor rămâ­ne însă în Ceho­slovacia un timp de 2 ani spre a servi nevoilor acestui stat Vagoanele acestea sunt cu osiile și roțile bune,­­dovadă că pot călă­tori până in Ceho-Slovacia. Numai lemnăria are nevoie de reparațiîînii. Naște atunci întrebarea: nu sa pu­teau face aceste repara­tuni în țară, și era nevoie de această combinație din care Statul român n’are decât de pierdut ? Trimise în Austria și Ceho-Slovacia —state cari au pretențiuni la parcul de locomotive și vagoane capturate din Ungaria,— reîntoarcerea la țară a acestui material e foarte proble­matică. Totuși guvernul, cu bună știință, a făcut această com­binațiune, dău­nătoare intereselor noastre. --------——poxoo—----------­ ’ in pâffa IW«a ASPECTE POLITICE Tratativele pentru realizarea unei colaborări între guvern și gru­pările din Federație continuă. D. Tache Ionescu ține cu orice preț să se ajungă la o înțelegere imediată și o bună parte din șefii opoziției unite doresc și ei acelaș lucru. D. general Averescu admite, în principiu, orice colaborare dar nu înțelege ca prin intrarea în guvern a unora, din adversarii săi politici de azi, cuvântul d-sale să nu mai fie acela care să țină cumpăna guvernărei de mâine. Generalul ar vrea în acelaș timp o colaborare între d-sa și șefii grupărilor politice federalizate, dar nu o colaborare de partide. Cu acest soi de colaborare se pare, însă, că nu se mai împacă nici chiar d. Tache Ionescu. Sau, dacă d-sa ar vroi să se împace nu mai în­țeleg să’i îngădue partizanii d-sale. Aseară, într’o întrunire care s’a ținut la clubul tachist unul dintre vorbitori a spus-o nei: noi nu mai admitem ca șeful nostru să stea la putere și partidul său in opoziție. Fie că se va face sau nu colaborarea despre care e vorba elemen­tul tachist din guvern speră să tragă unele foloase de pe urm­a actualei situații politice interne. Se va vedea dacă nu cumva d. Tache Ionescu și partizanii d-sale nu vor perde mâine și puținul cara’s au azi. VBESSffiLS&BBMSttfe tm ne c&nm­item In stremniții „Epoca" publică următoarele: Acum câteva zile am pus prin „E­­poca“ d-l ui Tăzlâcenu întrebarea da­că și-a petrecut cele treizeci de zile ale concediului său forțat în țară sau la Paris. întrebarea noastră a fost motivată de următorul fapt: In timpul acelui concediu, la biroul din Paris al expediției bagajelor cu trenul Simplon au fost aduse zece cufere însoțite de o adresă prin care se cerea Încărcarea lor în vagonul de bagaje pentru Bilciurești, ca fiind bagajul personal al ministrului ro­mân Octavian Tăzlăuanu. Acest enorm­ bagaj fiind suspect autorităților franceze, s’a cercetat i­­mediat dacă ministrul industriei și comerțului se află sau nu la Paris. S’a aflat că d. Tâzlăoanu nici nai fusese la i Paris, dar in schimb s’a constatat că acele zece cufere cuprin­deau articole de mode și de lux apar­ținând unei cunoscute firme din ca­lea g&SSîiei și care aveau ea psis și legătură vizibilă cu d. Tăzlăuanu, permisul de import. Autoritățile franceze după această anchetă, au refuzat expedierea cufe­relor în chestiune ca bagaj la trenul Simplon. Dacă sunt în­ guvern persoan, ca­re tot să aibă confirmarea oficială a acestui trist spectacol în care s’a dat ministrul industriei și comerțului în străinătate, n’au de­cât să ceară detalii legației române din Paris. ESTIT!­IK PâG. IV Informațiuni îi leles» Priimi minimale pentru maselor!. — întâm­plări din Capitali.­­ Starea timpulu? Burse, etc. etc. arai!

Next