Viitorul, martie 1923 (Anul 16, nr. 4491-4517)
1923-03-21 / nr. 4508
Anul al patru-spre-zecefea No. 4508 miercuri 21 Martie 1923 1 leu n. in ton 7 lei eg. In streinEfcte IN Lft OPASt Ud *d . . SbO ‘ase loc) . 100 Trei Ioni . £0 ABONAMENTE TAPA tei » LA PATFI 175 lei I 500 I 450 I In streinătate Cn an . . 500 lei ?m Inni. . S60 » Tre Inni. . 440 _ r Ml • ww ADMINISTRATIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET N«. 2 (Vi8-â-Ti* da Hotel Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele Dinette 51/23, Redacţia |f Administraţie 1*23 ţi |m i T ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia darului strada Academiei No. 17 ji la toate Agenţiile de publicitate Mennseriptele nepnblicate se distrag 1 Iti ex. In tora Z le! oi. in stremnfBte DOUA CONCEPŢII Opoziţie de ordine şi opoziţie anarhică Acţiunea anarhică a celor două când e la guvern. Şi ar fi fost de grupări de opoziţie coalizate a dorit, ca toate partidele în actinajuns la punctul culminant, nea lor opoziţionistă, să se fi indupă scandalurile din Parlament spirat dela aceatsă conception* aceste grupări încearcă scandare superioară pe care partidul rile de stradă. : tional liberal a practicat-o dea-Este o atitudine care dacă în lungul întregei lui activităţi înmod firesc trebuie să indigneze, chinată în mod permanent înţepe toată lumea, ea nu trebue săreselor statului, surprindă pe nimeni. Din nefericire pentru ţară, o Atitudinea de astăzi a grupărei parte a opoziţiei de astăzi şi a ţărăniste şi a partidului naţional făcut dn acţiunea de distrugere îşi găseşte explicaţiunea şi contr-(o dogmă şi din violenţa brutală unitatea logică în toată activita, supremul instrument de luptă, cea din trecut a acestor grupări cu o asemenea dogmă şi eu apolitice. Din primul moment al apariţiunei acestor grupări în arena vi asemenea mijloace de luptă se poate tulbura o clipă suprafaţa vieţei publice, dar nu se pot îm- j ambiţiuni dăunătoare. Austria tei publice de după război, s’au piedeca sau zadarnici actele mari! n’ar fi trebuit să treacă prin gradiferenţiat două concepţii ’deose- bii operile pozitive ce se zămirslesc vele crize ce a indurat dacă oabite care s’au manifestat în toate în adâncul liniştit şi rodnic al a-1meniiei poliţiei sar fi unit dan împrejurările. .oeatei vieţi publice, j vreme pentru a luă măsuri nr__r ■ ... . • • I I « 4. ■■«* wx An AAA I i t n a «A win «nK n/v I ft On TA I Ini» HtT A *J 111 An£kl0 iwn llvj. De o parte concepţiumea activi-) In timp ce coaliţia anarhică se Igente. Dar după incheiarea tăţei constructive şi a spiritului S* provoace un scandal jcei Ansrna şi-a permis luxul să de ordine, de altă parte conceptiv . d® stradă, Parlamentul luat Se dedea la lupte nutrite politice. nea spiritului anarhic şi a acţiunei distinctive. Această concepţiune anarhică şi distructivă a fost reprezentată în mod constant de gruparea ţărănistă şi de partidul chiar Vaida şi Maniu. In timpul guvernărei averescane aceste două grupări îşi găsise instrumentul de agitaţune in organizaţiile comuniste a căror ac-nevoite să întreprindă singure si ţmi“ ai doctorului Glupu, meniţi pe cont propriu acţiunea de azi- să servească drept victime ale intaţirii şi de violenţă, a tronarei bolşevismului ţărănist. Au început această acţune în A’«« reuşit însă. Guvernul a în Parlament şi încearcă s’a conti- trebuintat pentru „cetățenii indignue în stradă. Astfel îşi înțeleg nofţî ai ^doctorului Lupu, în loc de cele doiă partide îndatoririle $1 simffitoww^WSe de\^ e «găduitoare pentru viitor, răspunderile ce le au ca grupări nltfel num avut n£t,aie dintre in 130 Poate aveam faptul că d. Zande opoziţie. A funcţiune. Şi, în fata flascului,Imermann, comisar general movi-In fata măsurilor de m minare cum se născuse si spiritul de eco- zomii al reformor stabilite, nu a acţuimelor tulburătoare şi de nomie în minţile d-lor Cantacuzi-1 numai că s’a declarat gata să pun garantarea liaistei publice, coalino și Filipescu, ■— sărmanii ţărani mească definitiv acest post, dar fia anarhiei, invoacă anumite pre car* W jucaseră conştiincios roba- ■■■ * pedente și manifestatiuni pe care au_ plecat bombănind contra partidul liberal le-ar fi făcut în vrcenieî acelora^ ce puseseră la când ducna ,i eWnpte ca *%$?&?, SSftelSf?— partid de opoziţie. tistică, suntem siguri că nu sar fi Dacă partidele car© dcslantue gdsit nici câteva sute de oameni »»i astăzi scandalurile parlamentare această mulţime pestriţă, — cari să şi de stradă, s’ar inspira, din atitudie conştienţi de ceia ce voesc şi din ea pe care a avut-o partidul cari să cunoască în adexiăr textul national-liberal ca partid de opo- Proectului de Constituţie, ce serzitie, ar avea, de sigur, multe in-Anima pî omeni; altfel lipsa de serioxitate sa văţămnte teme de tras şi ar scuti observat Cameră când tn situaţia, lor. Stabilirea unor reia- i ţara de ruş nea unor spectacole conservator primit de naţionalişti tiuni mai strânse cu statele we-1 ca, acelea la care asistă astazu ca tovarăş, a luat cuvântul spre a cine, după cum s‘a făcut luna tre- J Şi in atitudinea tei din afară protesta contra „samavolniciilor“ — •* —-------1---de parlament, nu se va găsi nici guvernului şi contra „reacţiomris•din act şi nici o manifestatii de a mulul" proectului de^ Constituţie, semănătoare cu acele pe care le t^ând o impresie atât de detestasăvârşesc astăzi grupările opozi- meat d. Mamus a crezut obli- ruireiia — a-1 ,i_„ vfor,;,, Mîhorat să vorbească la rândul său,din\jl\ . , , tioniste ale d-lor Mamu Si b - flenor0dre cu acelaş succes. Insă znarul citat — programul lache. T _ , , din cele câteva vorbe spuse de d. In Parlament partidul _ literal /). Maniu, a reeşit perfect intenţiaa dus lupta cea mai energică, dar nea de-a provoca tulburări de straeu tot respectul cuvenit incintei dă, intenţiune ce era negată cu in- Corpurilor legiuitoare; iar când verşunare până azi. Căci şeful naşi, luat hotărârea de a se retrageţionalist departe de a căuta să scadin Parlament, acea hotărîre —is se atitudinea turbulentă de până avorîtă din trio reală necesitate de «“«• a mntificat-o si a amenin- Stat și din preocuparea cinstită Bar amenîntărire nu înffrozesc de a salva interesele superioare pe nimeni Guvernul va ști sâ-$î, caîe tării —n’a oscilat dela o zi facă în viitor datoria, cum și-a făte alta și n’a apărut sub aspectul cât-o în trecut, împiedicând opoziunei manevre lipsită de convinge fia turbulentă, în opera ei destructe si de orice valoare morală, tivă, si statornicind regimul de li- In afară de Parlament, partidul niste necesar refacerei. literal n’a deslantuit ura socială, n’a excitat massele populare, na f. fa răslpunfe Parlament, si instigat pe mraffli, nu a amenincredem tot cu violenţe şi nu a practicat lumina brutalitatea în nici una, din manifestaţiunie lui. Congresul partidului naţional liberal a fost expresiunea cea mai vie a necesităţilor de Stat ce se impuneau în acel moment, iar manifestaţiunea populară de atunci era icoana cea mai expresivă a unui curent de opinie publică, în cadrul celei mai desăvârşite legalităţi şi al celui mai rigid spirit de ordine. In opoziţie fiind, partidul liberal dădea chezăşia cea mai puternică a unui factor chemat să statornicească tocmai ordinea socială. Lupta pe care o ducea partidul liberal în timpul opoziţiei In numerele „Viitorului“ cu dapentru ordinea socială şi liniştea ta de 7 şi 14 curent am arătat pe tării, era mai energică decât iu scurt, cât periferic coloanele unui săşi acţiunea ce era chemat să o ziar politic, câteva date cu pridesfăşoare guvernul care purta avire la această boală endemică atunci răspunderea conducere! veche, care decimează încă popu- Statului. Slaţiunile actuale, aproape pe în-Astfel a înţeles partidul naţio- treaga suprafaţă a globului, nai-literal să-şi ducă luptă ea! Parazitul este după cum am partid de opoziţie, pentru ,că şi arătat un protozoai descoperit în opoziţie partidul liberal nujde Laveran în 1880, prin examen n-a uitat nici un moment obliganul sângelui bolnavilor din spiţiunile şi răspunderile pe care untalul militar la Constantina în partid politic de guvernământ de Algeria., unde febra palustră bânare in mod permanent faţă de tuia, cu mare furie. In corpul notară. . Istru acest parazit se desvoltă în şi. globulele i consideraţie Constituţia nici întregite. Romă- AGITATIUNI INUTILE Lumina adevărului a pătruns în: Lordul Balfour care la Geneva înclina mai mult si are opiniile pesimiste, a declarat zilele aceste că acum optimismul predomină cercurile de odinioară. Cea mai bună icoane, deşi dobânda promisă nu e decât 7 la sută. In Elveţia împrumutul nu se va face decât cu o dobândă de 6 la sută. Dacă stabilirea valutei poate aduce o ameliorare economică, orice complicaţie politică, credem că nu au motive să fie mul- ales dacă se vor lua măsuri «cifrele fixate să corespundă rea- Republicele leângă război SITUATIA AUSTRI grafie unei politici înţelepte încrederea in refacerea republicei austriace prinde coasistenţă Asupra, situaţiei interne şi ex-, lităţei. Risipa şi neglijenţele interne a Austriei, citim un arti- nane care vor trebui negreşit să cel interesant în ziarul „Nene- înceteze, reducerea numărului de Zurcher-Zeitung“. După ce rea- funcţionari, noul statut ar funcminteşte pesimismul cu care acţionarilor poate readuce o mare fost întâmpinată formarea repn- îmbunătăţire reorganizarei. Prin blicei prin tratatul de pace de la, bilanţul poştelor s’a putut const. Germain în Septembrie 1919,stată că reformele dau rezultate ziarul din Elveţia relevă refaceri bune; încasările la acel depărtarea progresivă obţinută printr’oameni au întrecut cu mult chela politică prudentă şi lipsită de tuebile. Succesul ultimului împrumut Austriac Dar aplicarea tuturor planurilor de refacere cere timp mai middlungat şi comisarul reformelor e nemulţumit de încetineala pusă, la momentul oportun şi sub care procedează guvernul ausprem în mintea diriguitorilor triac. Conducătorii republicai pot pentru înfrânarea dezastrului. Meritul Cancelarului Seipel întârzierea creditelor promise, deşi nevoia finafaciară n‘a luat proporţii atât de mari încât lipsa banilor promişi să împiedece exe-Cancelarului ritul de a fii recunoscut că trebueşte s‘a închis prima subscripţie la , vedere, să lase la o parte orice false consideraţiuni de ambiţie şi să facă Londra pentru împrumutul aus- triac. Succesul pătimuit dovedeşte că opinia engleză are toată în- J _________ ____I I I11 afara parlamentului, apositiune anarhică o sprijineau şi o tta ţărănisto-mitomlistă .fa mad, pl. alimentau fătis Cine au-si amin- festat in acelas mod neelegant ti demersurile necesare^ pentru a d) __ --------------------------------— teste de dulcea tovărăşie dintre inlăuntrul Adunări-1*TMG ajutoare. Societatea Națiu- crederea in consolidarea Ausgimarea țărănistă si cea comu- lor-'Ziua de Duminica a fost carac «»tot f usurat demersurile, astfel triei. Kr?? nu si aminteşte la feri*rtoa «**«**# privinţă: că [ că la 4 Octombrie 1922 s a stabilit Se ceruse 1.800.010 funzi şi sub-Tjj,: discursurile nZZ de a*a*f** tâTMni: «*» reo.m convenţia de la Geneva inscripţiile au trecut peste 3 miraşi. impTsic-wurue, aiscureurie htate pleava satelor mărginaşe a-treg program de ajutorare exşi protstările conducătorilor pardusa pentru bani, câteva sute ! ternă şi internă pentru obţinerea titlului naţional pentru libertăţile de oameni de nimic strânşi în si! «vnediflfinpi Austriei Totuşi in ce le reclamau organizaţiile bol- de sărbătoare de prin pieţele ora- \ c^^jie' comneteute din Geneva se vi ce ’sului, si în sfârşit politicianul in- ,®frcun:16 «m Geneva Astăzi în lipsa acelor organi- regimentafi, conduşi de d-nii Mi- Is a Juunifestat mn acelaş timp si *7 . ' m “.Pf3 aceior organi Cantacuzini «, Griantii Fil.rps-\° mare îndoiala asupra reuşitei natiuni comuniste, partidul natmvi- ^ W întreprinderi. nai si gruparea țărănistă au fost _ i(^ă ^ „w /ost „miile de cetă- j. De atunci au trecut cinci lunii. ;ar putea acum să-i cauzeze cel mai mare rău şi putem constată cu satisfacţie — conchide ziarul din Zurich — că şi situaţia ei externă s‘a ameliorat prin politica , . cumpănită a gi.riwnn.tei actual dovadă că situaţia sa,^ ameliorat o,are a ştiut să facă concesiuni, pentru aplanarea diferendelor, renunţă în acest scop la funcţie frumoasă de primar la Rotterdam. Greutăţile operei de refacere In administraţia căilor ferate însă, difficitele sunt enorme. Numai o sporire a activităţii economic© în legătură cu o sporire a transporturilor va putea salva sculă prin vizita cancelarului Seipel la Belgrad, va contrbui la ) •’'•'•rea transiautei aducând după sine consecinţe binefăcă- toare. Dar ca şi în Elveţia — acelor 8 ore de muncă este o piedică serioasă pentru o refacere spornică. Comisarul general în raportul său propune chemarea unor experţi străini pentru a găsi o soluţie grabnică nevoilor imperioase de care sufere Austria. In raportul ce a adresat Societăţei Naţiunilor deşi se critică încă lipsurile organizaţiei austriace, totuşi se notează că prăbuşi Berlin 19. (Rador). — Un curier special al guvernului sovie.. ______• „ . , tie a invitat la Moscova pentru « Linar «Wahili- căutarea, lui Lenin, încă 2 medici derea revine și valuta s’a stabilizat. Și noul buget austriac relevă unele ameliorări apreciabile mai ca Din Rusia sovietică DICTATORUL RUSIEI NEBUK Ultimele telegrame anunţă că Lenin a înebunit germani şi anume profesorul von Strümpell şi profesorul Rumke, directorul clinicei de psichistrie de la universitatea din Leipzig. —oxo Din când In când 0 MANIFESTARE ISTORICA In fine străzile Capitalei lipsite de un spectacol popular au cunoscut. Duminică, o petrecere gratuită. Serbările culturale, conferinţele literare, matineurile teatrale şi rularea filmelor senzaţionale lungi de trei kilometri şi palpitante ca orice roman , la Barbara Ulhbrich, au fost înlocuite şi întrecute cu succes de către d-l Gr. Filipescu, şi de către jocul de-avati-ascunsele pe care d-nii Maniu şi Mihalache l-au făcut în ghereta unei zarzavagioaice din Piaţa Sfântului Anton, sfântuluilor entuziasmaţi. A fost fost măreţ, a fost ridicol! S’a spus cândva că d. Iuliu Maniu, care n’are comun cu Cesar decât numele cel mic, ce îl poartă şi atâtea fete maghiare, poate când nu vrea şi vrea când nu poate. S’a dovedit că uneori vrea şi poate, şi NOTE Generaiisl gsrtheloi şi România Cetăţeanul de onoare al României, acela care şi-a legat numele de clipele cele mai grele prin care neamul nostru a trecut, bunul tovarăş în nenorocire ca şi în apotepsa triumfului nu uită ţara pentru care el atâta a făcut. Astfel , de curând a scris d-lui dr. Bogdan la Iaşi anunţându-l pe deoparte, de greaua însărcinare ce i s’a dat de-a fi guvernator al Alsaciei şi Lorenei, şi pe de altă parte, că va face tot posibilul pentru ca cultura franceză te naţională, a „Colaborărei latine“. Scrisoarea, generalului Berthelot adresată amicului său de la Iaşi şi un bun fiu adoptiv al României. Suntem astfel interpreţii opiniei publice româneşti, aducându-i excelt iubire şi de profundă recunoştinţă. Bunii prieteni sunt o rară fericire care deosebit. PETRONIUS . A HIGIENA SOCIALA Paludismul de dr. C. POENARU CAPLESCU Chirurg primar al Spit. J Brâncovsc gresul internaţional de higienă din Budapesta spunea că acest protozoai din sângele omului trebue să trăiască parazit în afară Manşon, care nu întârzie a se bolnăvi de febră palustră. Tratat de sigur cu chinină, s‘a vindecat fără urmă. Tot astfel în Irade corpul nostru, la ţânţar, de Ha, în Grecia, în Algeria, Egipt, oarece în toate ţinuturile impa- etc. experienţe multiple identice ludate sunt mulţi ţânţari ! au dus la concluziunea ca mi poa In acelaş timp Manson, savante exista paludism (plasmodioză) tul medic englez trimise pe elevul fară ţânţari. Ţânţarul care culsău Ronald Ross, cu serviciul tivă în corpul său plasmodiul medical în Indii, ca să cerceteze mhlariei, este un artropod, visseflagelaţii protozoaici ai tei Laveţă dipteră (cu două aripi ) din ran in corpul ţânţarilor şi în a familia Culicidelor. Numai ladevăr Ross îi descoperi, şi studia mela înţeapă de la apusul spamodul de evoluţie al hematozoarelui până dimineaţa. Specia coviziune directă (scinzogonie), penerelui în corpul ţânţarilor, la carimină care inoculează la nod plastru a se răspândi din nou în or-[se multiplică pe suprafaţa sto- mediul malariei de la omul bolganism producând accesele repe-jmacului prin iviziun© şi fe- nav la omul sănătos este Anophetate e febră palustră. Când La- cundlaţiune sexuală (sporogonie) es maculopennis. S'a scris enorm veran a venit la Paris să demon- [ şi apoi trec în glandele salivare, asupra ţânţarilor pe suprafaţa streze prin preparate microscopi,Când ţânţarul înţeapă pe om ca globului: anatomie, biologie, etc. ceprezenţa hematozoarelui în sân- să sugă sânge, odată cu înţepă- pentru a se cunoaşte modul de gen erau de faţă: Pasteur, Roux, tura, inoculează şi saliva care trai al ţânţarilor şi a se putea şi Chamberland. Şedinţa avu loc conţine un număr enorm de plus- lua măsuri în contra lor, la Val-de-Grâce în 1884 şi a fost medit. [ La noi în ţară eruditul parasimemorabilă pentru ştiinţa medi- Experienţe numeroase sau fatolog de la Iaşi, prof. N. Leon, acală, căci se cunoştea în sfârşit cât pe om şi rezultatul a fost în publicat o admirabilă lucrare nu şi agentul cauzal al uneia din cele totdeauna pozitiv, care a studiat ţânţarii din toate mai ucigătoare boale. Laveran ! Astfel Manson a pus pe pro punctele de vedere şi a făcut o insă nu se mulţumi numai cu apiiul său fiu să doarmă într-o descriere originală asupra pe această descoperire, ci urmări cameră în care a introdus apoi per salivare cu care ţânţarul ferStudiul cu perseverenţă pentru a ţânţari infectaţi, cari supsera -------------afla şi demonstra modul de vio- sânge de la oameni,bolnavi de In. Leon, studiu asupra Culicidelor Partidul naţional - literal şi globulele roşii ale sângelui pe când nu e la guvern, îşi sluieşte care le distruge. Se localizează în _ _ __ ____________ , __ ______ _ _ ___________ ţara cu aceiaşi conştiinţă şi cu splină, unde se multiplică la inculare al parazitului în organis- febră palustră- In cursul nopţii din România 274 pagini cu m figuri ?i aceiași, sol ic,ît.:i dine ca fii atunci finit un timn iudei murai, nrin di- nud uman. î*. istcu )- »»«-1 1 - -- ’---- "-------c—1 c-"li mei inoculează odată cu saliva și virusul, adică parazitul febrei palustre. Există astăzi o bibliotecă întreagă a paludismului, din care se vede clar ce sforţări mari au făcut diferite state ca să asaneze ţinuturile mlăştinoase şi băltoase; ce lucrări admirabile au făcut ţările de jos încă din prima jumătate a secolului trei ■ pentru ca prin diguri, prin canalizări de scurgere, prin umplere cu pământ adus de aiurea din locuri înalte, să transforme în terenuri arabile, ţinuturi întregi cari erau sistematic inundate în anotimpurile ploioase şi transformate în adevărate băltoace mocirloase atât de propice desvoltarea ţânţarilor. In adevăr ţânţarul femei depune ouăle la suprafaţa apelor stărilor aurii S‘a propus şi s’a încercat în America către d-na Aaron şi Iîowart, răspândirea pe suprafaţa apelor stătătoare la anumite intervale, a unei cantităţi de păcură sau de petrol, care pătrunzând în orificiul respirator al larvelor, le omoară prin asfixiere. Din punct de vedere al higienei sociale şi individuale, este deatoria Asistenţei sanitare în toate ţările unde bântue paludismul, ca să se înlăture orice cauză care înlesneşte apa stătătoare. Canalele şi şanţurile de scurgere să fie totdeauna curăţite pentru ca apa din ploi să nu stagneze, apoi vase ca butoae, putini, cu apă de ploaie să fie repede deşertate, iar prin curţi să nu fie aruncate vase vechi, funduri de sticle sparte, cutii de conservatătoare ori cât de întinse sau de străchini, etc. cari pot tine în ele mici ar fi. Din ouă es larvele cari ríni*»« tiratri în pava funfarii mici ar fi. Din ouă es larvele cari plutesc la suprafaţa apei şi respiră printr’un orificiu numit stigmat. De aceea în afară de lucrările costisitoare de asanare a terenurilor, s’a recurs la distrugerea ouălor şi a larvelor. S’aU cultivat in lacuri şi bălţi peşti cari mănâncă zilnic o mare cantitate de ouă şi de larve împie*3* A »cfvfrxl iTkwax rAlfa varko. tâlliA-apa după ploi şi în care ţânţarii depun ouăle, se înmulţesc în jurul locuinţelor noastre. Până când însă unele ţări vor ajunge la efectuarea lucrărilor de asanare sunt datoare a întrebuința două metode; una este cea şit ales dacă un candidat conservator independent, d. Catterall, nu ar fi venit să împărţea şefi voturile cu conservatorii, act ce a, fost calificat de trădare. Pe de altă parte candidatul Brown a denunţat pe candidatul travailist, Ede, că a căutat să conrupă massele făgăduindu-le o reducere de 40 la suta a chiriilor, și tocmai prentru această promisiune, Ede a fost ales. Diificultârîle actualului guvern Dificitățile interne ale actualilui guvern britanic nu sunt numai aceste, căci luna trecută represiunea omagiilor noastre de sin poate să-i fie chiar de folos, căci Situația politică în $rîia GUVERNUL ENGLEZ foia ft partitele pornite — Cum este văzută sciziunea din partidul național — „Le Temps" publică o intere- Situația partidului fîlUn_______ _____ _______ sântă scrisoare a corespondenții ————mbmbbim, care tinea aşa de mult la animalele lui său din Londra asupra situati- _?+ f ■ -cu coada scurtă și râtul gresei politice în urma celor trei ale-Publicul a aplaudat de asemeni geri partiale în care trei membri __ jocul de gimnastică al d-lui Mihala- ai guvernului au fost învinşi. Ce- observând și luând în cinsideche aşa, cum ti descrie „indepen- ]0 treri circumpscriptii electorale raţie posibilităţile precum şi uidentul ziar „Universul" — joc de __* j__*___^ t__a,_ x__ma+î.r. __i* j. _ An. ....... .. îf® d.® din cari două sunt în Londra, tre- tuaţia politică actuală din __ gimnastică făcut pe umerii ^cetățeni- ceau drept celemai guvernamen- f'lia, est© evident că guvernul eontare și sigure. Totuși lichidarea servator nu va putea fi înlocuit în timpul războiului nemultut- încă mult timp deacum înainte, mind pe electori i-a abătut dela _ Grupul cel mai important în votul așteptat de guvern. Cores- Cameră după partidul unionist pondentul francez remarcă cu este Labour Party care nu are drept cuvânt că înfrângerea ce nici efectivele parlamentare, nicilor trei membrii guvernamentali experiența politică necesară, peneari au cerut ajutor străinătătei insă justificâ atitudinea lor prin ff”“?*. nu are reactiune în potru exercitarea paterei. Pe lângă' ““ ----- ——*......................................................................SateSti ATWAE o dev ", ^uS pri? tatit d. Maniu, atunci când s’a spus va^- numărul alegătorii or tendinţele sale^ deosebitei , sindică nU poate face nimic! cari sunt chiriaşi (nemulţumiţi) calişti revoluţionari şi teoretici. . .-------- ------------------------------- , Manifestarea de Duminică a fost a întrecut pe cel al proprietarilor eni socialişti. Labour Party peniseipel 11 revine cutarea programului. Zilele aces- extraordinară din toate punctele de de imobile cari doreau tr11 »• ni,intro 1« 'niTM ______ _______, abolirea tru a ajunge cândva la puterea moratoriilor parţiale. Trebuie no trebui mai întâi, să inspire încretat că ministrul hygienei, sir Ardere iu programul şi capacităţile thur Griffth Boscowin care a tre sale de executare, huit să-şi dea demisia în urma a- ,, . „ecetei înfrângeri ar fi fost negre- LOlîă STuppr,' ale partidului liberal In ce privește partidul liberal liberal s’a vorbit mult în ultimul timp de o împăcare între cele două grupări. D. Lloyd George a vorbit in acest sens la Edimburg la 2 Martie. Discursul său a fost o surpriză, deoarece în Camera Comunelor unde e vecin de bancă cu fostul său șef, d. Asquith, n‘a făcut de loc nici un demers care să denote această intenţie. Liberalii intransigenţi se tem încă de tendinţele d-lui Lloyd George de a afle un loc în parlament . Et terbetet^poienea de propui 1TM*TM d. William Watson, lord pactiza cu conservatorii ce sperauca francul francez să devină egalul avocat dan Scoţia sa crezut 111- ta de a constitui în favoarea sa a 3 lei de-ai noştri, când ’ a. fi vorba merit a-i se pune candidatura iu aji nou bloc de coalîfîe pan .... de preţul unei cărţi- Se Melege de circumscripţia Hertford. Admira ... . ' C ae coaliţie sau cu aci, marele folos ce-ar rezulte pen- tuj Suiter ales in acea cir- Partidul am centru, după cum se tru noi, această combinatiune valu- cumscripție a făcut însă cunoscut-svonise anii trecti. Mai sunt apoi m»i. mult M litoraU-niltiona11 cari S r.",f r?pmS“domn ul'"«-TrfetrTM, iu' rnal Ump »’a “ .» Noeimbrie pentru Iorga in atât de instructivele sale spus celor în drept că d. Watson promisiunea făcută alegătorilor comunicări din sânul „Colaborărei ar trebui să fie aleal de a circum- consevatori că nu vor face greulatine“. scripţie scoţiană şi proectul alege ,*,•_,. T Mai știam, tot gratie d-lui N. lor- roi sale a. fost părăsit. |tâtl mbmetullu Bonar-Law, așa ga că generalul Berthelot este sufle- j)In toate aceste însă nu trebue situatia e cât se poate de fade -S dedus -smed. Robert Con - & enreată. In general partidele popi ere făcută nu prin cuvinte dulci Suverani d-lui Bonar Lang ar fi htice dlin Anglia au actualmente numai, ci printr’un schimb efectiv snnmcinat serios. Livoniștii au o • • de servicii. Pe aceste sentimente s’ai inimoasă majoritate cu 346 depuse apropia și conintemeiat şi la noi mişcarea ce-o tati în Camera Comunelor, din solida numai partidul liberal prin, considerăm de cea mai mare utilitatr’un total de 615, pe când partisciriunea din 1916 se afla întrio SAS 5?’£*• rs*** I' zm rf pâri 9, 11 tati. Dacă după alege- a Pierdut mult teren în alece imi Tt'iammsi n^motel weste “fi ^le generale guvernul englez^ or- geri, iar acum nu mai are locul pune din nou in cadrul ei de lumi- ganism imens, cu peste o suta de principal în opoziţie pentru a fi nă, personalitate» bunului general, miniştrii secretari şi sub-isecretari . . . francez, care ţine cu orice preţ să fie şi funcţionari de toate categoriile inspiratorul diverselor grupări Acesta e marele fapt, istorie din politica internă a Angliei, tradiţională, rezultatele probabile pot fi ore prin cele două mari partide altor maniere ce ar aduce în guvern merit.va fi preţuită de chip câţiva b teţi miniştri conservatori din vechea coaliţie, ca d. Chamberlain, sir Robert Horne Şi alţii cari ar consolida şi mai mult guvernul şi partidul, ar nele dificultăţi în a-şi pune adversare guvernului, gospodăria în ordine, nu e deloc de mirare, înfrângerile suferite nativ la putere sau în opoziție. Labour Party speră să adune în jurul său toate elementele progresiste. Minima tn pagina 3-a 1 j