Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)

1885-10-26 / nr. 2882

ANUL XIII. — Nr. 2.882 BONAM­E­NT pentru România un an 6 luni ȘI pag. IV ;rit abonaților pentru străinătate ; un an . . . 34 lei :/,'1 U*r­OBET 6 luni ... IV • Aliniam­entei se v/i te unie* postale. 10 BANI EXEMPLARUL Redacțiunea : 22 str Mare. SAMBATA, 26 OCTOMBRIE 1885. A N U N C I E linia petit Pagina IV: 40 bani III: 80 , INSERT !U N I 51 reclame pagina III : 80 bani Isa Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu­­rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELEu­­ Administraţiunea :22, str. Mare. A se vedea ulitate semn telegrafier pag. III. I fi .ÄOBtKl’i'Jtf íílTíib'ülI Si lÿijUalîi GALA7L 2) Octombrie 18 $5 A­u anunţat dej­a c­ă mai mulţi din iniştri au pregătit deja proiecte în iferitel­­­e lor resorturi spre a le pre enta activităţii Corpurilor legiuitoare. A menţionat de la proiectele minis­eriulul comercialul pentru încuraj­a­ea agricultural şi industriei naţionale, um şi proiectul ce a alcătuit minis­rul instrucţiunii pentru reorganisa­ea instrucţiunii. Alte ministere n’au rămas mai pe jos Ast­fel ministerul de interne are aproape gata proiectul pentru o nouă lege comunală, iar cel al justiţiei pro­iectul pentru reorganisarea magistra­turei. Pentru toate aceste proiecte, dacă se va voi a se studia cu maturitate spre a nu ieşi ca multe altele nişte legi echilode, a căror modificare s­­e simtă nevoe a se face peste câte­va luni, nu va fi negreşit suficientă sesiunea viitoare, mai ales că Corpu­rile legiuitoare nu se vor întruni a­nul acesta înainte de 15 Noiembrie și vor avea și alte cestiuni de resol­vat, precum budgetele, diferite cre­dite, etc. Va ajunge înse sa se vo­teze macar unele din ele, pentru c­­sesiunea să nu fie perdută. In ceea ce priveşte legea comunală, noi de multe ori am arătat lacunele existente în legislaţiunea actuala co­munală. Noul proiect va fi bine ve­nit dacă va remedia acele lacune. In cas contrar, se va perde în zădar tim­pul Camerelor. Cea mai principală lacună în legea actuală este lipsa de autonomie în cari sunt comunele. Puterea centrală le strînge de gât. Nu se pot mişca, nu pot face o cheltuela de 1 leu fără autorisarea centrală. De multe ori am avut o­ensi­une a arăta absurditatea a- Csatul sistem extrem de centralist. în­ţelegem ca Statul să’şi reserve supra­veghere», dreptul de disolvare în Cas de abatere de la legi , dar să se amestece până şi în cele mai mici amenunţirni de administraţiune co­munală, este, cum am spus, o absur­ditate. De aceea s­perăai că noul pro­iact va remedia acesta stare de lu­cruri. N’ar fi asemene­a cu să se mai ia primărielor rolul lor politic , sâ fie lăsate a se ocupa cât se poate nu­mai de gospodăria comunală. Cât despre proiect­ul pentru reor­ganisarea m­agistraturei, nu scriu încă pe ce sis 10,0), se va fi basând. Dar magistratura nostrâ are nevoe de ca­paciăţi, cari să fie puse la adăpost de fluctuaţiunile politice. O magistra­tură luminată şi independentă , iată ceea ce trebue să aibă în vedere ori­ce proiect de reorgamisare a ei. Nuimi când vom avea magistraţi instruiţi şi asigurat în posiţiunile lor, vom avea şi o justiţia la adevărata ei înăl­ţime. In privinţa acestei cestiuni noi deja ne am arătat părerea prin mai multe articole ce am publicat acum câţi­va ani când era vorba des­pre electivitate. Noi am cerut con­cursul. Dar dacă se va găsi şi o altă sistemă care să ajungă la acelaşi scop, cu atât mai bine. Cronica loca­lă­ — Procesul comunei Galaţi cu an­treprenorul egourilor, ce trebuia să se judece ieri de secţiunile unite ale Curţii de casaţiune, s’a amânat pen­tru 28 No­iembrie, din causă că nu era complect numărul membrilor. Comuna Galaţi era representata prin D nii E. Stătescu şi Al. L*­ho­vari, iar antreprenorul era asistat de D-n­ii avocaţi C. Boerescu, P. Gra­­diştanu, G. Verb­esen, M Cornea şi Marghiloman. — Din causa sărbătorii de mane, viitorul m­iner­al 4,ari^ul nu va a­părea de­cât Luni acra. — Am spus în unul din Ni­ nost­re trecute mişcarea produsă între comer­cianţi pentru strămutarea biuroului de axise de la pieţa Negri la maidanul Movilei. Iată petiţiunea ce comercianţii au adresat primăriei în acestă privinţă, şi credem că vor fi satisfăcuţi la drepta cerere ce fac : D-le primar, Sub­semnaţii, comercianţi de vinuri din acest oraş Galaţi, venim a protesta în con­tra decisiunii consiliului comunal pentru mutarea oborului vinurilor de la piaţa Nouă în maidanul Movilei, decisiune luată în şe­dinţa de la 21 a lunei curente. Motivele protestului sunt următorele : I­ . Că comuna, pe lângă taxa de un leu vedra ce percepe de la vinurile ce întră în oraş, care taxă faţă cu timpul de astăzi e aproape insuportabilă, apoi prin mutarea oborului în maidanul Movilei ne expune la multe inconveniente prin depărtarea biu­­roului axisului comunal, mai ales şi prin împrejurarea că vinurile de deal încep a se importa în oraş pe la gară. II­ . Că omenii, ce vin de la fcera cu carele cu vin spre vindere, parte dintr’înşiî nu vor trage în obor, ci vor sta cu carele afară de barieră, oborul fiind în apropiare de bari­eră, şi de nu vor găsi cumperător­ spre a’şi vinde vinul cu preţ, se vor reîntorce, ceea ce va constitui un desavantagiu pentru noi comercianţii, şi comuna va avea perderi reale. Afară de acesta în curând timpul se va strica, în­cât noi comercianţi! nu vom putea macar străbate pănă la biurou, caci uliţele ce dau în maidanul Movile! şi mai­danul chiar sunt ne­pavate, se vor scu­funda. De aceea cu profund respect venim a ve ruga, D-le primar, să bine-voiţ! a reveni asupra votului consiliului şi a încuviinţa ca oborul vinurilor să rămână unde se află astăzi. Bine-voiţî, ve rugăm, D-le primar a primi asigurarea deosebitelor noastre considera­­ţiunî. (Semnaţi). Costache Cealâcu, Ilie Hanuţ, Tudorache Stefănescu, Ghiţă Tesescu, Alecu Radovici, Vasile G. Gheorghiu, Rafael Ata­­nasof, Anghel Theodorof, Simion Mitachi, Ştefan Constantinescu, Niţă Ştefănescu, Şte­fan Petrea, Ionică Ştefănescu, Gh. V. Radu, Fraţi­ Anastasiu, Tudose Dencovici, I. C. Zaharia, Neculai D. Oltenschi, loan Cârni­­ciu, Gh. C. Deleanu, Andoni Zamfiri, C. I. Paparie, T. D. Tustade, Iani Duca, T. Ros­­culescu, Costachi Doni, Petru Dascalu Sto­­ian, Dimitrie Stefănescu, Haralamb Dobrea, Tud­rache Danilescu, loan Constantinescu, Gheorghe Stefan Voinescu, Odisea Gh Va­­siliu, Ionică Ghiorghiu, M. Vasiliu, Manole Lefteriu, M. Theodor, N. St. lonescu, Mas­­senhausser, Vasile Ciuhureanu, D. Ionescu, Costachi Călinescu, Costachi G. Ham­iciu, Neculai P. Ghiorghiu, A. Zamali, G. D. loan, C. Serionide, A. Vamali. Evenimentele di« Balcani. Va nici­ 4 Noiembrie. — Şi dice ea Rusia insistă mereu pentru depu­­­nerea prinţului Alexandru ; ea stă­­rueşce să ajungă la o înţelegere cu puterile pentru numirea unui alt prin­cipe. Austria îşi dă mari silinţe pen­tru a împedeca acesta. Francia şi An­glia îşi dau mici silinţe pentru a scă­pa pe principele Alexandru Italia lu­­crezâ în de acord cu Austria. Francia, Italia şi Anglia sunt de părere că nu s’ar putea restabili stata quo ante de cât m­ănţinendu se prinţul Alexandru; alt­fel resbelul ar fi ne­­înlăturabil. Se­­Jice că o mare mişcare de tru­pe austriace a început a se face din Triest spre Cattaro. Până acum numărul total al tru­pelor turceșci din Europa se urcă la cifra de 192.000; aceasta cifră este Feliola «VOCA COVURLUIULUI, 65 V1EON1A 03AV0LUL110 S.A.T7 SACRIFICIUL FILIAL Traductitiae da B. IONASCU PARTEA III. V S a li m a t In momentul în care vroiau­ să trecâ pragul casei, Clinton se întoarse, aud­ind pe Enisa care dicea : — La revedere, milord, mă ierți, nu e așa ? Generalul nu răspunse. — Inainte,­­zise încet Nicu, și cei opt cai o luară la galop. Era aproape mezul nopții, Nicu, în al cărui creieri rămăsese topografia exactă a locurilor pe cari le parcursese deja de trei ori pe jos, diriaea cursa prin comănduiri scurte, la dreapta, la stânga, înainte. Cei şase Bretoni nu erau tocmai buni călă­reţi, şi după un sfert de ora îşi per­­duseră scările, cari spânzurau pe sub pântecele cailor. Ince el habar n’a­­veau şi se agăţau ca maimuţele de cainele cailor. Şi apoi mersul cailor escadronului era regulat ast­fel încât nici-un accident nu resulta din ne­­experienţa călăreţilor. Pericolul cel mai serios era de a nu fi opriţi de veni­ o patrulă. Nicu, care’şi mănţinea imnia la galop, câci se interesa foarte puţin de săna­tea cailor Mnjestaţii Sere Britanice, era decis de a ini’şi perde timpul cu oamenii prea curioşi şi de a trece înainte. Deci mica tru­pă îşi continuă drumul pintre ii mnele armate, ne raspunijend sentine­­lelor, mirate de a vedea nişte fantasm­i servind de escortă călare unul gene­ral, şi nu se opri de­cât când trecu de păduricea care era în apropiarea de sentinele şi care servise, ne­ amin­­tim de acesta, de magasiă de îmbră­cat Bretonului şi companionilor sei. Ajuns acolo, Nicu dădu ordin de a merge mai linistit, şi se puseră la pas pentru a odihni caii. Făcură ast­fel câte­va mile. La un moment dat Nicu fluieră uşor, şi din pădurice ie­şiră doul Bretoni deghisaţî şi el în Hessen­. Spre mirarea lui Clinton, toţi se opriră. Bretonii descâlecară şi înce­pură deja a’şî arunca hainele pe iar­­bă pentru a și relua vechiele lor cos­­tumuri, când Nicu, care nu înceta de a privi în toate părțile, strigă : — Pe cal cu toții ! iată... dragoniî. I In adevăr se vedea în fundul câm­piei strălucind la lumină nișce puncte luminoase cari trebuiau să fie casce de dragoni. — Desiegatî prisonierii, comandă Nicu Bretonilor pe cari îl ajunsese. Trebue să facem lucrurile în regulă, apoi urcaţi de câte doul pe un cal pe cel din urmă doul cal- se vor crepa, cu atât mai rău pentru ei. Clinton avu un moment speranţă. Creduse că se aflase despre dispari­­ţiunea sea, că dispariţiunea sea coen­­cidase cu rechisiţiunea cailor de ca­valeria, şi trecerea neobicinuită a unei trupe de fantasini-călări, cari galo­pase fără a se opri nicăiere, şi că se trimisesese după ei un regiment de dragoni. Iuse speranţa sea nu dura mult, câci cursa reîncepu, şi Nicu ordonă oamenitor sei, dacă caii vor slăbi, să se înlocueascâ sporii prin lovituri de baionete.

Next