Vocea Covurluiului, octombrie 1885 (Anul 13, nr. 2860-2885)
1885-10-26 / nr. 2882
ANUL XIII. — Nr. 2.882 BONAMENT pentru România un an 6 luni ȘI pag. IV ;rit abonaților pentru străinătate ; un an . . . 34 lei :/,'1 U*rOBET 6 luni ... IV • Aliniamentei se v/i te unie* postale. 10 BANI EXEMPLARUL Redacțiunea : 22 str Mare. SAMBATA, 26 OCTOMBRIE 1885. A N U N C I E linia petit Pagina IV: 40 bani III: 80 , INSERT !U N I 51 reclame pagina III : 80 bani Isa Cronică : 2 lei Repetirile se fac curabat însemnat. Scrisori nebancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELEu Administraţiunea :22, str. Mare. A se vedea ulitate semn telegrafier pag. III. I fi .ÄOBtKl’i'Jtf íílTíib'ülI Si lÿijUalîi GALA7L 2) Octombrie 18 $5 Au anunţat deja că mai mulţi din iniştri au pregătit deja proiecte în iferitele lor resorturi spre a le pre enta activităţii Corpurilor legiuitoare. A menţionat de la proiectele miniseriulul comercialul pentru încurajaea agricultural şi industriei naţionale, um şi proiectul ce a alcătuit minisrul instrucţiunii pentru reorganisaea instrucţiunii. Alte ministere n’au rămas mai pe jos Astfel ministerul de interne are aproape gata proiectul pentru o nouă lege comunală, iar cel al justiţiei proiectul pentru reorganisarea magistraturei. Pentru toate aceste proiecte, dacă se va voi a se studia cu maturitate spre a nu ieşi ca multe altele nişte legi echilode, a căror modificare se simtă nevoe a se face peste câteva luni, nu va fi negreşit suficientă sesiunea viitoare, mai ales că Corpurile legiuitoare nu se vor întruni anul acesta înainte de 15 Noiembrie și vor avea și alte cestiuni de resolvat, precum budgetele, diferite credite, etc. Va ajunge înse sa se voteze macar unele din ele, pentru csesiunea să nu fie perdută. In ceea ce priveşte legea comunală, noi de multe ori am arătat lacunele existente în legislaţiunea actuala comunală. Noul proiect va fi bine venit dacă va remedia acele lacune. In cas contrar, se va perde în zădar timpul Camerelor. Cea mai principală lacună în legea actuală este lipsa de autonomie în cari sunt comunele. Puterea centrală le strînge de gât. Nu se pot mişca, nu pot face o cheltuela de 1 leu fără autorisarea centrală. De multe ori am avut oensiune a arăta absurditatea a- Csatul sistem extrem de centralist. înţelegem ca Statul să’şi reserve supraveghere», dreptul de disolvare în Cas de abatere de la legi , dar să se amestece până şi în cele mai mici amenunţirni de administraţiune comunală, este, cum am spus, o absurditate. De aceea sperăai că noul proiact va remedia acesta stare de lucruri. N’ar fi asemenea cu să se mai ia primărielor rolul lor politic , sâ fie lăsate a se ocupa cât se poate numai de gospodăria comunală. Cât despre proiectul pentru reorganisarea magistraturei, nu scriu încă pe ce sis 10,0), se va fi basând. Dar magistratura nostrâ are nevoe de capaciăţi, cari să fie puse la adăpost de fluctuaţiunile politice. O magistratură luminată şi independentă , iată ceea ce trebue să aibă în vedere orice proiect de reorgamisare a ei. Nuimi când vom avea magistraţi instruiţi şi asigurat în posiţiunile lor, vom avea şi o justiţia la adevărata ei înălţime. In privinţa acestei cestiuni noi deja ne am arătat părerea prin mai multe articole ce am publicat acum câţiva ani când era vorba despre electivitate. Noi am cerut concursul. Dar dacă se va găsi şi o altă sistemă care să ajungă la acelaşi scop, cu atât mai bine. Cronica locală — Procesul comunei Galaţi cu antreprenorul egourilor, ce trebuia să se judece ieri de secţiunile unite ale Curţii de casaţiune, s’a amânat pentru 28 Noiembrie, din causă că nu era complect numărul membrilor. Comuna Galaţi era representata prin D nii E. Stătescu şi Al. L*hovari, iar antreprenorul era asistat de D-nii avocaţi C. Boerescu, P. Gradiştanu, G. Verbesen, M Cornea şi Marghiloman. — Din causa sărbătorii de mane, viitorul mineral 4,ari^ul nu va apărea decât Luni acra. — Am spus în unul din Ni nostre trecute mişcarea produsă între comercianţi pentru strămutarea biuroului de axise de la pieţa Negri la maidanul Movilei. Iată petiţiunea ce comercianţii au adresat primăriei în acestă privinţă, şi credem că vor fi satisfăcuţi la drepta cerere ce fac : D-le primar, Subsemnaţii, comercianţi de vinuri din acest oraş Galaţi, venim a protesta în contra decisiunii consiliului comunal pentru mutarea oborului vinurilor de la piaţa Nouă în maidanul Movilei, decisiune luată în şedinţa de la 21 a lunei curente. Motivele protestului sunt următorele : I . Că comuna, pe lângă taxa de un leu vedra ce percepe de la vinurile ce întră în oraş, care taxă faţă cu timpul de astăzi e aproape insuportabilă, apoi prin mutarea oborului în maidanul Movilei ne expune la multe inconveniente prin depărtarea biuroului axisului comunal, mai ales şi prin împrejurarea că vinurile de deal încep a se importa în oraş pe la gară. II . Că omenii, ce vin de la fcera cu carele cu vin spre vindere, parte dintr’înşiî nu vor trage în obor, ci vor sta cu carele afară de barieră, oborul fiind în apropiare de barieră, şi de nu vor găsi cumperător spre a’şi vinde vinul cu preţ, se vor reîntorce, ceea ce va constitui un desavantagiu pentru noi comercianţii, şi comuna va avea perderi reale. Afară de acesta în curând timpul se va strica, încât noi comercianţi! nu vom putea macar străbate pănă la biurou, caci uliţele ce dau în maidanul Movile! şi maidanul chiar sunt nepavate, se vor scufunda. De aceea cu profund respect venim a ve ruga, D-le primar, să bine-voiţ! a reveni asupra votului consiliului şi a încuviinţa ca oborul vinurilor să rămână unde se află astăzi. Bine-voiţî, ve rugăm, D-le primar a primi asigurarea deosebitelor noastre consideraţiunî. (Semnaţi). Costache Cealâcu, Ilie Hanuţ, Tudorache Stefănescu, Ghiţă Tesescu, Alecu Radovici, Vasile G. Gheorghiu, Rafael Atanasof, Anghel Theodorof, Simion Mitachi, Ştefan Constantinescu, Niţă Ştefănescu, Ştefan Petrea, Ionică Ştefănescu, Gh. V. Radu, Fraţi Anastasiu, Tudose Dencovici, I. C. Zaharia, Neculai D. Oltenschi, loan Cârniciu, Gh. C. Deleanu, Andoni Zamfiri, C. I. Paparie, T. D. Tustade, Iani Duca, T. Rosculescu, Costachi Doni, Petru Dascalu Stoian, Dimitrie Stefănescu, Haralamb Dobrea, Tudrache Danilescu, loan Constantinescu, Gheorghe Stefan Voinescu, Odisea Gh Vasiliu, Ionică Ghiorghiu, M. Vasiliu, Manole Lefteriu, M. Theodor, N. St. lonescu, Massenhausser, Vasile Ciuhureanu, D. Ionescu, Costachi Călinescu, Costachi G. Hamiciu, Neculai P. Ghiorghiu, A. Zamali, G. D. loan, C. Serionide, A. Vamali. Evenimentele di« Balcani. Va nici 4 Noiembrie. — Şi dice ea Rusia insistă mereu pentru depunerea prinţului Alexandru ; ea stărueşce să ajungă la o înţelegere cu puterile pentru numirea unui alt principe. Austria îşi dă mari silinţe pentru a împedeca acesta. Francia şi Anglia îşi dau mici silinţe pentru a scăpa pe principele Alexandru Italia lucrezâ în de acord cu Austria. Francia, Italia şi Anglia sunt de părere că nu s’ar putea restabili stata quo ante de cât mănţinendu se prinţul Alexandru; altfel resbelul ar fi neînlăturabil. SeJice că o mare mişcare de trupe austriace a început a se face din Triest spre Cattaro. Până acum numărul total al trupelor turceșci din Europa se urcă la cifra de 192.000; aceasta cifră este Feliola «VOCA COVURLUIULUI, 65 V1EON1A 03AV0LUL110 S.A.T7 SACRIFICIUL FILIAL Traductitiae da B. IONASCU PARTEA III. V S a li m a t In momentul în care vroiau să trecâ pragul casei, Clinton se întoarse, audind pe Enisa care dicea : — La revedere, milord, mă ierți, nu e așa ? Generalul nu răspunse. — Inainte,zise încet Nicu, și cei opt cai o luară la galop. Era aproape mezul nopții, Nicu, în al cărui creieri rămăsese topografia exactă a locurilor pe cari le parcursese deja de trei ori pe jos, diriaea cursa prin comănduiri scurte, la dreapta, la stânga, înainte. Cei şase Bretoni nu erau tocmai buni călăreţi, şi după un sfert de ora îşi perduseră scările, cari spânzurau pe sub pântecele cailor. Ince el habar n’aveau şi se agăţau ca maimuţele de cainele cailor. Şi apoi mersul cailor escadronului era regulat astfel încât nici-un accident nu resulta din neexperienţa călăreţilor. Pericolul cel mai serios era de a nu fi opriţi de veni o patrulă. Nicu, care’şi mănţinea imnia la galop, câci se interesa foarte puţin de sănatea cailor Mnjestaţii Sere Britanice, era decis de a ini’şi perde timpul cu oamenii prea curioşi şi de a trece înainte. Deci mica trupă îşi continuă drumul pintre ii mnele armate, ne raspunijend sentinelelor, mirate de a vedea nişte fantasmi servind de escortă călare unul general, şi nu se opri decât când trecu de păduricea care era în apropiarea de sentinele şi care servise, ne amintim de acesta, de magasiă de îmbrăcat Bretonului şi companionilor sei. Ajuns acolo, Nicu dădu ordin de a merge mai linistit, şi se puseră la pas pentru a odihni caii. Făcură astfel câteva mile. La un moment dat Nicu fluieră uşor, şi din pădurice ieşiră doul Bretoni deghisaţî şi el în Hessen. Spre mirarea lui Clinton, toţi se opriră. Bretonii descâlecară şi începură deja a’şî arunca hainele pe iarbă pentru a și relua vechiele lor costumuri, când Nicu, care nu înceta de a privi în toate părțile, strigă : — Pe cal cu toții ! iată... dragoniî. I In adevăr se vedea în fundul câmpiei strălucind la lumină nișce puncte luminoase cari trebuiau să fie casce de dragoni. — Desiegatî prisonierii, comandă Nicu Bretonilor pe cari îl ajunsese. Trebue să facem lucrurile în regulă, apoi urcaţi de câte doul pe un cal pe cel din urmă doul cal- se vor crepa, cu atât mai rău pentru ei. Clinton avu un moment speranţă. Creduse că se aflase despre dispariţiunea sea, că dispariţiunea sea coencidase cu rechisiţiunea cailor de cavaleria, şi trecerea neobicinuită a unei trupe de fantasini-călări, cari galopase fără a se opri nicăiere, şi că se trimisesese după ei un regiment de dragoni. Iuse speranţa sea nu dura mult, câci cursa reîncepu, şi Nicu ordonă oamenitor sei, dacă caii vor slăbi, să se înlocueascâ sporii prin lovituri de baionete.