Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)
1885-12-08 / nr. 2917
( ANUL xrr. — Nr. 2.917. ABONA ME N T pentru România Pe un an . . . 20 lei » 6 luni . . . 10 « Veți pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei » 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galați la Administrațiunea chiarului, în districte la birourile postale. DUMINECA, 8 DECEMBRIE 1885. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N SERTT 1U N 1 si RECLAME Pagina III: So buni La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Redacţiunea : 22 str. Mare. |f APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. [, Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegiams Seviciul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. VIENA, 17 Decembrie. — ziarul oficial publică numirea locotenentului feld-mareşal barou de Cornaro ca guvernator al Dalmaţiei. LONDRY, 17 Decembrie.— limes crede că comisiunea dilitară de delimitare se va sili să obțină de la cabinetul d’n Belgrad ca Armata serbeasca să evacueze teritoriul Vdimil înainte de a se retrage Bulgarii din Pirot. LONDRA, 17 Decembrie. ~ Banca Angliei a rădicat scouptul la 4%. 10 BANI EXEMPLARUL. A se vedea ultime sciri telegrafice pag, 111. GAL AI 1,7 Decembrie 1885. Gâlăţenii sciii că actualii deputaţi şi senatori s’au ales acum un an în basa unui program, şi între punctele acelui program primul era obligaţiunea de a cere restabilirea porto-francului. El mai sciii iarăşi cu deputaţii lor şi-au îndeplinit acestă obligaţiune in sesiunea trecută, când ar fi reuşit fără opunerea îndoietnică a guvernului. TM Când în urma acestora deputaţii şi-aui depus demisiunile, alegetorii i-au îndemnat sa şi reia locurile şi să profite de prima ocasiune spre a presenta din nou aceasta viuă dorință a lor înaintea Parlamentului. Am spus deja că ei și-au îndeplinit și aceasta ndatorire cu ocasiunea discuțiunii răspunsului la mesagiu, presentând un amendament ca să se exprime în ăspuns dorința de a se reda porto- francul macar pănă la construirea locurilor. I S a respins şi aceasta modestă cerere Pentru ca inse Gălăţenii sa vedă cum şi-au îndeplinit mandatarii lor datoria şi obligațiunile ce le au impus, vom reproduce aci din Monitorul oficial discuțiunea urmată în Cameră cu aceasta ocasiune. Iată-o : D. Președinte: La ordinea zilei avem continuarea discuțiunii asupra adresei la tron. D. Nicu Catargiu, care a depus un amendament la biurou, are cuvîntul. D. N. Catargiu: D-lor deputaţi, în sesiunea trecută, când, în urma stăruinţelor guvernului, s’a respins proiectul pentru reînfiinţarea porturilor france în oraşele Galaţi şi Brăila, retrăgându-ne din mijlocul D-vostre, noi deputaţii Covurluiului ne-am dus şi ne-a înfăţişat alegetorilor noştri, spuindu le că am depus mandatul nostru. Alegetorii ne-ai îndemnat să ne folosim de rechiemarea D-vostre şi a rămânea în Cameră, impuindune ca, prin toate forţele şi prin toate mijloacele noastre, să combatem pentru acea idee salutară a Galaţilor. D-lor deputaţi, astăzi, cu prilejul răspunsului la adresa tronului, am găsit de cuviinţă să împrospătăm acel proiect sub formă de dorinţă în adresă, încât M. S. Regele să poata încă o dată vedea că tristeţa ce a constatat in Galaţi şi doliul ce’l vedea pe feţele tuturor nu era o reclamă electorală a mandatarilor lor, precum au fost ei acusaţî, ci era însăşi expresiunea dorinţei, ba mai mult decât o dorinţă, era expresiunea necesităţii absolute, fiindcă acel oraş astăzi este mort. Rădicându’î comercial, rădicându’i înlesnirile ce avea, acest oraş a rămas astăzi poate alăture cu Mizilul. De aceea să’mi dați voe, D lor, ca să dau cetire următorului amendament. Poate că acest amendament căzând sub ochii M. S. Regelui, Majestatea Sea ca ilustrul nostru tribun, vajice consilierilor sei: »mângâiaţi puţn acest oraş nenorocit.* ’ Iată, D-lor, amendamentul : , Subsemnaţii propunem ca aliniatul din răspunsul la discursul tronului sa se înlocueasca cu urmatoarea redaiţiune : »Adunarea doreşte ca, pănă la săvârşirea îmbunătăţirilor reale ce se vor face porturilor Galaţi şi Brăila, să se acorde acestor mari debuşeuri naturale ale ţerei vechiele lor avantagie deporturi france, ca astfel şi porturile noastre de la Dunărea maritimă, mână în mână cu portul nostru de la mare, Constanța, să căutăm a le rădica pe toate la însemnătatea cerută de afacerile comerciului nostru şi jera întreaga să se poată bucura de binefacerile şi progresele pe cari calea apei poate să garanteze atât liberei desfaceri a produselor noastre, precum şi condițiunilor de concurență eficace a comerciului nostru prin ieftinătatea transporturilor ce oferă aceasta cale.* N. Catargi, G. Mihaiescu, C. Malaxa, C. M. Ciocazan, P. Bulzan, Gh. Cozadini, P. Strojescu, T. Nica, D. G. Mihailescu: Cer cuvîntul- Eile președinte, asupra amendamen, titlul.D. Preşedinte: D. Mihailescu are cu. Citul. V. G. Mihailescu : Doi deputaţi, în anul acesta prin o deosebită favoare, şi pentru care noi deputaţii din Galaţi şi Brăila nu putem decât a ne măguli, mesagiul tronului ne-a făcut însemnata onoare de a consacra un pasagiu special cu buna-voitoare atenţiune la porturile Galaţi şi Brăila. La răspunsul mesagiului comisiunea D-vostră iar a bine-voit să dea o atenţiune specială, menţionând că în curând se va proceda la imbunăţiri în privinţa Galaţului şi Brăilei Aceste două acte solemne D-lor, mesagiul şi adresa, unde amândoue, atât tronul cât şi representaţiunea naţională, vin să spună şi să exprime solicitudinea ce pâstreaza cătră vechiele porturi ale ţerei, ne-a impus şi noue datoria a nu lăsa cestiunea numai la acest desiderat, ci a exprima în faţa ţerei, cu aceasta ocasiune solemnă, care este actuala situaţiune a acestor porturi şi care este rolul porturilor noastre de la Dunăre în mişcarea generală economică a ţerei. D-lor deputat , aţi votat că atât în mesagiul tronului cât şi în adresă ni se vorbeşte de îmbunătăţiri ce în curând vor primi porturile Galaţi şi Brăila ; negreş că aceasta alusiune nu poate fi purtată de cât asupra înfiinţării docurilor ; aceasta este îmbunătăţirea pe care o vizază de sigur atât mesagiul tronului precum şi răspunsul. D-lor, recunosc că organisaţiunea docurilor într’un Stat este expresiunea unei forme economice înaintate, care nu poate de cât să înlesnescâ desvoltarea sigură şi pe base positive a relaţiunilor comerciale şi economice ; şi orî-unde s’a procedat, D-lor, cu înfiinţarea acestor instituţiuni numite docuri, s’a probat că acea terâ este ajunsă la un stadiu de maturitate economică. Instituţiunea docurilor, D-lor, este o creaţiune anglesă. Pentru întâia dată s’au înfiinţat docuri în Anglia în portul Liverpool la anul 1699 , imediat apoi la anul 1801 şi pănă la 1828 Anglia a procedat sistematic şi a întins acestǎ instituţiune economică de la Liverpool la Londra cu sacrifice imense, dar cam pe urmă au dat şi beneficii imense. Arl Liverpool numeră 26 docuri pe o întindere de 30 hectare ; în Londra suprafaţa docurilor se întinde azi pe 120 hectare, iar sacrificiile ce au făcut pentru dînsele sunt 350,000,000 lei Aceasta instituţiune o dată creată în Anglia, s’a întins încet-încet apoi în Olanda, Germania, în Francia , la 1862 în Belgia, la 1871 în Italia şi la 1872 în Sviţera. La noi instituţiunea docurilor a fost proclamată în lege ofida «VOCUI COVURLUIULUI, 18 IMANII DRACULUI Trafacţiune de ST. P. BURGHELEA, PARTEA 1. Ursula de Maurienne (Urmare). Bernard se grăbise a răspunde la istă întrebare făcând elogiul ce mereu tata Chatela rd şi Leontina. E norocul pentru D-tea, scrisese . Dar e şi mai ocult încă, e fericirea. Şi la rândul seu Bernard se dusese Bt. Jean de Maurienne spre a ata la căsătoria amicului sta, după un Daligand asistase la a se*. jjh aceste condiţiuni nu trebue sa 'mirăm de partea atât de viuă ce ‘ligand şi femeea sea luaseră la miseriele sărmanului Bernard. Il plâtiau o datoriă de amiciţie. Cât despre Pascal, el continua la otelul Europa viaţa ce l’am vecrut începând, mâncând şi bând bine, vorbind tare, înconjurându se din ce în ce mai mult de acea bandă de obicinuiţi al cârciumelor ce se găsesc în fie care oraş mic sau mare. Resultatul acelei conduite, pus şt în comparaţiune cu atitudinea atât de demnă ce păstra fratele seu, fu acel ce’l sperase familia Daligand. T0tă simpatia oamenilor oneşti se întoarse spre Bernard şi începură a cualifica sever faptele lui Pascal. Din nenorocire oamenii oneşti, dacă sunt cel mai numeroşi, sunt asemene cel mai puţin sgomotoşî, şi pe când ei acordau în tăcere lui Bernard o simpatiă plină de reservă, camarazi, lui Pascal creau în favoarea nababului cu fel de mișcare în partea săracă a populațiunii. Câteva ajutoare cu abilitate distribuite unor miserabili, și încă și mai abil exploatate, îi dădură un renume de generositate fără semen. Aşa încât, prin o complectă răsturnare a adevărului, Pascal trecea în populaţiune drept cel mai bun om, pe când Bernard primia reputaţiunea unul invidios, care, gelos de fericirea ce venise fratelui seu, era să’l ucidă, şi lar fi ucis negreşit fără curajeasa intervenire a lui Colomban. I se făcea chiar o crimă în unele cârciume că stătuse la St.-Jean i- Maurienne, acusându’l că voia să1xploateze pe acel sărman Pascal, cum era numit atunci nerușinatul aventurar. La castelul de la Croix Miracle incidentele ce am reportat produseseră resultate considerabile. Niciodată locuitorii se! n’ar fi putut presupune ca un om, ce le era atât de complect străin ca Pascal Guérin, să aducă, prin singurul fapt a intoarcerii sele, o atât de mare schimbare în existența lor. Ne amintim în adevăr că, după ce refusase D lui de Prégibert mâna fiicei sale, principele de Modana după mal puțin de o o oră schimbase hotărirea ce prudența sea părintescă și orgoliul seu de gentilom îl inspiraseră mal întăi. In seara ce terminase acea (Ji atât de plină de emoțiuni diverse. de Modana angăgea pe cei doul tineri ofițeri să se întorcă îndată la Paris. (Urmarea pmfath