Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)

1885-12-08 / nr. 2917

( ANUL xrr. — Nr. 2.917. ABONA M­E N T pentru România Pe un an . . . 20 lei » 6 luni . . . 10 « Veți­ pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei » 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galați la Ad­­ministrațiunea chiaru­­lui, în districte la bir­­ourile postale. DUMINECA, 8 DECEMBRIE 1885. ANUNCIB linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S­ERTT 1­U N 1 si RECLAME Pagina III: So buni La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. Redacţiunea : 22 str. Mare. |f APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. [, Administraţiunea : 22, str. Mare. T­eleg­iams Se­viciul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. VIENA, 17 Decembrie. — ziarul oficial publică numirea locotenentu­lui feld-mareşal barou de Cornaro ca guvernator al Dalmaţiei. LONDRY, 17 Decembrie.— limes crede că comisiunea d­ilitară de de­­limitare se va sili să obțină de la cabinetul d’n Belgrad ca Arm­ata ser­beasca să evacueze teritoriul V­dim­­­il înainte de a se retrage Bulgarii din Pirot. LONDRA, 17 Decembrie. ~ Banca Angliei a rădicat scouptul la 4%. 10 BANI EXEMPLARUL. A se vedea ultime sciri telegrafice pag, 111. G­AL AI 1,7 Decembrie 1885. Gâlăţenii sciii că actualii deputaţi şi senatori s’au ales acum un an în basa unui program, şi între punctele acelui program primul era obligaţiu­nea de a cere restabilirea porto-fran­­cului. El mai sciii iarăşi cu deputaţii lor şi-au­ îndeplinit acestă obligaţiune in sesiunea trecută, când ar fi reuşit fără opunerea îndoietnică a guver­­­nului. TM Când în urma acestora deputaţii şi-aui depus demisiunile, alegetorii i-au îndemnat sa şi reia locurile şi să pro­fite de prima ocasiune spre a pre­senta din nou aceasta viuă dorință a lor înaintea Parlamentului. Am spus deja că ei și-au îndeplinit și aceasta ndatorire cu ocasiunea discuțiunii răspunsului la mesagiu, presentând un amendament ca să se exprime în ăspuns dorința de a se reda porto- francul macar pănă la construirea locurilor. I S a respins şi aceasta modestă ce­­rere Pentru ca inse Gălăţenii sa ve­­dă cum şi-au­ îndeplinit mandatarii lor datoria şi obligațiunile ce le au impus, vom reproduce aci din Moni­torul oficial discuțiunea urmată în Cameră cu aceasta ocasiune. Iată-o : D. Președinte: La ordinea zilei avem continuarea discuțiunii asupra adresei la tron. D. Nicu Catargiu, care a depus un amendament la biurou, are cuvîntul. D. N. Catargiu: D-lor deputaţi, în sesiunea trecută, când, în urma stăruinţelor guvernului, s’a respins proiectul pentru reînfiinţarea portu­rilor france în oraşele Galaţi şi Brăila, retrăgându-ne din mijlocul D-vostre, noi deputaţii Covurluiului ne-am dus şi ne-a înfăţişat alegetorilor noştri, spuindu le că am depus mandatul nostru. Alegetorii ne-a­i îndemnat să ne folosim de rechiemarea D-vostre şi a rămânea în Cameră, impuindu­­ne ca, prin toate forţele şi prin toate mijloacele noastre, să combatem pen­tru acea idee salutară a Galaţilor. D-lor deputaţi, astăzi, cu prilejul răspunsului la adresa tronului, am găsit de cuviinţă să îm­prospătăm a­­cel proiect sub formă de dorinţă în adresă, în­cât M. S. Regele să poata încă o dată vedea că tristeţa ce a constatat in Galaţi şi doliul ce’l ve­dea pe feţele tuturor nu era o re­clamă electorală a mandatarilor lor, precum au fost ei acusaţî, ci era în­săşi expresiunea dorinţei, ba mai mult de­cât o dorinţă, era expresiunea ne­cesităţii absolute, fiind­că acel oraş astăzi este mort. Rădicându’î comer­­cial, rădicându’i înlesnirile ce avea, acest oraş a rămas astăzi poate ală­ture cu Mizilul. De aceea să’mi dați voe, D lor, ca să dau cetire următorului amenda­ment. Poate că acest amendament că­zând sub ochii M. S. Regelui, Majes­tatea Sea ca ilustrul nostru tribun, va­­jice consilierilor sei: »mângâiaţi puţ­n acest oraş nenorocit.* ’ Iată, D-lor, amendamentul : , Sub­semnaţii propunem ca alinia­tul din răspunsul la discursul tronu­lui sa se înlocueasca cu urmatoarea re­­daiţiune : »Adunarea doreşte ca, pănă la să­vârşirea îmbunătăţirilor reale ce se vor face porturilor Galaţi şi Brăila, să se acorde acestor mari debuşeuri naturale ale ţerei vechiele lor avan­­tagie de­­porturi france, ca ast­fel şi porturile noastre de la Dunărea ma­ritimă, mână în mână cu portul nos­tru de la mare, Constanța, să cău­tăm a le rădica pe toate la însemnă­tatea cerută de afacerile comerciului nostru şi jera întreaga să se poată bu­cura de bine­facerile şi progresele pe cari calea apei poate să garanteze atât liberei desfaceri a produselor noastre, precum şi condițiunilor de concurență eficace a comerciului nos­tru prin ieftinătatea transporturilor ce oferă aceasta cale.* N. Catargi, G. Mihaiescu, C. Ma­laxa, C. M. Ciocazan, P. Bulz­an, Gh­. Cozadini, P. Strojescu, T. Nica, D. G. Mihailescu: Cer cuvîntul- Ei­le președinte, asupra amendamen, titlul.­­D. Preşedinte: D. Mihailescu are cu. Ci­tul.­­ V. G. Mihailescu : D­­oi deputaţi, în anul acesta prin o deosebită favoare, şi pentru care noi deputaţii din Ga­laţi şi Brăila nu putem de­cât a ne măguli, mesagiul tronului ne-a făcut însemnata onoare de a consacra un pa­­sagiu special cu buna-voitoare aten­ţiune la porturile Galaţi şi Brăila. La răspunsul mesagiului comisiunea D-vostră iar a bine-voit să dea o a­tenţiune specială, menţionând că în curând se va proceda la imbună­­ţiri în privinţa Galaţului şi Brăilei Aceste două acte solemne D-lor, me­sagiul şi adresa, unde amândoue, a­­tât tronul cât şi representaţiunea na­ţională, vin să spună şi să exprime solicitudinea ce pâstreaza cătră vechiele porturi ale ţerei, ne-a impus şi noue datoria a nu lăsa cestiunea numai la acest desiderat, ci a exprima în faţa ţerei, cu aceasta ocasiune solemnă, care este actuala situaţiune a acestor porturi şi care este rolul porturilor noastre de la Dunăre în mişcarea ge­nerală economică a ţerei. D-lor deputat , aţi votat că atât în mesagiul tronului cât şi în adresă ni se vorbeşte de îmbunătăţiri ce în curând vor primi porturile Galaţi şi Brăila ; negreş­­ că aceasta alusiune nu poate fi purtată de cât asupra în­fiinţării docurilor ; aceasta este îmbu­nătăţirea pe care o vizază de sigur atât mesagiul tronului precum şi răs­punsul. D-lor, recunosc că organisaţiunea docurilor într’un Stat este expresiu­nea unei forme economice înaintate, care nu­ poate de cât să înlesnescâ desvoltarea sigură şi pe base positi­ve a relaţiunilor comerciale şi econo­mice ; şi orî-unde s’a procedat, D-lor, cu înfiinţarea acestor instituţiuni nu­mite docuri, s’a probat că acea terâ este ajunsă la un stadiu de maturi­tate economică. Instituţiunea docurilor, D-lor, este o creaţiune anglesă. Pentru întâia dată s’au înfiinţat docuri în Anglia în portul Liverpool la anul 1699 , imediat apoi la anul 1801 şi pănă la 1828 Anglia a procedat sistematic şi a întins acestǎ instituţiune economică de la Liverpool la Londra cu sacri­fice imense, dar cam­ pe urmă au dat şi beneficii imense. Arl Liverpool numeră 26 docuri pe o întindere de 30 hectare ; în Lon­dra suprafaţa docurilor se întinde azi pe 120 hectare, iar sacrificiile ce au­ făcut pentru dînsele sunt 350,000,000 lei Aceasta instituţiune o dată creată în Anglia, s’a întins încet-încet apoi în Olanda, Germania, în Francia , la 1862 în Belgia, la 1871 în Italia şi la 1872 în Sviţera. La noi instituţiunea docurilor a fost proclamată în lege ofid­a «VOCUI COVURLUIULUI, 18 IMANII DRACULUI Tra­facţiune de ST. P. BURGHELEA, PARTEA 1. Ursula de Maurienne (Urmare). Bernard se grăbise a răspunde la istă întrebare făcând elogiul ce me­­reu tata Chatela rd şi Leontina. E norocul pentru D-tea, scrisese . Dar e şi mai ocult încă, e fericirea. Şi la rândul seu Bernard se dusese Bt. Jean de Maurienne spre a a­­ta la căsătoria amicului sta, după un Daligand asistase la a se*. jjh aceste condiţiuni nu trebue sa 'mirăm de partea atât de viuă ce ‘ligand şi femeea sea luaseră la miseriele sărmanului Bernard. Il plâtiau o datoriă de amiciţie. Cât despre Pascal, el continua la otelul Europa viaţa ce l’am vecrut începând, mâncând şi bând bine, vor­bind tare, înconjurându se din ce în ce mai mult de acea bandă de obi­cinuiţi al cârciumelor ce se găsesc în fie­ care oraş mic sau mare. Resultatul acelei conduite, pus şt în comparaţiune cu atitudinea atât de demnă ce păstra fratele seu, fu acel ce’l sperase familia Daligand. T0tă simpatia oamenilor oneşti se întoarse spre Bernard şi începură a cualifica sever faptele lui Pascal. Din nenorocire oamenii oneşti, dacă sunt cel mai numeroşi, sunt asemene cel mai puţin sgomotoşî, şi pe când ei acordau în tăcere lui Bernard o sim­patiă plină de reservă, camarazi, lui Pascal creau în favoarea nababului cu fel de mișcare în partea săracă a po­­pulațiunii. Câte­va ajutoare cu abilitate distribuite unor miserabili, și încă și mai abil ex­ploatate, îi dădură un renume de gene­­rositate fără semen. Aşa în­cât, prin o complectă răsturnare a adevărului, Pascal trecea în populaţiune drept cel mai bun om, pe când Bernard primia reputaţiunea unul invidios, care, gelos de fericirea ce venise fra­telui seu, era să’l ucidă, şi lar fi ucis negreşit fără curajeasa inter­venire a lui Colomban. I se făcea chiar o crimă în unele cârciume că stătuse la St.-Jean i- Maurienne, acusându’l că voia să1x­ploateze pe acel sărman Pascal, cum era numit atunci nerușinatul aventurar. La castelul de la Croix Miracle incidentele c­e am reportat produseseră resultate considerabile. Nici­o­dată locuitorii se! n’ar fi pu­tut presupune ca un om, ce le era atât de complect străin ca Pascal Gué­rin, să aducă, prin singurul fapt a intoarcerii sele, o atât de mare schim­bare în existența lor. Ne amintim în adevăr că, după ce refusase D lui de Prégibert mâna fiicei sale, principele de Modana după mal puțin de o o oră schimbase hotă­­rirea ce prudența sea părintescă și orgoliul seu de gentilom îl inspiraseră mal întăi. In seara ce terminase acea (Ji atât de plină de emoțiuni diverse­­. de Modana angăgea pe cei doul tineri ofițeri să se întorcă îndată la Paris. (Urmarea p­mfath

Next