Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-28 / nr. 2955
postal, vedând că nu mai soseste și capetând bănueli, a trimis după el, înse nu sa mai găsit, câci dispăruse. S’a constatat că luase cu el peste 14 mii lei în scrisori de valoare și gropuri. ‘ .— Acera bărbierul N. Budak, pe când ieşit din restaurantul Popovici, din strada primăriei, a câciat jos şi a murit subit. „ Societatea funcţionarilor publici, din Galaţi, cu ocasiunea aniversării anului IV, va da în sala Apollo un bal Sâmbătă 1 Februarie, pentru sporirea fondului filantropic. Preţul intrării pentru o persoana cu sau fără familia 5 lei. Sperăm că societatea galateuâ va încuragea scopul generos a societăţii funcţionarilor noştri. — Inspectoratul vapoarelor danubiane ne face cunoscut că de mâne se începe navigaţiunea între Galaţi şi Orşova cu doue curse pe septe- Luâuu. Plecarea de la Galaţi la Orşova în fiecare Marţi şi Sâmbăta, orele 9 diminaţa ; plecarea de la Orşova la Galaţi în fiecare Luni şi Joi, orele 3 după amena. Prima plecare din Galaţi mâne Marţi, 28 ianuane (9 Februarie), orele 9 dim. VOCEA COVÂRLUIULUI wXQPLică: — Cetim în r românul : M. S. Regele a lucrat Sâmbătă cu 1). loan C. Bratunu, ministru de interne şi ad interim la resbel. D. Bratianu a supus semnăturei regale mai multe decrete ale ministerului de interne şi resbel. — Vineri acra s’a ţinut o întrunire de deputaţi şi senatori în localul Senatului. D-nii Brătianu, C. Nacu, D Sturza şi Radu Mihai au luat parte la acesta întrunire, care s a deschis sub preşedinţa D-lui Eug. Alcaz. D. C. Nacu, ministru de finanţe, a luat cel d’tntai cuvintul. D s.a abţis ca, vetfând că proiectul cârciumelor, propus de D sea, întimpină dificultăţi mari, a combinat un alt proiect de monopol asupra băuturiior. Astfel D-sea a despărţit monopolul cârciumelor în 2 : „monopolul Statului asupra alcoolurilor rafinate, rectificate, şi monopolul comunelor asupra celorlaite băuturi. D-sea crede că acest proiect nu va întîmpina greutăţi şi că va da Statului un venit de chiar pănă la 40 milioane. D. Vizanti răspunde ministrului de finanţe. D sea este cu desăvârşire contra oricărui monopol asupra băuturilor în genere, şi deşi nu are cunoştinţa şi nu poate saşi dea bine seama de noul proiect al guvernului, totuşi este contra lui. D-sea ruga pe guvern a căuta un alt mijloc pentru echilibrarea budgetului pe exerciţiul viitor. D. Vilner, deputat din Bacau, susţine proiectul schiţat de ministrul de finanţe. D-sea spune că un asemene monopol există în Germania şi Rusia. D-sea crede ca cu acest proiect guvernul va realiza un venit de chiar 40 milioane şi termină propunend guvernului a’l formula mai in grabă pentru a’l aduce în desbaterea Camerelor, întrunirea se pare satisfăcută cu acest project, care are sorţi de a fi primit de Camere. In urma Dnii deputaţi şi senatori a’au despărţit, ramânând ca guvernul sâ aducâ cât de curând projectul alt carul base sail expus. — La Correspondance de Vienne publică urmaiórele printre ecourile bélé finauciare : Negociațiunile privitoare la reînouirea tratatului de comerciu cu România vor începe la Viena in luna aceasta a lul Februarie. . Prin cercurile parlamentare din Viena să crede că aceste negociaţiri vor reuşi ; totuşi nu e sigur ca vor putea fi terminate astfel cum se doreşce. In caşul acesta se va mai prelungi încă pe un an tratatul de asta(Jl. — Cetim în Epoca : Cuvintele lui Ferekide rostite la conferenţa şi reproduse de noi diferă de versiunea oficială dată de fiarele guvernamentale. Garantăm vise că avem din două sorginte sigure ceea ce am spus, şi ca acele cuvinte ale D-lui Ferekide au produs cel mai rău efect prin cercurile diplomatice. Eveniuientele din Balcani. —oiarele din Pesta află din Belgrad ca mai mulţi soldaţi cari fac parte din a doua chiemare ar fi retuşat de a se presenta la circumscripţiunile militare. Ministrul de resboia a luat măsuri ca nesupuşii sa fie în modul cel mai aspru pedepsiţi. — Trupele serbe din întăia chiemare au fost puse în mişcare spre Vrania. — înarmările Greciei urmeazA. Guvernul concentreazâ numeroase trupe m Ttsalia. — I se scrie în mod semi-oficial.Barului Kölnische Zeitung că în Berlin s’ar crede ca între puteri s’au ivit noue neînțelegeri în ceea ce privesce cistiunea etină. Guvernul din Atena ar fi convins că, în css de conidia cu Turcia, unele din puteri ar sprijini acţiunea Greciei. — După şcirile sosite la Constantinopole, avanposturile trupelor greceşti sar fi încercat să trecă pe la Elba sau hotarele Turciei, dar au fost respinse de avanposturile trupelor turceşci. Se vorbesce că Anglia şi Rusia n’ar aproba atitudinea Porţei ca să adresize Greciei un ultim tiun. — Şcirile sosite la Roma lasă aş vedea că noul cabinet al Angliei a schimbat politica faţă cu Grecia. Cabinetul Gladstone ar fi decis ca să nu ia parte la demonstraţiunea navală — Din Petersburg se anunţă primirea extraordinar de soleau prinţului montenegren de tata cu atrage pentru moment atenţiunea turor cercurilor politice. Foile sa pe prinţ în revistele lor. Visita acolo şi în alte capitale se pune legătură cu intenţiunea de a se forma de intenţiunile marilor şi pentru caşul unor noue complicse politice. Prinţul va sta acolo septămâna, apoi va pleca iopa prin Viena. La primirea de la ţ ţarul a stat de vorbă şi cu stude montenegreni cari erau fata. CaToinet-u.1 aingTea* Noul cabinet angles a‘a consti după informaţiunile Agenţiei lie, in modul următor : Gladstone, pi ministru și prim lord ales au rusir Farny Herschell, fostul solie gemeni în cel din urma cabinet beral, lord cancelar ; lord Spin lord președinte al consiliului prit D. Childerrs, secretar de 3 *1 la misterul de interne ; lord Rosebel secretar de Stat la departamentul facerilor străine; lord Granville, colonii; lord KjenberUy, U In l . Bauuercuann, la resbei ; sir W 11 court, cancelarul tesaurului ; 1* lipon, ministru al mamiutl; D. Oh* »erlain, președinte al comitetului p iru guvernâmîntului local ; D. rlelyau, ministru pentru Scoţia ; Mundelia, ministru al comercialii). John Morey, secretar de Stat petru Irlanda, VARIETAȚI. Declarațiunea majorității imperatu 'hinti. — Diarele Chinese «pun mperatul Kuang fu se va deci la JU08 în vârsta majora la Aprilie \ or, când va împlini 17 ani, și itunci va primi din mâna mătrse temperatesa regentă Tzu-H , cârma S ului. Cu aceasta ocasiune se vor î n palatul imperial de la Piking în festivități solemne, fiind că junele . Dar, deși avea tată afecțiunea, fu și el ca și cei alți părinți. Neiubind de cât pe Denisa, nu se gândia ca inima copilei sele ar fi avut nevoe de un alt amor decât cel părintesc ! Şi astfel, în diferite impregiurari el zicea din partea sea ca şi a micii sei Daligaud : Dacă se voea D lui !in sfârşit în ce priveşte pe Denisa 31 pe Jean, el lăsad mai mult decât toţi ceia l’alţi să trecAlele, nedorind altceva de cât continuarea fericirii presente. Se intrebaU el oare numai dacâ iubiaQ şi erau iubiţi ? Nu. Iu esta privinţă el se cunosceau destul de bine. luimele lor se tntelegeau fără ca să fi schimbat între el vreodată o mărturisire oarecare. El simţia unul pentru aLul o lituiscită şi generoasa afecţiune. Acesta aieiţiune era lipsita de mişcări de gelosia, nerăbdare sau ambiţiune. Erau tineri şi se iubiau, iată totul. De aceea cu mai mult drept de cât toţi ceia l’alţi el repetau acelaşi refren pe care şi’l repeta D na^DMigand. — Difcu să ne ajute ! Val ! Dtfta trebuia să’l deştepte într’o (Ji de o dstă din frumosul lor vis Iată cum. Era o lună de când ținea fericirea lor. O plăcere deosebita îi aștepta în acea serfi. Era 4u* filată pentru faimosul bal al frumoasei D-ne Daligand. D. Thibaud fusese neînduplecat în ce’l privia pe dânsul personal. El refulase de a asista la acesta petrecere, și amicii sei nu insistaseră, știind că frica de a nu întâlni cum va vi o persoana care aă’l fi cunoscut altă dată îl făcea nesuferită ori ce adunare ce va mai numeroasa. Dar el dăduse voe Denisei să ia partea acea petrecere sub privigherea materială a Dnei Dalig.ind. De cincispre 4*ce 4de bieta copilă se ocupa cu toaleta ei... I se întâmplase atât de rar ca să ia prte la o petrecere mai mare ! Jean era și el fericit... El simția o bucurie indescriptibilă închipuindu şi succesul ce avea să aibă frumuseți D-ştrel Denisa, iubita lui. Dunase ora cinci și Jean se pregătia să lasa de la minister, când fu chiemat în cabinetul ministrului. — Maurienne, îl 4'8e vice admiratul baronul de la Ilogue, ministerul la căzut... demisiunea mea va fi plicită mâne în 4iarul oficial. Poi opt zile ne vom intoarce la iscadi dragul tatii ! Jean fu sdrobit de aceasta veste ca îl surprindea pe neașteptate. Si plece! 3 i se intoarca la escadră să paraseascâera pentru doua sau ti ani cel puțin ! poate pentru tot-d una ! De sigur că regretele ambiției seie înșelate, grijile, oboseala ceare fiuța nu erau causa principală a emțiunii puternice cel sguduia de as dată ! Cel pesa lui deci ministerul cad sub votul unei majorități econom care căuta să echilibrezi budget! rAt(?4'nd capitalul deja prea redus ministerului marinei. Ce l interesa pe dînsul vieța linicită din Paris, pe dînsul marinar î