Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-28 / nr. 2955

postal, vedând că nu mai soseste și capetând bănueli, a trimis după el, înse nu sa mai găsit, câci dispăruse. S’a constatat că luase cu el peste 14 mii lei în scrisori de valoare și gropuri. ‘ .— A­cera bărbierul N. Budak, pe când ieşit din restaurantul Popovici, din strada primăriei, a câciat jos şi a murit subit. „ Societatea funcţionarilor publici, din Galaţi, cu ocasiunea aniversării anului IV, va da în sala Apollo un bal Sâmbătă 1 Februarie, pentru spo­rirea fondului filantropic. Preţul in­trării pentru o persoana cu sau fără familia 5 lei. Sperăm că societatea galateuâ va încuragea scopul generos a societăţii funcţionarilor noştri. — Inspectoratul vapoarelor danu­­biane ne face cunoscut că de mâne se începe navigaţiunea între Galaţi şi Orşova cu doue curse pe septe- Luâuu. Plecarea de la Galaţi la Or­şova în fie­care Marţi şi Sâmbăta, orele 9 diminaţa ; plecarea de la Or­şova la Galaţi în fie­care Luni şi Joi, orele 3 după amena. Prima plecare din Galaţi mâne Marţi, 28 ianuane (9 Februarie), orele 9 dim. VOCEA COVÂRLUIULUI wXQPLică: — Cetim în r românul : M. S. Regele a lucrat Sâmbătă cu 1). loan C. Bratunu, ministru de in­terne şi ad interim la resbel. D. Bra­­tianu a supus semnăturei regale mai multe decrete ale ministerului de in­terne şi resbel. — Vineri acra s’a ţinut o întrunire de deputaţi şi senatori în localul Se­natului. D-nii Brătianu, C. Nacu, D Sturza şi Radu Mihai au luat parte la acesta întrunire, care s a deschis sub preşe­­dinţa D-lui Eug. Alcaz. D. C. Nacu, ministru de finanţe, a luat cel d’tntai cuvintul. D s.a a­bţis ca, vetfând că proiectul cârciumelor, propus de D sea, întim­­pină dificultăţi mari, a combinat un alt proiect de monopol asupra bău­­turiior. Ast­fel D-sea a despărţit mo­nopolul cârciumelor în 2 : „monopo­lul Statului asupra alcoolurilor rafi­nate, rectificate, şi monopolul comu­nelor asupra celor­laite băuturi. D-sea crede că acest proiect nu va întîmpina greutăţi şi că va da Statului un venit de chiar pănă la 40 milioane. D. Vizanti răspunde ministrului de finanţe. D sea este cu desăvârşire con­tra ori­cărui monopol asupra băutu­­rilor în genere, şi de­şi nu are cu­­noştinţa şi nu poate saşi dea bine seama de noul proiect al guvernului, totuşi este contra lui. D-sea ruga pe guvern a căuta un alt mijloc pentru echilibrarea budge­tului pe exerciţiul viitor. D. Vilner, deputat din Bacau, sus­ţine proiectul schiţat de ministrul de finanţe. D-sea spune că un asemene monopol există în Germania şi Rusia. D-sea crede ca cu acest proiect gu­vernul va realiza un venit de chiar 40 m­ilioane şi termină propunend gu­vernului a’l formula mai in grabă pentru a’l aduce în desbaterea Ca­merelor, întrunirea se pare satisfăcută cu acest project, care are sorţi de a fi primit de Camere. In urma D­nii deputaţi şi senatori a’au despărţit, ramân­â­nd ca guvernul sâ aducâ cât de curând projectul alt carul base sail expus. — La Correspondance de Vienne pu­blică urmaiórele printre ecourile bélé finauciare : Negociațiunile privitoare la reînoui­­rea tratatului de comerciu cu România vor începe la Viena in luna aceasta a lul Februarie. . Prin cercurile parlamentare din Viena să crede că aceste negociaţiri vor reuşi ; totuşi nu e sigur ca vor putea fi terminate ast­fel cum se do­­reşce. In caşul acesta se va mai pre­lungi încă pe un an tratatul de as­ta(Jl. — Cetim în Epoca : Cuvintele­­ lui Ferekide rostite la conferenţa şi reproduse de noi diferă de versiunea oficială dată de fiarele guvernamentale. Garantăm vise că avem din două sorginte sigure ceea ce am spus, şi ca acele cuvinte ale D-lui Ferekide au produs cel mai rău efect prin cer­curile diplomatice. Eveniuientele din Balcani. —­oiarele din Pesta află din Bel­grad ca mai mulţi soldaţi cari fac parte din a doua chiemare ar fi re­tuşat de a se presenta la circum­­scripţiunile militare. Ministrul de res­­boia a luat măsuri ca nesupuşii sa fie în modul cel mai aspru pedepsiţi. — Trupele serbe din întăia chie­mare au fost puse în mişcare spre Vrania. — înarmările Greciei urmeazA. Gu­vernul concentreazâ numeroase trupe m Ttsalia. — I se scrie în mod semi-oficial­­.Barului Kölnische Zeitung că în Ber­lin s’ar crede ca între puteri s’au ivit noue neînțelegeri în ceea ce privesce cistiunea etină. Guvernul din Atena ar fi convins că, în css de conid­ia cu Turcia, unele din puteri ar spri­jini acţiunea Greciei. — După şcirile sosite la Con­stantinopole, avanposturile trupelor greceşti sar fi încercat să trecă pe la Elba sau hotarele Turciei, dar au fost respinse de avanposturile trupelor turceşci. Se vorbesce că Anglia şi Rusia n’ar aproba atitudinea Porţei ca să adre­si­ze Greciei un ultim tiu­n. — Şcirile sosite la Roma lasă a­ş vedea că noul cabinet al Angliei a schimbat politica faţă cu Grecia. Ca­binetul Gladstone ar fi decis ca să nu ia parte la demonstraţiunea navală — Din Petersburg se anunţă primirea extraordinar de soleau prinţului montenegren de tata cu atrage pentru moment atenţiunea turor cercurilor politice. Foile sa pe prinţ în revistele lor. Visita acolo şi în alte capitale se pune legătură cu intenţiunea de a se forma de intenţiunile marilor şi pentru caşul unor noue complicse politice. Prinţul va sta acolo­­ septămâna, apoi va pleca io­pa prin Viena. La primirea de la ţ ţarul a stat de vorbă şi cu stude m­ontenegreni cari erau fata. CaToinet-u.1 aingTea* Noul cabinet angles a‘a consti după informaţiunile Agenţiei lie, in modul următor : Gladstone, pi ministru și prim lord al­­­es au r­u­­­sir Farn­y Herschell, fostul solie gemeni în cel din urma cabinet beral, lord cancelar ; lord Spin lord președinte al consiliului prit D. Childerrs, secretar de 3 *1 la misterul de interne ; lord Rosebel secretar de Stat la departamentul facerilor străine; lord Granville, colonii; lord KjenberUy, U In l . Bauuercuann, la resbei ; sir W 11 court, cancelar­ul tesaurului ; 1* l­ipon, ministru al mamiutl; D. Oh* »erlain, președinte al comitetului p iru guvernâmîntului local ; D. rl­­elyau, ministru pentru Scoţia ; Mundelia, ministru al comerciali­i). John Mor­ey, secretar de Stat pe­tru Irlanda, V­ARIETAȚI. Declar­ațiunea majorității imperatu 'hinti. — Diarele Chinese «pun mperatul Kuang fu se va deci la JU08 în vârsta majora la Aprilie \ or, când va împlini 17 ani, și itunci va primi din mâna mătrse te­mperatesa regentă Tzu-H , cârma S ului. Cu aceasta ocasiune se vor î n palatul imperial de la Piking în festivități solemne, fiind că junele . Dar, de­și avea tată afecțiunea, fu și el ca și cei alți părinți. Ne­iubind de cât pe Denisa, nu se gândia ca inima copilei sele ar fi avut nevoe de un alt amor de­cât cel părintesc ! Şi astfel, în diferite impre­giu­­rari el zicea din partea sea ca şi a micii sei Daligaud : Dacă se voea D lui !­in sfârşit în ce priveşte pe Denisa 31 pe Jean, el lăsad mai mult de­cât toţi ceia l’alţi să trecA­­­lele, nedorind alt­ce­va de cât continuarea fericirii presente. Se intrebaU el oare numai dacâ iu­biaQ şi erau iubiţi ? Nu. Iu esta pri­vinţă el se cunosceau destul de bine. luimele lor se tntelegeau fără ca să fi schimbat între el vre­o­dată o măr­turisire oare­care. El simţia­ unul pentru aLul o lit­uiscită şi generoasa afecţiune. Acesta aieiţiune era lipsita de miş­cări de gelosia, nerăbdare sau am­biţiune. Erau tineri şi se iubiau, iată totul. De aceea cu mai mult drept de cât toţi ceia l’alţi el repetau acelaşi refren pe care şi’l repeta D na^DMi­­gand. — D­ifcu să ne ajute ! Val ! Dtfta trebuia să’l deştepte într’o (Ji de o dstă din frumosul lor vis Iată cum. Era o lună de când ținea ferici­rea lor. O plăcere deosebita îi aștepta în acea serfi. Era 4­u* filată pentru faimosul bal al frumoasei D-ne Daligand. D. Thibaud fusese neînduplecat în ce’l privia pe dânsul personal. El refulase de a asista la acesta petrecere, și amicii sei nu insista­­seră, știind că frica de a nu întâlni cum va vi o persoana care aă’l fi cu­noscut altă dată îl făcea nesuferi­tă ori ce adunare ce­ va mai nume­­roasa. Dar el dăduse voe Denisei să ia parte­a acea petrecere sub privighe­­rea materială a D­nei Dalig.ind. De cinci­spre 4*ce 4de bieta co­­­pilă se ocupa cu toaleta ei... I se în­­­tâmplase atât de rar ca să ia p­rte la o petrecere mai mare ! Jean era și el fericit... El simția o bucurie indescriptibilă închipuin­­du şi succesul ce avea să aibă fru­museți D-ştrel Denisa, iubita lui. Dunase ora cinci și Jean se pre­gătia să lasa de la minister, când fu chiemat în cabinetul ministrului. — Maurienne, îl 4'8e vice admira­tul baronul de la Ilogue, ministerul la căzut... demisiunea mea va fi p­­licită mâne în 4iarul oficial. Poi opt zile ne vom intoarce la iscadi dragul tatii ! Jean fu sdrobit de aceasta veste ca îl surprindea pe neașteptate. Si plece! 3 i se intoarca la escadră să paraseascâ­­era pentru doua sau ti ani cel puțin ! poate pentru tot-d una ! De sigur că regretele ambiției seie înșelate, grijile, oboseala ce­­­are fiuța nu erau causa principală a em­țiunii puternice cel sguduia de as dată ! Cel pesa lui deci ministerul cad sub votul unei majorități econo­m care căuta să echilibrezi budget! rAt(?4'nd capitalul deja prea redus ministerului marinei. Ce l interesa pe dînsul vieța lini­cită din Paris, pe dînsul marinar î

Next