Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-28 / nr. 2955
ANUL XIV. — Nr. 2,365, BO N A M E NT pentru România ( un an . . . 30 lei , 6 lnni ... io « uM pag. IV premui lynt abona(ilor pentru străinate 'e un an ... 34 Is* , 6 luni . . . 17 « Abonamente! se ac In Galaţi la Ada miseraţi unea Siaruji, In districte la biuiunie postate. Redacţiunea : 22 str. Mare I x©i©grxa,rck@ Se fidul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. 10 BANI EXEMPLARUL. MARŢI, 28 IANUARIE )8Sfi. linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , IN SERT IUN]ţi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu s înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. [ Administraţiunea : 22, str. Mare. BUCURESCI, 6 Februarie. — Senatul a lucrat în secţiuni. — Camera a votat legea prin care ia declari de utilitate publică exproprierile pentru fortificaţiunile capialei, şi acordă pentru anul acesta un credit de 6 milioane pentru aceste fortificaţiuni. CONSTANTINOPOLE 6 Februarie — Guvernele strâine *U răspuns la circulara Porţii relativă la învoala turco bulgară. Acesta răspunsuri sunt în general favorable. Numai Rusia face ore cari reserve. ROMA, 6 Februarie. — Camera a aprobat cu o mare majoritate proiectul de perecuaţiune a impositului funciar. LONDRA, 6 Februarie.— Standardfice că puterile i au remis ieri guvernului den o nouă notă colectivă pentru a recomanda prudența. După Daily News, sir Clarks Dilke ar înlocui pe lordul Roseberry la ministerul afacerilor străine. ROMA, 6 Februarie — Agenţia Stefani vesteşte că guvernul Italiei a declarat că primeşte arbitragiul Spaniei în cestiunea pendentă dintre din sul şi Columbia. PARIS 6 Februarie.— Câţiva deputaţi radicali au depus pe biuroul Camerei o moţiune privitoare la empulsarea prinţilor ce aparţin vreunei familii ce a domnit în Francia ; dar ministrul opunându-se la adoptarea acestei moţiuni, e probabil că va fi retrasă. VIENA, 6 Februarie. — Se anunţă din Belgrad că Serbia nu va accepta decât o paos onorabilă şi durabili Pentru acesta guvernul serbesc continuă a lua măsuri de precuţîune, deşi nu nu doresce resbelul : el nu’l va face de altmintrele iară o necesitaţi urgentă. Ragele e de acord în toate cu cabinetul. Şerile despre crise ministeriale1 sunt lipsite de orice temeiu. LONDRA, 6 Februarie.— Parlamentul s’a amânat pentru ziua de 18 Februarie. ROMA, 6 Februarie. — In urma votului de ieri de la Cameră, posițiunea cabinetului este considerată ca foarte consolidată. PARIS, 6 Februarie.— Camera deputaților. D. de Freydiuet a combătut proiectul de amnistie, care a fost respins prin 347 voturi contra 116 LISABONA, 6 Februarie. — Căsătoria prințului ereditar al Portugaliei cu fiica comtelui de Paris e anunțată oficial. Am« ved un ultim« «cin telegrahc« pag. 111. GALA], 27 ianurie 1816. Românul în ultimul său immer află că guvernul ar fi contra proiectului provenit din iniţiativa parlamentară, la Senat, după propunerea D-lui senator V. A. Urechiă, de a se transforma gimnasiul din oraşul nostru în liceu, şi că de aceea s’a amânat Vineri discuţiunea lui, ele şi era în acea z zi la ordinea z zilei. Se ştie în adevăr că secţiunile Senatului au admis acest proiect, şi delegaţii l-au presentat însoţit de remarcabilul raport a D-lui Remus Opreanu, din care am publicat o parte. Nu ştim dacă informaţiunea confratelui nostru din Bucureşci despre ostilitatea guvernului la acest proiect este întemeiată ; dar mărturisim că nu ne ar surprinde, căci am venut de atâte ori guvernul combătând ori ce proiect pentru interesul oraşului nostru, încât, cum am spus, surprinderea n’ar fi mare Cu toate aceste nu mai departe de cât Sâmbătă Voinţa naţională, (ziarul guvernului, vorbind şi aprobând disposiţiunea introdusă de D. ministru al instrucţiunii în noul proiect de lege asupra instrucţiunii, ca predarea cursurilor în şcóalele private să se facă în limba română, laudă mult aceasta disposiţiune, menită, orice confratele bucurescen să tindă la romanisarea elementelor străine. Că scóla este cel mai puternic mijloc de asimilare a elementelor străine, nu mai încape îndoielă. Dar oare scólele străine, predându-se în ele cursurile chiar în limba română, pot da acest resultat mai bine, ori scólele române publice bine organisate? Apoi când străinii, acel cel puţin cam ar avea disposiţiuni de asimilare, ar avea înainte-le nişei instituţiuni publice de cultură complecte şi bine organisate, şi-ar mai da ei copiii în sculele private ? Vina dar este a guvernului, care tocmai în centrurile importante de străini, cum sunt Galaţii, Brăila, etc., n’are scoale superioare complecte şi cari să servescă ca model, şi prin urmare să atragă în ele pe străini, prin superioritatea lor asupra celor private. Lipsa acestor şcoli înse a făcut pe străini să şi le creeze ei , şi după cum foarte bine au remarcat D-nii V. A. Urechiă şi Remus Opran, e o ruşine a vedea în oraşe româneşci şcoli străine superiore celor româneşci, şi în loc de a atrage scólele române pe străini, din contra scólelestrăine atrag pe Români. De ce dar să acusăm pe străini cu : §• fac instituţiunî pe cari nu le are . Statul român? Iată clar de ce nu înţelegem pentru ce guvernul ar combate crearea unei instituţiuni secundare complecte în un centru de străini atât de mare cum este în Galaţi. Ştim că în noul proiect al instrucţiunii se prevede pentru Galaţi un liceu complect. Deoarece acest proiect este deja presentat Corpurilor legiuitoare, poate că guvernul îşi zice că nu mai este oportun proiectul pentru transformarea gimnasiului nostru în liceu. Mai întâi nu se ştie când noul proiect al instrucţiunii va veni la lumină Proiecte atât de lungi şi de atâta însemnătate nu trec aşa uşor prin filiera parlamentară. Şi apoi chiar de ar trece, nu strică nici adoptarea celuil’alt proiect, care ar rămânea forţamente abrogat votându-se o nouă lege a instrucţiunii. Croiala loca,lâ, — Conductorul postal Popovieî, sosit asera cu vaporul de postă din Tulce», punând coșul cu conrespoadenţ® în cariera poștală, a tricniso înainte cu soldatul, spunead ca are si vină și el în urmă. Impiegatul Judola «VOCII COVURLUIULUI», BANII DRACULUI , PARTEA II. Denisa Guérin. (Urmare). 56 Tinerul ce se presentase atunci părea ca oferă astfel de avantagie, tn cât Bernard nu crezuse de cuviință să le respingă fără să consulte m*l întăi pe Denisa. Aiesta ve(use cu indiferență pe tânărul pe care haa*rdul făcea să’l întâlneascâ într’un orășel de băl. Ea lăsase deci tatălui seu intriga libertate de acțiune. Atuncî D. Thibsud eretuse că andrea Iul î impunea datoria de a dezveli tînărului ce doria să devină ginerele seu, adevărata sea personalitate. In urma acestei dureroase mărturisiri toate tratativele fuseseră întrerupte și pretendentul nu se mai arătase pe la locuința lui Bemard, nici a Denisei, pe cari nu cuteză sa’l mal importuneze cu presența sea. Acesta întâmplare făcuse pe Bemard și mal sălbatec. El se temea mal ales de cunoscințe cu tineri cari puteau să deștepte din noi dorința unul proiect de crrsătorie, ceea ce l’ar fi condamnat din nou la pedeapsa unor noue revelațiuni a adevăratei sele personalităţi şi a trecutului seu. Şi situaţiunea sea avea acea particularitate teribilă pentru el, aşa că nu mai ştie ce să credă că omul pe care avea să’l dea de bărbat copilei sele sau şi ar fi retras cererea când ar fi aflat adevărul, sau că ar fi avut atâta dorinţă de bani ca să se desonoreze căsătorindu-se cu fiica aceluia pe care o l numiau totd’auna Bernard asasinul. Tocmai pentru asta, o repetăm, el avusese grija de a îndepărta orice cerere din nou în căsătoria înlăturând orice relaţiune nouă. Dar simţirea mea pentru Denisa era inteligentă el înţelegea destul de bine ce impunea acestei copile, obiectul tuturor afecţiunilor sale, o viaţă foarte crudă, lipsindu-o de toate afecţiunile vârstei rele. De aceea după prima sensaţiune de temere el văduse cu plăcere acest element al tinereţei, de ordinar aşa de însemnat, că cuprinde ființa în persoana lui Jean de Maurienne. Din partea junelui ofițer de marină nu credea că se va întâmpla nici un pericol. El locuise prea mult timp în Savoia în timpul copilăriei sale și cunoscea foarte bine orgoliul familiei de Modana pentru ca să creda că comtele de Maurienne ar putea admite ideea unei căsătorii rele. Şi chiar atunci când în aprinderea juneţe! D. de Maurienne ar avea de gând de a rupe cu toate tradiţiunile de mai multe secole, işi 41\-'ea că orgoliul excesiv al tatălui său va fi o pedică neinvinsă pentru realizarea acestui proiect. Astfel presența junelui ofițer de marină, în loc sa’l inspire neliniște, i se părea norocită. Neapărat el ar fi trebuit să prevedâ că poate Denisa s’ar înamora de acest tîpor, care n’ar putea sa fie nici o dată soț.