Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-28 / nr. 2955

ANUL XIV. — Nr. 2,365, BO N A M­ E NT pentru România ( un an . . . 30 lei , 6 lnni ... io « uM pag. IV prem­ui lynt abona(ilor pentru străina­­te 'e un an ... 34 Is* , 6 luni . . . 17 « Abonamente! se ac In Galaţi la Ad­­a misera­ţi un­ea Siaru­­ji, In districte la biu­iunie postate. Redacţiunea : 22 str. Mare I x©i©grxa,rck@ Se fidul partie, al «Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. 10 BANI EXEMPLARUL. MARŢI, 28 IANUARIE )8Sfi. linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , I­N S­ERT­ IUN]­ţi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Artico­lele nepublicate nu s înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. [ Administraţiunea : 22, str. Mare. BUCURESCI, 6 Februarie. — Se­natul a lucrat în secţiuni. — Camera a votat legea prin care ia declari de utilitate publică expro­­prierile pentru fortificaţiunile capi­­alei, şi acordă pentru anul acesta un credit de 6 milioane pentru aceste fortificaţiuni. CONST­AN­TIN­OP­OLE 6 Februa­rie — Guvernele strâine *U răspuns la circulara Porţii relativă la învoala turco bulgară. Acesta răspunsuri sunt în general favorab­le. Numai Rusia face ore cari reserve. ROMA, 6 Februarie. — Camera a aprobat cu o mare majoritate proiec­­tul de perecuaţiune a impositului funciar. LONDRA, 6 Februarie.— Standard­­fice că puterile i au remis ieri guver­nului den o nouă notă colectivă pen­tru a­­ recomanda prudența. După Daily News, sir Clark­s Dil­ke ar înlocui pe lordul Roseberry la ministerul afacerilor străine. ROMA, 6 Februarie — Agenţia Stefani vesteşte că guvernul Italiei a declarat că primeşte arbitragiul Spa­niei în cestiunea pendentă dintre din sul şi Columbia. PARIS 6 Februarie.— Câţi­va de­putaţi radicali au depus pe biuroul Camerei o moţiune privitoare la em­puls­area prinţilor ce aparţin vre­unei familii ce a domnit în Francia ; dar ministrul opunându-se la adoptarea acestei moţiuni, e probabil că va fi retrasă. VIENA, 6 Februarie. — Se anunţă din Belgrad că Serbia nu va accepta de­cât o paos onorabilă şi durabili Pentru acesta guvernul serbesc con­tinuă a lua măsuri de prec­uţîune, de­şi nu nu doresce resbelul : el nu’l va face de altmintrele iară o necesitaţi urgentă. Ragele e de acord în toate cu cabi­netul. Şerile despre crise ministeriale1 sunt lipsite de ori­ce temeiu. LONDRA, 6 Februarie.— Parla­­­mentul s’a amânat pentru ziua de 18 Februarie. ROMA, 6 Februarie. — In urma votului de ieri de la Cameră, posi­țiunea cabinetului este considerată ca foarte consolidată. PARIS, 6 Februarie.— Camera de­putaților. D. de Freydiuet a combă­tut proiectul de amnistie, care a fost respins prin 347 voturi contra 116 LISABONA, 6 Februarie. — Căsă­toria prințului ereditar al Portugaliei cu fiica comtelui de Paris e anunțată oficial. A­m« ved un ultim« «cin telegrahc« pag. 111. GALA]­­, 27 ianu­rie 1816. Românul în ultimul său immer află că guvernul ar fi contra proiectului provenit din iniţiativa parlamentară, la Senat, după propunerea D-lui se­nator V. A. Urechiă, de a se trans­forma gimnasiul d­in oraşul nostru în liceu, şi că de aceea s’a amânat Vi­neri discuţiunea lui, ele şi era în acea z zi la ordinea z zilei. Se ştie în ade­văr că secţiunile Senatului au admis acest proiect, şi delegaţii l-au pre­sentat însoţit de remarcabilul raport a D-lui Remus Opreanu, din care am publicat o parte. Nu ştim dacă informaţiunea con­fratelui nostru din Bucureşci despre ostilitatea guvernului la acest proiect este întemeiată ; dar mărturisim că nu ne ar surprinde, căci am ven­ut de atâte ori guvernul combătând ori ce proiect pentru interesul oraşului nostru, în­cât, cum am spus, surprin­derea n’ar fi mare Cu toate aceste nu mai departe de cât Sâmbătă Voinţa naţională, (ziarul guvernului, vorbind şi aprobând dis­posiţiunea introdusă de D. ministru al instrucţiunii în noul proiect de lege asupra instrucţiunii, ca predarea cur­surilor în şcóalele private să se facă în limba română, laudă mult aceasta disposiţiune, menită, orice confratele bucurescen să tindă la romanisarea elementelor străine. Că scóla este cel mai puternic mij­loc de asimilare a elementelor stră­ine, nu mai încape îndoielă. Dar oare scólele străine, predându-se în ele cursurile chiar în limba română, pot da acest resultat mai bine, ori scólele române publice bine organisate? Apoi când străinii, acel cel puţin cam­ ar avea disposiţiuni de asimilare, ar a­­vea înainte-le nişei instituţiuni publi­ce de cultură complecte şi bine or­ganisate, şi-ar mai da ei copiii în scu­lele private ? Vina dar este a guvernului, care tocmai în centrurile importante de străini, cum sunt Galaţii, Brăila, etc., n’are scoale superioare complecte şi cari să servescă ca model, şi prin urmare să atragă în ele pe străini, prin superioritatea lor asupra celor private. Lipsa acestor şcoli înse a făcut pe străini să şi le creeze ei , şi după cum foarte bine au­ remarcat D-nii V. A. Urechiă şi Remus Opran, e o ruşine a vedea în oraşe româ­­neşci şcoli străine superiore celor româneşci, şi în loc de a atrage scólele române pe străini, din contra scólele­­străine atrag pe Români.­­ De ce dar să acusăm pe străini cu : §• fac instituţiunî pe cari nu le are . Statul român? Iată clar de ce nu în­­­­ţelegem pentru ce guvernul ar com­bate crearea unei instituţiuni secun­­­­­dare complecte în un centru de străini atât de mare cum este în Galaţi. Ştim că în noul proiect al instruc­ţiunii se prevede pentru Galaţi un liceu complect. De­oare­ce acest pro­iect este deja presentat Corpurilor le­­giuitoare, poate că guvernul îşi z­ice că nu mai este oportun proiectul pen­tru transformarea gimnasiului nostru în liceu. Mai întâi nu se ştie când noul proiect al instrucţiunii va veni la lumină Proiecte atât de lungi şi de atâta însemnătate nu trec aşa uşor prin filiera parlamentară. Şi apoi chiar de ar trece, nu strică nici adoptarea celui­l’alt proiect, care ar rămânea forţamente abrogat votându-se o nouă lege a instrucţiunii. Croia­l­a loca,lâ, — Conductorul postal Popovieî, sosit asera cu vaporul de postă din Tulce», punând coșul cu conrespoa­­denţ® în cariera poștală, a tricniso înainte cu soldatul, spunead ca are si vină și el în urmă. Impiegatul Jud­ola «VOCII COVURLUIULUI», BANII DRACULUI , PARTEA II. Denisa Guérin. (Urmare). 56 Tinerul ce se presentase atunci părea ca oferă ast­fel de avantagie, tn cât Bernard nu crezuse de cu­viință să le respingă fără să consulte m*l întăi pe Denisa. Aiesta ve(­use cu indiferență pe tânărul pe care haa*rdul făcea să’l întâlneascâ într’un orășel de băl. Ea lăsase deci tatălui seu intriga libertate de acțiune. Atuncî D. Thibsud ere­tuse că a­ndrea Iul î impunea datoria de a dezveli tînărului ce doria să devină ginerele seu, adevărata sea persona­litate. In urma acestei dureroase mărturi­siri toate tratativele fuseseră între­rupte și pretendentul nu se mai ară­tase pe la locuința lui Bemard, nici a Denisei, pe cari nu cuteză sa’l mal importuneze cu presența sea. Acesta întâmplare făcuse pe Bemard și mal sălbatec. El se temea mal ales de cunoscințe cu tineri cari puteau să deștepte din noi dorința unul proiect de crrsătorie, ceea ce l’ar fi condamnat din nou la pedeapsa unor noue revelațiuni a ade­văratei sele personalităţi şi a trecutu­lui seu. Şi situaţiunea sea avea acea parti­cularitate teribilă pentru el, aşa că nu mai ştie ce să credă că omul pe care avea să’l dea de bărbat copilei sele sau şi ar fi retras cererea când ar fi aflat adevărul, sau că ar fi avut atâta dorinţă de bani ca să se desonoreze căsătorindu-se cu fiica aceluia pe care o l numiau tot­d’a­una Bernard asasinul. Tocmai pentru asta, o repetăm, el avusese grija de a îndepărta ori­­ce cerere din nou în căsătoria înlă­turând orice relaţiune nouă. Dar simţirea mea pentru Denisa era inteligentă el înţelegea destul de bine ce impunea acestei copile, obiec­tul tuturor afecţiunilor sale, o viaţă foarte crudă, lipsindu-o de toate afec­ţiunile vârstei rele. De aceea după prima sensaţiune de temere el văduse cu plăcere acest element al tinereţei, de ordinar aşa de însemnat, că cuprinde ființa în per­­soana lui Jean de Maurienne. Din partea junelui ofițer de marină nu credea că se va întâmpla nici un pericol. El locuise prea mult timp în Savoia în timpul copilăriei sale și cunoscea foarte bine orgoliul familiei de Modana pentru ca să cre­da că comtele de Maurienne ar putea ad­mite ideea unei căsătorii rele. Şi chiar atunci când în aprin­derea juneţe! D. de Maurienne ar avea de gând de a rupe cu toate tra­­diţiunile de mai multe secole, işi 41\-'ea că orgoliul excesiv al tatălui său va fi o pedică ne­invinsă pentru realizarea acestui proiect. Astfel presența junelui ofițer de marină, în loc sa’l inspire neliniște, i se părea norocită. Neapărat el ar fi trebuit să pre­­vedâ că poate Denisa s’ar înamora de acest tîpor, care n’ar putea sa­­ fie nici o dată soț.

Next