Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)

1886-04-08 / nr. 3015

ANUL XIV. — Nr. 3.015. ABONA M­E N T pentru România Pe un an ... 20 lei » 6 luni . . . io « f—VeSI pag. IV premiul I oferit abonaţii ei pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţi la Ad­ministra­ţiunea­­jiaru­­lui, în districte la bir­­ourile postale. 10 BANI EXEMPLARUL. MARŢI, 8 APRILIE 1886 anuncie linia petit Pagina IV : 40 banî , JII: 80 , IN­SE RATIUNI ji RECLAME Pagina III : So bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. Redacţiunea : 22 str. Mare ÂPAR£IN TOATE piLELE DE LUCRU. -j|j Administratîurtea : 22, Telegrame Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 17 Aprilie. — Ca­­­mera în şedinţa de astăzi a continuat discuţiunea generală a tarifului auto­nom, pe care l a luat în considera­­ţ^ţiune^cu 82 voturi contra 2. — Senatul a votat proiectul pentru perceperea în aur a taxelor telegra­fice și poștale pentru străinătate. — In ambele Camere s’a dat ce­tire decretului regal pentru prelun­girea sesiunii parlamentare pănă la 1 iunie. A se vedea ultime seri telegrafice pag. IH. OALAJ1 7 Aprilie 1886. Acum câți­va ani în urmă budge- 1|| tul comunei noastre se afla în o stare foarte critică. Pe fie­care an, grația neprevederii cu care se alcatuiau bud­getele, nu lipsi» la finea anului să se constate câte-un deficit însemnat. Acum doui ani veni în capul comu­nei un consiliu comunal, din care faceau parte amicii noștri. Acest con­siliu se puse serios pe lucru spre a remedia aceasta stare deplorabilă a finanțelor comunei, și cu toate că a făcut multe lucrări publice pe cari orășenii le pot vedea, au reușit a pu­ne capăt desordinii financiare a co­munei. Cu toate că na lipsit de a aduce­­ameliorări tuturor serviciilor comu­nei, precum poliția, şcoale, serviciul medical, serviciul tehnic, spitale, etc., totuşi a echilibrat atât de bine bud­getul, evaluând veniturile la justa lor valoare şi administrându-le cu în­grijire, ne­cheltuind de cât atât cât permiteau mijloacele, în­cât cele două budgete elaborate de acel consiliu au lăsat la finea exercițiului însem­nate benefi­m relevat toate aceste spre a ărfia meritele amicilor noștri, câci n aveta acest obiceiu, ci numai spre a scoate la lumină un fapt îndeplinit da­­i cu tota greua situaţiune în care găsiseră finanţele comunei, pe care au ţinut ca o onoare de a’l realiza, şi care acum îl vedem ameninţat, nu de actualul consiliu, care trebue să re­­cunoscem că a ţinut a’l continua, ci de D. ministru de interne. Voim să vorbim de gradaţiunea institutorilor comunali. Se ştie că legea de gradaţiune prevede spori­rea apantamentelor corpului didactic din 5 în 5 ani. Statul a înscris în budgetul seu acesta gradaţiune. Con­siliul comunal precedent a înscris în budgetul seu gradaţiunea şi pen­tru institutorii comunali. Acesta era just. Din moment ce aceşti institu­tori sunt numiţi după aceleşi forma­lităţi ca şi cei ai Statului, din mo­ment ce au aceleşi îndatoriri, bunul simţ dicteaza să fie remuneraţi în a­­celaşi mod. Anul trecut ministeriul a aprobat aceasta gradaţiune a institutorilor co­munali. Consiliul comunal actual a voit’o. Cu toate aceste anul acesta ministeriul de interne a suprimato Pentu ce? Mărturisim ca nu știm pentru ce. Dacă s’a recunoscut anul trecut ca era just să o primeasca, pen­tru ce s’a suprimat anul acesta ? Fi­nanțele comunei nu sunt în stare mai rea. Statul, cu toata greaua sea situaţ’une financiara, a mânţinut’o. De ce se suprimă pentru institutorii comunali ? Legea gradaţiunii este generală. Secleie comunei nu se deosebesc de a Statului de cât numai prin aceea că sunt plătite de comună. Ori de cine vuse vor fi plătite, trebue să se bucure de acelaşi tratament. Pe cât recunoscem că sunt multe reduceri raţionabile făcute de minis­ter în budgetul comunei, pe atâta nu credem nemerită reducerea gra­daţiunii institutorilor comunali, cari n’au nici-o altă perspectivă de îna­intare şi în­ci putinţa de aşi mai îm­bunătăţi ex­itenţa prin alte ocupa­­ţiuni, şi afară de aceste la comună nici n’au dreptul la pensiune. Lăsăm la o parte că chiar aceasta modestă gradaţiune comuna n’a întins’o de cât la un maximum de două termene, de­şi are institutori cu trei şi patru termene. Se va obiecta poate că alte com­u­ne nu d­au gradaţiune scrietor lor. Nu ştim dacă aşa va fi. Dar în ori­ce cas, chiar dacă comuna nostra ar fi singură, ii face cea mai mare laudă tendenţa de a cheltui pentru lumi­­n­a pr­­oporului. Trebue să remarcăm ca aceasta tendenţă de numeroşi ani cu persistenţă a fost continuată de diferite consilie comunale, sub dife­rite guverne şi partic- Atari tendenţe trebuesc încurajeate, iar nu oprite. De aceea ne place a crede ca D. ministru, persuadat de aceste consi­­derațiuni, nu va persista în supri­marea acestei sum­i. Ne am lua li­bertatea a face apel la representantul guvernului din localitate, ca barbat de lumina, sa dea şi­­ sea concur­sul seu puternic pentru obţinerea a­­cestei încurageări a acestor oam­eni ce răspândesc lumina în popor. Cronica locală. — Consiliul nostru comunal a ţinut şedinţă Sâmbătă la 4 ore. D. primar a supus consiliului adresa ministeriului de interne pentru modificările intro­duse în budgetul comunei. Consiliul a menţinut decisiunile sale anterioare. In ceea ce priveşte modificările duse de minister, n’a admis de­cât suma de 3 mii lei pentru instalarea unui serviciu telefonic între comisii, poli­­ţie şi comanda pompierilor, 1,500 lei pentru cumpărare de tesace şi revol­vere gardiştilor, 1,200 lei bursa stu­dentului în mecanică Traian Teodo­­rescu, şi 1,000 lei adaos pentru chiria localului gardiştilor.­­ Tot în şedinţa de Sâmbătă con­siliul a ales un al patrule ajutor de primar, în locul D-lui G. Robescu, demisionat. S’a reales D. Robescu cu 8 voturi contra 5. — Ia aceeași ședință s’a numit controlor comunal D. A. Petrovici, actual controlor al Statului. — Consiliul comunal a votat men­­ținerea unui al patrule medic comu­nal. Cu toate aceste, pănă la pronun­țarea ministeriului, consiliul prin vot secret a decis să rămână în suspen­­siune D. Dr. Monferato, ca cel mai nou­, iar nu D. Dr. Nebunely, pe care-l lăsase în suspensiune D, ajutor de primar Nica. * — Tot Sâmbătă consiliul a votat închiriarea mai multor locale şcolare şi mai multe acte de pauperitate. — Posta de Bucuresci n’a sosit as­tăzi. Se zice că la Buzea din neob­­ afelicla «VOCII CQVUBLUlU^Uis 23 DRAMELE AM­ERIC­El sau * DAMA MISTERIOASA PARTEA I. Comtele de Jd­orio TI. (Urmare). Să’şi răsbune ! Acest cuvînt reîn­­sufleţia o sperannţă stinsă în sufle­tul acelui desperat şi’l lega de viaţă. — Da, zâse el apucând mâna me­tisului, vei afla tot, 10tă viaţa mea , de miserii şi de lacrimi, şi pănă şi slăbiciunea mea, de care sunt atât de crud şi oribil pedepsit. Şi atunci Walter Sheldon povesti lamentabila mea istoria, încet, fără a­­ omite nici­ un detaliu. Germain ascultă cu religiositate, iară a întrerupe. Și când ajunse Walter a pune în scena pe Simeon și pe Daniel Ram­say : — Nu sunt aceste nume,­­zise el, şi cu toate aceste­ași jura ca sunt ei !.. VII. Confidenţă pentru confidenţă. Din gura lui Germain Walter Shel­don trebuia sa afle secretul Mayi Norris. Dar povestirea metisului are să ne ducă cu câţi­va ani înapoi. Lectorii ne vor ierta aceasta digresiune, care vise va fi forte scurta, şi care ne va permite a urma apoi fără întrerupere cursul marii drame ce am întreprins a nara. Pentru comoditatea narațiunii, vom lua cuvîntul lui Germain şi vom pu­ne în scenă acest act particular, care cu toate aceste se lega în modul cel mai direct cu subiectul nostru. Toți scu­u astăzi că în America, în timpul perioadei celor 30 sau 10 ani din urmă, agrofagiul la care au dat loc căutarea, vinderea şi exploatarea terenurilor petrolifere a fost tot atât de turbat ca şi frigurile aurului. Averi colosale s’au râdicat cu o răpu­jiciune vertiginoasa. Omeni, cari în ajun încă n’aveau nici ce mânca, s’au trezit a doua­­oi milionari. Oraşe s’au rădicat de la o z­i la alta, al­tele au murit în acelaşi spaţiu­ de timp, părăsite brusc, pentru că is­­vorele dimprejur se opriseră de o dată, sau că se descoperiseră în a­propiate isvoare mai productive. Statul Pensilvaniei este acela care este mai des desemnat ca pămîntul petroleului prin excelenţă. Dar de câţi­va ani s’au descoperit şi în alte părţi ale Americei sorginţi importante, cari au dat loc la exploatări considerabile. Am vorbit deja de York City, un oraş din Michigan, zidit expres pentru extragerea preţiosului lichid. Dece ani înainte de evenimentele ce preced York­ City era centrul a vreo sută de puţuri, ce dădeau loc, ca şi pentru aurul din California, la nişte friguri de speculaţiune ce ajun­­geau pănă la nivelul nebuniei. Acolo fraţii Ramsay executaseră a­­tât de bine, în concert cu un alt ban­dit anume Ted Clayborn, lovitura bine reuşită cei scăpase de cumna­tul și co-asociatul lor Walter Sheldon. Sim și Dane rămăseseră prin acest mijloc proprietari a unor puțuri im­­portante, cari le aduceau mari divi­­dende.

Next