Vocea Covurluiului, aprilie 1886 (Anul 14, nr. 3009-3029)
1886-04-08 / nr. 3015
ANUL XIV. — Nr. 3.015. ABONA ME N T pentru România Pe un an ... 20 lei » 6 luni . . . io « f—VeSI pag. IV premiul I oferit abonaţii ei pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţi la Administraţiuneajiarului, în districte la birourile postale. 10 BANI EXEMPLARUL. MARŢI, 8 APRILIE 1886 anuncie linia petit Pagina IV : 40 banî , JII: 80 , INSE RATIUNI ji RECLAME Pagina III : So bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. Redacţiunea : 22 str. Mare ÂPAR£IN TOATE piLELE DE LUCRU. -j|j Administratîurtea : 22, Telegrame Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 17 Aprilie. — Camera în şedinţa de astăzi a continuat discuţiunea generală a tarifului autonom, pe care l a luat în consideraţ^ţiune^cu 82 voturi contra 2. — Senatul a votat proiectul pentru perceperea în aur a taxelor telegrafice și poștale pentru străinătate. — In ambele Camere s’a dat cetire decretului regal pentru prelungirea sesiunii parlamentare pănă la 1 iunie. A se vedea ultime seri telegrafice pag. IH. OALAJ1 7 Aprilie 1886. Acum câțiva ani în urmă budge- 1|| tul comunei noastre se afla în o stare foarte critică. Pe fiecare an, grația neprevederii cu care se alcatuiau budgetele, nu lipsi» la finea anului să se constate câte-un deficit însemnat. Acum doui ani veni în capul comunei un consiliu comunal, din care faceau parte amicii noștri. Acest consiliu se puse serios pe lucru spre a remedia aceasta stare deplorabilă a finanțelor comunei, și cu toate că a făcut multe lucrări publice pe cari orășenii le pot vedea, au reușit a pune capăt desordinii financiare a comunei. Cu toate că na lipsit de a aduceameliorări tuturor serviciilor comunei, precum poliția, şcoale, serviciul medical, serviciul tehnic, spitale, etc., totuşi a echilibrat atât de bine budgetul, evaluând veniturile la justa lor valoare şi administrându-le cu îngrijire, necheltuind de cât atât cât permiteau mijloacele, încât cele două budgete elaborate de acel consiliu au lăsat la finea exercițiului însemnate benefim relevat toate aceste spre a ărfia meritele amicilor noștri, câci n aveta acest obiceiu, ci numai spre a scoate la lumină un fapt îndeplinit dai cu tota greua situaţiune în care găsiseră finanţele comunei, pe care au ţinut ca o onoare de a’l realiza, şi care acum îl vedem ameninţat, nu de actualul consiliu, care trebue să recunoscem că a ţinut a’l continua, ci de D. ministru de interne. Voim să vorbim de gradaţiunea institutorilor comunali. Se ştie că legea de gradaţiune prevede sporirea apantamentelor corpului didactic din 5 în 5 ani. Statul a înscris în budgetul seu acesta gradaţiune. Consiliul comunal precedent a înscris în budgetul seu gradaţiunea şi pentru institutorii comunali. Acesta era just. Din moment ce aceşti institutori sunt numiţi după aceleşi formalităţi ca şi cei ai Statului, din moment ce au aceleşi îndatoriri, bunul simţ dicteaza să fie remuneraţi în acelaşi mod. Anul trecut ministeriul a aprobat aceasta gradaţiune a institutorilor comunali. Consiliul comunal actual a voit’o. Cu toate aceste anul acesta ministeriul de interne a suprimato Pentu ce? Mărturisim ca nu știm pentru ce. Dacă s’a recunoscut anul trecut ca era just să o primeasca, pentru ce s’a suprimat anul acesta ? Finanțele comunei nu sunt în stare mai rea. Statul, cu toata greaua sea situaţ’une financiara, a mânţinut’o. De ce se suprimă pentru institutorii comunali ? Legea gradaţiunii este generală. Secleie comunei nu se deosebesc de a Statului de cât numai prin aceea că sunt plătite de comună. Ori de cine vuse vor fi plătite, trebue să se bucure de acelaşi tratament. Pe cât recunoscem că sunt multe reduceri raţionabile făcute de minister în budgetul comunei, pe atâta nu credem nemerită reducerea gradaţiunii institutorilor comunali, cari n’au nici-o altă perspectivă de înaintare şi înci putinţa de aşi mai îmbunătăţi exitenţa prin alte ocupaţiuni, şi afară de aceste la comună nici n’au dreptul la pensiune. Lăsăm la o parte că chiar aceasta modestă gradaţiune comuna n’a întins’o de cât la un maximum de două termene, deşi are institutori cu trei şi patru termene. Se va obiecta poate că alte comune nu dau gradaţiune scrietor lor. Nu ştim dacă aşa va fi. Dar în orice cas, chiar dacă comuna nostra ar fi singură, ii face cea mai mare laudă tendenţa de a cheltui pentru lumina proporului. Trebue să remarcăm ca aceasta tendenţă de numeroşi ani cu persistenţă a fost continuată de diferite consilie comunale, sub diferite guverne şi partic- Atari tendenţe trebuesc încurajeate, iar nu oprite. De aceea ne place a crede ca D. ministru, persuadat de aceste considerațiuni, nu va persista în suprimarea acestei sumi. Ne am lua libertatea a face apel la representantul guvernului din localitate, ca barbat de lumina, sa dea şi sea concursul seu puternic pentru obţinerea acestei încurageări a acestor oameni ce răspândesc lumina în popor. Cronica locală. — Consiliul nostru comunal a ţinut şedinţă Sâmbătă la 4 ore. D. primar a supus consiliului adresa ministeriului de interne pentru modificările introduse în budgetul comunei. Consiliul a menţinut decisiunile sale anterioare. In ceea ce priveşte modificările duse de minister, n’a admis decât suma de 3 mii lei pentru instalarea unui serviciu telefonic între comisii, poliţie şi comanda pompierilor, 1,500 lei pentru cumpărare de tesace şi revolvere gardiştilor, 1,200 lei bursa studentului în mecanică Traian Teodorescu, şi 1,000 lei adaos pentru chiria localului gardiştilor. Tot în şedinţa de Sâmbătă consiliul a ales un al patrule ajutor de primar, în locul D-lui G. Robescu, demisionat. S’a reales D. Robescu cu 8 voturi contra 5. — Ia aceeași ședință s’a numit controlor comunal D. A. Petrovici, actual controlor al Statului. — Consiliul comunal a votat menținerea unui al patrule medic comunal. Cu toate aceste, pănă la pronunțarea ministeriului, consiliul prin vot secret a decis să rămână în suspensiune D. Dr. Monferato, ca cel mai nou, iar nu D. Dr. Nebunely, pe care-l lăsase în suspensiune D, ajutor de primar Nica. * — Tot Sâmbătă consiliul a votat închiriarea mai multor locale şcolare şi mai multe acte de pauperitate. — Posta de Bucuresci n’a sosit astăzi. Se zice că la Buzea din neob afelicla «VOCII CQVUBLUlU^Uis 23 DRAMELE AMERICEl sau * DAMA MISTERIOASA PARTEA I. Comtele de Jdorio TI. (Urmare). Să’şi răsbune ! Acest cuvînt reînsufleţia o sperannţă stinsă în sufletul acelui desperat şi’l lega de viaţă. — Da, zâse el apucând mâna metisului, vei afla tot, 10tă viaţa mea , de miserii şi de lacrimi, şi pănă şi slăbiciunea mea, de care sunt atât de crud şi oribil pedepsit. Şi atunci Walter Sheldon povesti lamentabila mea istoria, încet, fără a omite nici un detaliu. Germain ascultă cu religiositate, iară a întrerupe. Și când ajunse Walter a pune în scena pe Simeon și pe Daniel Ramsay : — Nu sunt aceste nume,zise el, şi cu toate acesteași jura ca sunt ei !.. VII. Confidenţă pentru confidenţă. Din gura lui Germain Walter Sheldon trebuia sa afle secretul Mayi Norris. Dar povestirea metisului are să ne ducă cu câţiva ani înapoi. Lectorii ne vor ierta aceasta digresiune, care vise va fi forte scurta, şi care ne va permite a urma apoi fără întrerupere cursul marii drame ce am întreprins a nara. Pentru comoditatea narațiunii, vom lua cuvîntul lui Germain şi vom pune în scenă acest act particular, care cu toate aceste se lega în modul cel mai direct cu subiectul nostru. Toți scuu astăzi că în America, în timpul perioadei celor 30 sau 10 ani din urmă, agrofagiul la care au dat loc căutarea, vinderea şi exploatarea terenurilor petrolifere a fost tot atât de turbat ca şi frigurile aurului. Averi colosale s’au râdicat cu o răpujiciune vertiginoasa. Omeni, cari în ajun încă n’aveau nici ce mânca, s’au trezit a douaoi milionari. Oraşe s’au rădicat de la o zi la alta, altele au murit în acelaşi spaţiu de timp, părăsite brusc, pentru că isvorele dimprejur se opriseră de o dată, sau că se descoperiseră în apropiate isvoare mai productive. Statul Pensilvaniei este acela care este mai des desemnat ca pămîntul petroleului prin excelenţă. Dar de câţiva ani s’au descoperit şi în alte părţi ale Americei sorginţi importante, cari au dat loc la exploatări considerabile. Am vorbit deja de York City, un oraş din Michigan, zidit expres pentru extragerea preţiosului lichid. Dece ani înainte de evenimentele ce preced York City era centrul a vreo sută de puţuri, ce dădeau loc, ca şi pentru aurul din California, la nişte friguri de speculaţiune ce ajungeau pănă la nivelul nebuniei. Acolo fraţii Ramsay executaseră atât de bine, în concert cu un alt bandit anume Ted Clayborn, lovitura bine reuşită cei scăpase de cumnatul și co-asociatul lor Walter Sheldon. Sim și Dane rămăseseră prin acest mijloc proprietari a unor puțuri importante, cari le aduceau mari dividende.