Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)
1886-07-31 / nr. 3109
VOGEA COVURLUIULUÎ — Monitorul oficial publică decretul regal în urma căruia facultăţile de medicină din Bucureşci şi Iaşi nu vor mai conferi de atât înainte decât diploma de doctor în medicină, asemene şi decretul prin care D. Paul Teoharie a fost numit mijlocitor de mărfuri şi cereale pe lângă bursa din Brăila. — Cetim în Epoca : D. Ferikidi, ministrul nostru de externe a părăsit ^Viena, continuându-și calea la băi în Germania. — In urma unui incident regretabil întâmplat la Puciosa între D. căpitan în retragere Tomescu și D. căpitan în activitate Miltiade Constantinescu din al 7 de dorobanţi, un duel va avea loc acolo. — Bustul lui C. A. Rosetti, opera D'lui sculptor Georgescu, e pe deplin sfârşit. Lucrarea a reuşit foarte bine, după cum se exprimă şi Românul — D. Stolojan, a oferit prin telegraf un post înalt în localitatea lui Neron Lupaşcu. — Scirile despre sănătatea P. S. D. Mitropolitului continuă a fi alarmante. — Am anunţat din erere în numărul de al’altă-ieri că s a deschis linia ferată Bucureşci Feteşci. Linia se va deschide mai târ fiu, de ore ce podul de la Scind, care a costat 200.000 lei s’a şi surpat , luni D. director general a făcut o simplă inspecţiune pe aceastâ liniă. — M. S. Regele a primit Luul în audiență la Sinaia pe D. de Coutouly ministru Franciei. — Cetim în Națiunea. Ni se scrie din Râmnicu-Vâlcea că după ordine venite de sus se face tot posibilul de a se activa terminarea instruiţiunei acusaţilor pentru omorul bătăuşului administraţiunel, acesta pentru că procesul să poată fi judecat înainte de ce înalta curte de casaţiune se va pronunţa asupra cerere! acusaţilor, ca procesul lor să fie transferat din Vâlcea. Se ştie că înalta curte a fost în divergenţa de opiniune asupra acestei cereri şi că a hotărît judecarea ei pentru după vacanţe. Conrespondentul ne mai adaogă că arestţii sunt ţinuţi cu o severitate barbară şi că li se dă un nutriment cât se poate de rea. Ulevii Vii** Cronica esrteriora — Koelnische Zeitung, a publicat maifilele trecute o conrespondenţă din St.-Petersburg, în care se expuneau căuşele cari au provocat nemulțumirea față cu Germania în societatea ruseascâ. Aceasta conrespondenţă de sine se înțelege că nu poate fi trecută cu vederea de cătră presa ruseascà. Cele mai multefiare exprimă părerea că menţionata conrespondenţă nu a fost scrisă în Petersburg, ci în cancelaria imperială din Berlin şi ca campania începută va fi desigur continuată. In special Nouoe Vremia se foloseşte de ocasiune, spre a declara că a sosit timpul de a limpifa relaţiunile Germaniei şi Austro Ungariei cu Rusia din peninsula balcanică, deşi pe de altă parte au sciut exploata în profitul lor prestigiul alianţei celor trei împăraţi. Pot,fi ce Nevoie Vremia, aliaţi, noştrii să culegà fructele muncei şi ostenelelor lor, dar când ele exploateaza prietenia Rusiei în paguba acesteia, atunci alianţa celor trei împăraţi încetezit de a ne mai aduce vre un folos şi înfăţişeză adevărata situaţiune într’o lumină falsă. Nu mai este pentru nimenea o noutate că Austria, acum ca şi mai înainte, la adăpostul alianţei celor trei împăraţi, se străduieşte de aşi consolida influenţa în peninsula balcanică şi de a şi asigura în Sofia o posiţiune tot atât de dominantă ca şi în Serbia. Şi mal désavantages pentru Rusia este în fine de a permite ca pretena noastra, Germania, să exercite o presiune asupra politicei noastre interne, în special in părțile de la resirit. In provinciile de la marea Baltică, în Polonia, fu politica noastra vamală, pretutindene dăm peste mâna nevertutâ a prietenei noastre, care continuă cu îndârjire de a paralisa ceea ce întreprinde guvernul rusesc, întru cât îi este posibil în împregiurările actuale. — După limes propunerile Turciei privitoare la revizuirea statutului organic rumeliot ar fi urmatoarele : 1). Articolul, conform caruia nu se poate introduce în statutul organic nici o schimbare fără consimțimîntul puterilor semnatare, rămâne neatins 2) Asemene şi art. I (cap. I) rămâne neschimbat şi carefice ca Rumelia Orientală, fiind o provincia otomană, stă sub directa conducere militară şi politică a sultanului şi n’are decât o autonomie administravă 3) Art. 3 al aceluiaşi capitol, care prevede că numai sultanul are dreptul de a apăra provincia cu armele va fi modificat. 4). Articolul 7 referitor la numirea guvernatorului general va fi astfel modificat : „M. S sultanul va fi representat în provinciă de principele Bulgariei, carecu consimţimântul puterilor va fi numit pe 5 ani. După expirarea acestui timp principele poate fi din nou numit dacă puterile vor consimți b) Nemodificate ca sa remâre stipulațiunile cari susțin că din Rumlia Orientala justiția are să fie pronunțat cu numele sultanului, ca toate legiii otomane, cari nu stau în contraziceri u statutul organic au sa iejiână îl fiinţa, că guvernul imperial are drepui de supraveglare asupra vămilor fosteior, şi telegrafelor, drudurile» «le fer şi asupra fabneaţiunei ce are şi muuiţiual şi că orice convenţiune interniţionala încheiată intri Porta şi o altă putere are valoarea pentru familia Orientală, care ii conrespondență el cu Poarta trebu să se serveascà de limba turc: sa. de la o mătuşă a mea care locuia în America, scrisoarea urmatoare :■ „Mă întorc în Francia după ce am făcut o mare avere. Stii că sunt ferte bătrână, și poți fi sigur că’ţi voiţi lăsa tot ce am.* R .. foarte încântat, se duse să'şi aştepte mătuşa la gară şi o instala la el. Buna femee, pe când îşi desfăcea giamantanul, scoase din el o pendulă sosite nepotului seu. A douafi, îl arăta un pachet cu hârtii de valerej și’lfise că voia să le vîn(iâ, dar păna atunci îl ceru sa’i dea o sumă oncare de bani pentru a cumpăra mai multe giuvaeruri, pe cari să i le dea iubitului seu nepot. R.. foarte fericit că poate să îndatoreze pe o mătușă atât de bună, se grăbi sa’i dea tot ce pusese la o parte din economiile lui, adică vr’o 10 mii de franci. După douăfile, mătușa ieși de acasă și nu se mai întoarse. Funcționarul, foarte uimit, făcu toate cercetările și află că mătușa lui plecase. Apoi deschise giamantanul și o constată, că hârtiile de valoare nu erau altceva decât niște prospecte americane. Pendula na costa mai mult de 15 frauci * * * Un rege salvator. — Este vorba d regele Christian al Danemarcei. Acum câte vafile a est suveran şi ducit ie Chirres se preumblat! călare îi pădurea de la Klampen borg, însoţi ie un groom. Pe un drum foarte strâmt pe car se alia de o parte şi de alta u u m . copaci, întâlnirâ un iei de omuibuliu cu lume. Asta trăsura se opi leulru a lasa sa tracă regele şi di iele, şi personagele, cari se aflau î iulru se sculară în piciore ca delerenţă pentru uuverau. In momentilcela, caii omuibusului se speriara t iacura o mişcare rapide care pnovnu căderea din el a unul bătrîn. Sermi nul batrîu căitase astfel în cât capii se alia sub iota, așa ca la cea tm mică mișcare ar fi fost perdut. Rebre Chnstian iuţise pericolul, sari îi dată de pe cal, apucă pebătrîn ca'P și’i scoase rapide de sub rota, ( V ARISTATI, O mătuşă din America. — Auuu câtevafile, un funcţionar de comerciu, din Paris, anume R... primi», trebi întru ce te înteresază tote aceste Ce vrei ! am venit aci spre a’ţi face o confesiune şi a ţi cere un serviciu — Un serviciu !... o confesiune! — Da, şi eşti atât de bună, încât vei asculta pe una şi’ml vei face pe celalt. Costumiers era încremenită ; ea privi pefiarist părând a se întreba, dacă n’avea a face cu vr’un nenorocit atins de o nebuniă blândă. Dar privirea limpede a junelui o asigură ; simpatia de care era plină tata persoana sea, zimbetul seu plin de respect o desarmară. — Aide, D-le, (fise ea riefend, ascult confesiunea D télé. — M ara dus deci Is acel bal Eram acolo de câteva minute abia, când atențiunea mea fu vnd solicitată de trăsăturile unei june persone îmbrăcată în costum de vagabond și care, cu toata trivialitatea costumului seu, era cea mai aleasa și mai rapitort femee. Montadert, ca comediant experimentat, asimilase atât de bine rolul seu, încât debită aceste din urmă cuvinte cu o căldură şi cu un entusiasm ce nu lăsară nici o îndoiala în spiritul costumierei. Ea începea a înţelege scopul întrevorbirii. Era în faţa unui înamorat ce căuta informațiuni. Raporterul reluă : — O urmării printre grupe, artfend de dorința de a o aborda și ne îndrăsuiod... — Ai în adevăr aerul foarte timid, scumpe D le. — Nu-ți bate joc, D-nă, câci omul, care e înaintea D tele e foarte nenorocit, și numai D tea îl poți scăpa de desperare !... — Urmează, D-le, (fise D-na B... înădușind o violentă poftă de râs. Iu ftue ma decisei, grațiă unul hasard ce veni si m6 Dvoristze Juna persoana alunecă pe parchetul ceruit a silei de bal și c£(f'i pe un genun* chin. Mă precipitai spre a o scula. E» mi mulțumi, și pe când mă înde părtam cu totul turburat, obsrvai că şchiopeta puţin. Alergai din nou şii oferii braţul. El eşuia puţin, dar, fin că examenul ce mi făcu fusese favorabil, fie că genunchiul seu mergea mai reu, vani mâna mea puţin tremuratoare sub mâneca hainei mele negre. O condusei la bufet, în jurul căruia fuseseră instalate mese, scaune. Ne puserăm jos şi conversaţiunea începu. Dupâ un cuart de oră eram grosit de înamorat. Era să mă de ori şi să obţiu poate adresa companiei mele şi autorisaţiunea de a me pricuta la ea, când deodată scoase ţipet şi se aruncă în mulţime. Fui astfel de surprins de acest icident ntprt vefut, încât rămăsei cteva secunde ca împetrit pe scaun meu. Când recapetai sângele rece, u pusei a căuta pe necunoscuta me Dar în zidar me întorsei și căui prin toate grupele și colțurile, u o p tul găsi. Poate părăsise balul. Ostenit cu urmărirea mea, i întorsei și me pusei jos la nesa care o ocupam ram. Așteptai acc mult timp, cu secreta speranță că va întoarce. Dar, vai ! sosijiua, cotilionul nai se sfârși, și necunoscuta un rc păru.