Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)

1886-07-31 / nr. 3109

VOGEA COVURLUIULUÎ — Monitorul­ oficial publică decretul regal în urma căruia facultăţile de medicină din Bucureşci şi Iaşi nu vor mai conferi de atât înainte de­cât diploma de doctor în medicină, ase­mene şi decretul prin care D. Paul Teoharie a fost numit mijlocitor de mărfuri şi cereale pe lângă bursa din Brăila. — Cetim în Epoca : D. Ferikidi, ministrul nostru de externe a părăsit ^Viena, continuân­du-și calea la băi în Germania. — In urma unui incident regreta­bil întâmplat la Puciosa între D. că­pitan în retragere Tomescu și D. căpi­tan în activitate Miltiade Constanti­­nescu din al 7 de dorobanţi, un duel va avea loc acolo. — Bustul lui C. A. Rosetti, opera D'lui sculptor Georgescu, e pe deplin sfârşit. Lucrarea a reuşit foarte bine, după cum se exprimă şi Românul — D. Stolojan, a oferit prin tele­graf un post înalt în localitate­a lui Neron Lupaşcu. — Scirile despre sănătatea P. S. D. Mitropolitului continuă a fi alar­mante. — Am anunţat din erere în nu­mărul de a­l’altă-ieri că s a deschis linia ferată Bucureşci Feteşci. Linia se va deschide mai târ­ fiu, de ore ce podul de la Scind­, care a cos­tat 200.000 lei s’a şi surpat , luni D. director general a făcut o simplă ins­pecţiune pe aceastâ liniă. — M. S. Regele a primit Luul în audiență la Sinaia pe D. de Coutouly ministru Franciei. — Cetim în Națiunea­. Ni se scrie din Râmnicu-Vâlcea că după ordine venite de sus se face tot posibilul de a se activa termina­rea instruiţiunei acusaţilor pentru o­­morul bătăuşului administraţiunel, a­­cesta pentru că procesul să poată fi judecat înainte de ce înalta curte de casaţiune se va pronunţa asupra ce­rere! acus­aţilor, ca procesul lor să fie transferat din Vâlcea. Se ştie că î­­nalta curte a fost în divergenţa de opiniune asupra acestei cereri şi că a hotărît judecarea ei pentru după va­canţ­e. Conrespondentul ne mai adaogă că arest­ţii sunt ţinuţi cu o severitate barbară şi că li se dă un nutriment cât se poate de rea. Ulevii Vii­** Cronica esrteriora­ — Koelnische Zeitung, a publicat mai­­filele trecute o conrespondenţă din St.-Petersburg, în care se expu­­neau căuşele cari au­ provocat nemul­țumirea față cu Germania în societatea ruseascâ. Ac­easta conrespondenţă de sine se înțelege că nu poate fi tre­cută cu vederea de cătră presa ru­­seascà. Cele mai multe­­fiare exprimă părerea că menţionata conrespondenţă nu a fost scrisă în Petersburg, ci în cancelaria imperială din Berlin şi ca campania începută va fi de­sigur continuată. In special Nouo­e Vremia se foloseşte de ocasiune, spre a de­clara că a sosit timpul de a limpi­fa relaţiunile Germaniei şi Austro Un­gariei cu Rusia din peninsula bal­canică, de­şi pe de altă parte au sciut exploata în profitul lor presti­giul alianţei celor trei împăraţi. Pot,­­fi ce Nevoie Vremia, aliaţi, noştrii să culegà fructele muncei şi ostenelelor lor, dar când ele exploa­­teaza prietenia Rusiei în paguba aces­teia, atunci alianţa celor trei împăraţi încetezit de a ne mai aduce vre un folos şi înfăţişeză adevărata situaţiune într’o lumină falsă. Nu mai este pen­tru nimenea o noutate că Austria, acum ca şi mai înainte, la adăpostul alianţei celor trei împăraţi, se strădu­ieşte de aşi consolida influenţa în peninsula balcanică şi de a şi asigura în Sofia o posiţiune tot atât de do­minantă ca şi în Serbia. Şi mal dé­savantages pentru Rusia este în fine de a permite ca pr­etena noastra, Ger­mania, să exercite o presiune asupra politicei noastre interne, în special in părțile de la resirit. In provinciile de la marea Baltică, în Polonia, fu politica noastra vamală, pretutindene dăm peste mâna nevertutâ a prietenei noastre, care continuă cu îndârjire de a paralisa ceea ce întreprinde guver­nul rusesc, întru cât îi este posibil în împregiurările actuale. — După limes propunerile Tur­ciei privitoare la revizuirea statutului organic rumeliot ar fi urmatoarele : 1). Articolul, conform caruia nu se poate introduce în statutul organic nici o schimbare fără consimțimîntul puterilor semnatare, rămâne neatins 2) Asemene şi art. I (cap. I) rămâ­ne neschimbat şi care­­fice ca Rum­e­lia Orientală, fiind o provincia oto­mană, stă sub directa conducere mi­litară şi politică a sultanului şi n’are de­cât o autonomie administravă­ 3) Art. 3 al aceluiaşi capitol, care prevede că numai sultanul are drep­tul de a apăra provincia cu armele va fi modificat. 4). Articolul 7 refe­ritor la numirea guvernatorului ge­n­eral va fi ast­fel modificat : „M. S sultanul va fi representat în provin­ciă de principele Bulgariei, care­­cu consimţimântul puterilor va fi nu­mit pe 5 ani. După expirarea aces­tui tim­p principele poate fi din nou­ numit dacă puterile vor consimți b) Nemodificate ca sa remâre stipulați­­unile cari susțin că din Rum­lia O­rientala justiția are să fie pronunțat c­u numele sultanului, ca toate legiii otomane, cari nu stau în contraziceri u statutul organic au sa iejiână îl fiinţa, că guvernul imperial are drep­­ui de supravegl­are asupra vămilor fosteior, şi tele­grafelor, drud­urile» «le fer şi asupra fabneaţiunei ce ar­­e şi muuiţiual şi că ori­ce conven­ţiune interni­ţionala încheiată intri Porta şi o altă putere are valoare­a pentru familia Orientală, care ii conrespondență el cu Poarta trebu să se serveascà de limba turc­: s­a. de la o mătuşă a mea care locuia în America, scrisoarea urmatoare :■ „Mă întorc în Francia după ce am făcut o mare avere. Stii că sunt fert­e bătrână, și poți fi sigur că’ţi voiţi lăsa tot ce am.* R .. foarte încântat, se duse să'şi aş­tepte mătuşa la gară şi o instala la el. Buna femee, pe când îşi desfăcea gia­­mantanul, scoase din el o pendulă so­site nepotului seu. A doua­­fi, îl a­­răta un pachet cu hârtii de valerej și’l­­fise că voia să le vîn(iâ, dar păna atunci îl ceru sa’i dea o sumă on­­care de bani pentru a cumpăra mai multe giuvaeruri, pe cari să i le dea iubitului seu nepot. R.. foarte feri­cit că poate să îndatoreze pe o mătușă atât de bună, se grăbi sa’i dea tot ce pusese la o parte din economiile lui, adică vr’o 10 mii de franci. După două­­file, mătușa ieși de a­casă și nu se mai întoarse. Funcțio­narul, foarte uimit, făcu toate cercetările și află că mătușa lui plecase. Apoi deschise giamantanul și o constată, că hârtiile de valoare nu erau alt­ce­va de­cât niște prospecte americane. Pen­dula na costa mai mult de 15 frauci * * * Un rege salvator. — Este vorba d regele Christian al Danemarcei. Acum câte va­­file a est suveran şi ducit ie Chir­­res se preumblat! călare îi pădurea de la K­lamp­en borg, însoţi ie un groom. Pe un drum foarte strâmt pe car se alia de­ o parte şi de alta u u m . copaci, întâlnirâ un iei de omuibu­­liu cu lume. A­­sta trăsura se opi leulru a lasa sa tracă regele şi di iele, şi personagele, cari se aflau î iulru se sculară în piciore ca dele­renţă pentru uuverau. In momenti­lcela, caii omuibusului se speriara t iacura o mişcare rapide care pnovnu căderea din el a unul bătrîn. Sermi nul batrîu căitase ast­fel în cât capi­i se alia sub iota, așa ca la cea tm mică mișcare ar fi fost perdut. Rebre Chnstian iuţi­­se pericolul, sari îi dată de pe cal, apucă pe­­bătrîn c­a'P și’i scoase rapide de sub rota, ( V ARISTATI, O mătuşă din America. — Auuu câteva­­file, un funcţionar de co­merciu, din Paris, anume R... primi», trebi întru ce te înteresază tote aceste Ce vrei ! am venit aci spre a’ţi face o confesiune şi a ţi cere un serviciu — Un serviciu !... o confesiune! — Da, şi eşti atât de bună, în­cât vei asculta pe una şi’ml vei face pe cela­l­t. Costumiers era încremenită ; ea privi pe­­fiarist părând a se întreba, dacă n’avea a face cu vr’un nenorocit atins de o nebuniă blândă. Dar privirea limpede a junelui o asigură ; simpatia de care era plină tata persoana sea, zimbetul seu plin de respect o desarmară. — Aide, D-le, (fise ea riefend, ascult confesiunea D télé. — M ara dus deci Is acel bal Eram acolo de câte­va minute abia, când atențiunea mea fu vnd solicitată de trăsăturile unei june persone îmbră­cată în costum de vagabond și care, cu toata trivialitatea costumului seu, era cea mai aleasa și mai rapitort femee. Montadert, ca comediant experi­mentat, asimilase atât de bine rolul seu, în­cât debită aceste din urmă cuvinte cu o căldură şi cu un entu­­siasm ce nu lăsară nici­ o îndoiala în spiritul costumierei. Ea începea a înţelege scopul între­­vorbirii. Era în faţa unui înamorat ce căuta informațiuni. Raporterul reluă : — O urmării printre grupe, artfend de dorința de a o aborda și ne în­­drăsuiod... — Ai în adevăr aerul foarte timid, scumpe D le. — Nu-ți bate joc, D-nă, câci omul, care e înaintea D tele e foarte neno­rocit, și numai D tea îl poți scăpa de desperare !... — Urmează, D-le, (fise D-na B... înădușind o violentă poftă de râs. Iu ftue ma decisei, grațiă unul ha­sard ce veni si m6 Dvoristze Juna persoana alunecă pe parchetul ceruit a silei de bal și c£(f'i pe un genun* chin. Mă precipitai spre a o scula. E» mi mulțumi, și pe când mă înde părtam cu totul turburat, obs­rvai că şchiopeta puţin. Alergai din nou şi­i oferii braţul. El eşuia puţin, dar, fin că examenul ce mi făcu fusese favorabil, fie că genunchiul seu mergea mai reu, vani mâna mea puţin tremuratoare sub mâ­neca hainei mele negre. O condusei la bufet, în jurul că­ruia fuseseră instalate mese, scaune. Ne puserăm jos şi conversaţiunea în­cepu. Dupâ un cuart de oră eram gro­sit de înamorat. Era să mă de ori şi să obţiu poate adresa companiei mele şi autorisaţiunea de a me pr­icuta la ea, când de­o­dată scoase­­ ţipet şi se aruncă în mulţime. Fui ast­fel de surprins de acest i­cident ntprt ve­f­ut, în­cât rămăsei c­te­va secunde ca împetrit pe scaun meu. Când recapetai sângele rece, u pusei a căuta pe necunoscuta me Dar în zidar me întorsei și căui prin toate grupele și colțurile, u o p tul găsi. Poate părăsise balul. Ostenit cu urmărirea mea, i întorsei și me pusei jos la n­esa care o ocupam ram. Așteptai acc mult timp, cu secreta speranță că va întoarce. Dar, vai ! sosi­­jiua, cotilionul nai se sfârși, și necunoscuta un rc păru.

Next