Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)
1886-07-31 / nr. 3109
ANUL XIV. Nr. 13.109 ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 leî , 6 luni . . .i6 « VeSÎ pag. IV premiul cent abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 1*16 luni ... 17 * Abonamentele fac in Galaţi la Administraţiunea Siaru- 1 A, in districte la biuturile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 31 IULIE 1886. A N U N CI E linia petit Pagina IV : 40 bara , III : Ho , INSERTIUNI și RECLAME Pagina Iii : So bar! La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancane se refusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE ,IN TOATE PILELE DE LUCRU. Administrațiunea : 22, str. Mare. A se vedea ultimeadii telegrafice pag III. GALAJI, 30 iulie 1886. Pe când împărații și cancelarii celor doue state mari din centrul Europei caută prin toate mijloacele să asigure pacea lumei, o parte din presa italiană de sfătuesce pe guvernul regelui Umbert de a mal reînoui cu Germania şi cu Austria o alianţă, de care pănă astâijl n’a avut să se feliciteze. Se stie cari au fost împrejurările din urmă, în cari Italia se legă cu marile puteri centrale. Francia ocupase Tunisul spre a’și asigura posesiunile ei din Africa. Acesta a fost de ajuns pentru ca Italia să se închipuească amenințată în Mediterana Temerea Italiei a fost întărită și de o parte din presa străină, ostilă Franciei, care găsise util să cânte la unison italienilor despre pericolul frances. Silinţele date pentru a scoate din capul înfricoşaților ideea că interesele Italiei din Mediterana n’aveau să fie nici o dată amenințate, au rămas toate zădarnice. Italia se puse să caute aliați. Cel întăi care îl ieşi înainte fu principele Bismark. Cancelarul german, cu vederile sale adânci, oferi Italiei alianţa Austro germană. Probabil că atunci s’au promis avantage, că, de exemplu, Italia ar obţine Corsica, N,ţ* şi Savoia în cas de conflict cu Francia, ba poate chiar Triestul şi Tyrolul, în cas de conflict între Austria şi Rusia. Faptul însă este că de atunci şi păna acum italienii au avut timpul că să încredinţeze că pericolul traces a fost numai imaginar, că tot câştigul din alianţa cu puterile centrale Patras Germania, care a putut dormi mai liniştit pe cucerirele sale, şi că Austia veciându şi garantată, prin amiciţie, frontiera de sud, a putut înainta în peninsula balcanică. Dar Italia ce beneficiu a tras din alianţa Austro Germană ? Nici măcar restituirea visite! pe care regele Umbert a făcut-o acum trei ani la Viena ! Iată de ce o parte din presa italiană desfăteeşce pe guvernul tânorului regal de a mai încheia vreo alianţă austro-germană. Cronica, locală. — Ieri a pornit vaporul austriac Freidrich pentru Tulcea, Ismail cu pasageri și diverse mărfuri. A sosit vaporul austriac Tegator din susul Dunărei cu pasageri. A pornit vaporul austriac Ihldegarde, pentru susul Dunărei cu pasageri. Au sosit 5 şlepuri încărcate cu cereale de la Prut şi o lotcă cu peşce. Au pornit 2 corăbii cu herestea pentru Constantinopole, şi a sosit un vas cu var din Dobrogea. — LIndépendance roumaine este informată că D. Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice va veni cibilele aceste la Galaţi pentru a inspecta lucrările în privinţa domnilor. — D. L. Mendl, consulul Suediei şi Norvegiei din oraşul nostru, plecând în concediu, afacerile consulatului vor fi gerate în lipsa titularului de D. Sigismund D. Mendel. — De eera va avea loc în grădina Universelle o nouă representaţiune dată de trupa cunoscutului artist Lupescu. D. Lupescu este un artist destul de cunoscut de tota ţara, pentru ca să mai aibă nevoia de recomandaţiunea cuiva ; totul ce ne rămâne nou de făcut este de a îndemna pe toţi acei ce voiesc a petrece câteva ore de veselie să nu perda ocasiunea de a asista la representațiunile date de trupa Lupescu. Braila.... Buzeu. . . . Constanța . . Covurlui. . . Dâmbovița............................. 31,4*1. Dolju.....................................................51,812. Dorohoia..............................................25,574. Fălcia....................................................15,965. Gorja....................................................27,700. Ialomița..............................................23,858. lasă....................................................28,804. Ilfov..........................................64,30 5. Mehedinți........................................41,006. Muscel..............................................17,302. Neamț..............................................23,972. Olt ..................................... 22,922. Prahova................................... 44,260. Furia 24,234-R.-Sărat.........................................22,94 Roman 19,225. Romanați...................................30,645. Suceava Tecuciu . Teleorman Tulcea Tutova . R.Vâlcea Vaslui Vlașca Cronică Intoxiera, — Cetim în L indépendance roumaine : D. V. Alexandri, ministrul României la Paris, care se află în concediu în Francia, va sosi în țară la S August. Daea se va duce mai întăi la Sinaia, unde va fi primit în audienţă de M. S. Regele. Apoi va merge sa stea câteva zile la moşia sea de la Mircescu. — D. Dinu. Sturza a fost primit ieri în audienţă de M. S. Regele la castelul Peleş. Ministrul afacerilor străine ad interim a avut apoi o întrevedere cu D. Busch, ministrul Germaniei. — D. Nacu, ministrul de finanţe, s’a reîntors ieri seara de la Sinaia după ce a lucrat cu M. S. Regele. — D. T. Brătianu, secretarul general al ministerului de finanţe, s’a reîntors din concediu, şi a reluat ai’altăieri posesiunea postului seu. — Iată după ultimele date statistice de la 1 Aprilie a. c. numărul contribuabililor din România : — Cetim în Voinţa naţională . I. P. S . Mitropolitul primat, care, s’a oprit al’altă searâ la moşia D-lui D. Simulescu, de lângă Drăgăşani, a petrecut o noapte foarte rea. înaltul prelat a plecat ieri de diminață de la Drăgășani și e așteptat în capitală. — Familia D-lui prim-ministru, care se află în excursiune în partea de sus a Moldovei, se va reîntoarce probabil astă seara în capitală. — D. D. Sturz, ministrul instrucției publice, a plecat luni seara la Sinaia. — A-Paltă sora s a reîntors în capitală, cu trenul de Verciorova, D. Bălăceanu, ministru plenipotenţiar a ţare! la Constantinopole. Feliola VOCII «COVURLUIULUI, 29 COMTESA NEGRA PARTEA I. Montadert şi Vilguerin XVI. (Urmare) Ia casa de la colţul bulevardului sunt situate la al douele elugiu atelierele costumierei. E un lung şir de camere vaste vesel luminate şi garnite, pe fiecare părete cu costume din toate timpurile . Şi din toate ţările : travestiri de bal mascat, haine de teatru etc. Stăpâna casei, o femee amabilă, foarte iubită de artişti, artistă ea însăși prin ingeniositatea concepțiunilor sale, troneaza acolo în mijlocul unui escadron volant de june fete vesele, ușore și abile ca niște zine. Când întră Montadert, rugă pe vântătoare, ce venise întru întâmpinarea sea, să’l anunțe D-nele... Costumiera se grăbi de a primi pe ziarist, pe care ’l cunoscea din reputațiune. — Ce e pentru serviciul D-tele D-le Montadert? întrebă ea cu un zimbet. — Ași dori, D-nă, să’ți vorbesc un moment în particular, răspunse reporterul, care nu voia să spună scopul visitei sale dinaintea fetelor ce’i sfâșiați din ochi cu curiositate. Foarte bucuros,zise D-na B... puţin surprinsă. Ea introduse pe june într’un fel de mic budoar cu totul tapetat cu ogling, care era desemnat în casă sub denumirea de salon de încercare. A duce la bun sfârşit între vorbirea nu era uşor. Nu trebuia cu nici un preţ ca costumiera să poata gâci la ce gen de anchetă era să fie amestecată. Pe drum Montadert își făcuse planul dar esifca în momentul de a-l pune în executare. Ceea ce era să spună era extrem de îndrăsneț, și dacă D-na B... lua lucrul în ren, trebuia să renunțe de a afla ceva. Dar nehotărîrea era cel mai mic defect al junelui. Alungă aceste din urmă esutațiunî. Costumiera îi desemnase un scaun, și punendu se și ea jos,, aștepta. Montadert începu : — D-nă, (zise el, rm s’a spus că eșci extrem de spirituală și prin urmare indulgentă. D-na B... avu un gest de protestare. — Ceea ce mă încurajează, continuă Montadert, a’ți deschide inima... Din ce în ce mai mirată, D-na B... luă lucrul pe ton vesel. — Deschide-o, D-le, deschide-o ! — Iată. Iți aduc aminte fără îndoieala de balul de la Assommoir, ce a avut loc astă ierna la Elysée-Montmartre ? — Negreșit ca’mi aduc aminte... în timpul celor 15 (Jile ce i au precedat s’a lucrat aci (Ji și noapte, și a fost una din perioadele noastre cele mai bune... Ei bine, D-nă, hasardai, nenorocirea mea... sau fericirea mea... mă conduse la acel bal. D na B... rădică capul cu o ironică expresiune de fisionomiă. — Dar, Die... z zise ea. — O ! scifi, D-nă, că o să mo in