Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)

1886-07-31 / nr. 3109

ANUL XIV. Nr. 1­3.109 ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 leî , 6 luni . . .i6 « VeSÎ pag. IV premiul c­ent abonaților pentru străinătate Pe un an ... 34 1*1­­­6 luni ... 17 * Abonamentel­­e fac in Galaţi la Ad­ministra­ţiunea Siaru- 1 A, in districte la biu­­turile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 31 IULIE 1886. A N U N CI E linia petit Pagina IV : 40 bara , III : Ho , INS­E­RTI­UNI și RECLAME Pagina Iii : So bar! La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancane se refusă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE ,IN TOATE PILELE DE LUCRU.­­ Administrațiunea : 22, str. Mare. A se vedea ultime­ad­ii telegrafice pag III. GALAJI, 30 iulie 1886. Pe când împărații și cancelarii ce­lor doue state mari din centrul Eu­ropei caută prin toate mijloacele să a­sigure pacea lumei, o parte din presa­­ italiană de sfătuesce pe guvernul re­gelui Umbert de a mal reînoui cu Germania şi cu Austria o alianţă, de care pănă astâijl n’a avut să se feli­­citeze. Se stie cari au fost împrejurările din urmă, în cari Italia se legă cu marile puteri centrale. Francia ocu­pase Tunisul spre a’și asigura pose­siunile ei din Africa. Acesta a fost de ajuns pentru ca Italia să se în­­chipuească amenințată în Mediterana Temerea Italiei a fost întărită și de o parte din presa străină, ostilă Fran­­ciei, care găsise util să cânte la uni­son italienilor despre pericolul fran­­ces. Silinţele date pentru a scoate din capul înfricoşaților ideea că intere­sele Italiei din Mediterana n’aveau să fie nici o dată amenințate, au ră­mas toate zădarnice. Italia se puse să caute aliați. Cel întăi care îl ieşi înainte fu principele Bismark. Cancelarul ger­man, cu vederile sale adânci, oferi Italiei alianţa Austro germană. Probabil că atunci s’au­ promis a­­vantage, că, de exemplu, Italia ar ob­ţine Corsica, N,ţ* şi Savoia în cas de conflict cu Francia, ba poate chiar Triest­ul şi Tyrolul, în cas de conflict între Austria şi Rusia. Faptul însă este că de atunci şi păna acum italienii au avut timpul că să încredinţeze că pericolul traces a fost numai imaginar, că tot câştigul din alianţa cu puterile centrale Pa­tras Germania, care a putut dormi mai liniştit pe cucerirele sale, şi că Austia veciându şi garantată, prin a­miciţie, frontiera de sud, a putut înainta în peninsula balcanică. Dar Italia ce beneficiu a tras din alianţa Austro Germană ? Nici măcar restituirea visite! pe care regele Umbert a făcut-o acum trei ani la Viena ! Iată de ce o parte din presa ita­liană desfăteeşce pe guvernul tâno­­rului regal de a mai încheia vre­o alianţă austro-germană. Cronica, locală. — Ieri a pornit vaporul austriac Freidrich pentru Tulcea, Ismail cu pasageri și diverse mărfuri. A sosit vaporul austriac Tegator din susul Dunărei cu pasageri. A pornit vaporul austriac Ih­lde­­garde, pentru susul Dunărei cu pa­sageri. Au sosit 5 şlepuri încărcate cu ce­reale de la Prut şi o lotcă cu peşce. Au pornit 2 corăbii cu herestea pentru Constantinopole, şi a sosit un vas cu var din Dobrogea. — LIndépendance roumaine este informată că D. Radu Mihaiu, minis­trul lucrărilor publice va veni cibilele aceste la Galaţi pentru a inspecta lu­crările în privinţa domnilor. — D. L. Mendl, consulul Suediei şi Norvegiei din oraşul nostru, ple­când în concediu, afacerile consula­tului vor fi gerate în lipsa titularului de D. Sigismund D. Mendel.­­ — De eera va avea loc în grădina Universelle o nouă representaţiune dată de trupa cunoscutului artist Lu­­pescu. D. Lupescu este un artist des­tul de cunoscut de tota ţara, pentru ca să mai aibă nevoia de recomanda­ţiunea cui­va ; totul ce ne rămâne nou­ de făcut este de a îndemna pe toţi acei ce voiesc a petrece câte­va ore de veselie să nu perda ocasiunea de a asista la representațiunile date de trupa Lupescu. Braila.... Buzeu. . . . Constanța . . Covurlui. . . Dâmbovița............................. 31,4*1. Dolju.....................................................51,812. Dorohoia..............................................25,574. Fălci­a....................................................15,965. Gorja....................................................27,700. Ialomița..............................................23,858. lasă....................................................28,804. Ilfov..........................................64,30 5. Mehedinți........................................41,006. Muscel..............................................17,302. Neamț..............................................23,972. Olt .....................................­ 22,922. Prahova................................... 44,260. Furia 24,234-R.-Sărat.........................................22,94 Roman 19,225. Romanați...................................30,645. Suceava Tecuciu . Teleorman Tulcea Tutova . R.­Vâlcea Vaslui Vlașca Cronică Intoxiera, — Cetim în L indépendance rou­maine : D. V. Alexandri, ministrul Româ­niei la Paris, care se află în conce­­diu în Francia, va sosi în țară la S August. D­aea se va duce mai întăi la Si­naia, unde va fi primit în audienţă de M. S. Regele. Apoi va merge sa stea câte­va z­ile la moşia sea de la Mircescu. — D. Dinu. Sturza a fost primit ieri în audienţă de M. S. Regele la castelul Peleş. Ministrul afacerilor străine ad in­terim a avut apoi o întrevedere cu D. Busch, ministrul Germaniei. — D. Nacu, ministrul de finanţe, s’a reîntors ieri seara de la Sinaia du­­pă ce a lucrat cu M. S. Regele. — D. T. Brătianu, secretarul ge­­neral al ministerului de finanţe, s’a reîntors din concediu, şi a reluat a­­i’altă­ieri posesiunea postului seu. — Iată după ultimele date statis­tice de la 1 Aprilie a. c. numărul con­tribuabililor din România : — Cetim în Voinţa naţională . I. P. S . Mitropolitul primat, care, s’a oprit a­l’altă searâ la moşia D-lui D. Simulescu, de lângă Drăgăşani, a petrecut o noapte foarte rea. înaltul prelat a plecat ieri de di­­minață de la Drăgășani și e așteptat în capitală. — Familia D-lui prim-ministru, care se află în excursiune în partea de sus a Moldovei, se va reîntoarce pro­babil astă seara în capitală. — D. D. Sturz, ministrul instruc­ției publice, a plecat luni seara la Sinaia. — A-Paltă sora s a reîntors în ca­­pitală, cu trenul de Verciorova, D. Bălăceanu, ministru plenipotenţiar a ţare! la Constantinopole. Feliola VOCII «COVURLUIULUI, 29 COMTESA NEGRA PARTEA I. Montadert şi Vilguerin XVI. (Urmare) Ia casa de la colţul bulevardului sunt situate la al douele elugiu ate­lierele costumierei. E un lung şir de camere vaste ve­sel luminate şi garnite, pe fie­care părete cu costume din toate timpurile . Şi din toate ţările : travestiri de bal mascat, haine de teatru etc. Stăpâna casei, o femee amabilă, foarte iubită de artişti, artistă ea în­săși prin ingeniositatea concepțiunilor sale, troneaza acolo în mijlocul unui escadron volant de june fete vesele, ușore și abile ca niște zine. Când întră Montadert, rugă pe vân­­­tătoare, ce venise întru întâmpinarea sea, să’l anunțe D-nel­e... Costumiera se grăbi de a primi pe ziarist, pe care ’l cunoscea din re­­putațiune. — Ce e pentru serviciul D-tele D-le Montadert? întrebă ea cu un zimbet. — Ași dori, D-nă, să’ți vorbesc un moment în particular, răspunse re­porterul, care nu voia să spună sco­pul visitei sale dinaintea fetelor ce’i sfâșiați din ochi cu curiositate. Foarte bucuros,­­zise D-na B... pu­ţin surprinsă. Ea introduse pe june într’un fel de mic budoar cu totul tapetat cu ogling, care era desemnat în casă sub denu­mirea de­­ salon de încercare. A duce la bun sfârşit între vorbirea nu era uşor. Nu trebuia cu nici­ un preţ ca cos­­tumiera să poata gâci la ce gen de anchetă era să fie amestecată. Pe drum Montadert își făcuse pla­nul dar esifca în momentul de a-l pune în executare. Ceea ce era să spună era extrem de îndrăsneț, și dacă D-na B... lua lucrul în ren, trebuia să renunțe de a afla ce­va. Dar nehotărîrea era cel mai mic defect al junelui. Alungă aceste din urmă esutațiunî. Costumiera îi desemnase un scaun, și punendu se și ea jos,, aștepta. Montadert începu : — D-nă, (zise el, rm s’a spus că eșci extrem de spirituală și prin ur­mare indulgentă. D-na B... avu un gest de protestare. — Ceea ce mă încurajează, conti­nuă Montadert, a’ți deschide inima... Din ce în ce mai mirată, D-na B... luă lucrul pe ton vesel. — Deschide-o, D-le, deschide-o ! — Iată. Iți aduc­ aminte fără în­­doieala de balul de la Assommoir, ce a avut loc astă ierna la Elysée-Mont­martre ? — Negreșit ca’mi aduc aminte... în timpul celor 15 (Jile ce i au pre­cedat s’a lucrat aci (Ji și noapte, și a fost una din perioadele noastre cele mai bune... Ei bine, D-nă, hasardai, neno­rocirea mea... sau fericirea mea... mă conduse la acel bal. D na B... rădică capul cu o iro­nică expresiune de fisionomiă. — Dar, D­ie... z zise ea. — O ! scifi, D-nă, că o să mo in

Next