Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-14 / nr. 3173

ir - — ■”»■ *"Ovar *lsmîr*.-• VOCEA COVURLUIULUI — Ni se spune că D. ministru »l finanțelor va suprima postul de ins­pector al Creditelor agricole, însăr­cinând cu atribuțiunile sale pe ins­pectorii financiari. — Se vorbesce tn cercurile guver­namentale că D. I. C. Brfttianu, în vitoarea combinaţiune ministerială, va încredinţa portofoliul internelor D-lui general Lee», preşedintele Camerei. — Suntem informaţi că o comisiune va pleca la usina Krupp spre a pri­mi materialul de artilerie destinat armatei române. — Aflăm că licitaţiunea podului de peste Dunăre se va amâna pentru primăvara viitoare. — D. ministru de resbel se va duce să inspecteze peste câte­va tjile trupele din Dobrogia. — Miniştri! au plecat la Curtea­­de­ Argeş spre a asista la Inaugurarea catedralei. — Novoje Vremja publică un ar­ticol, în care angaează pe România a renunţa la amiciţia îndouiasâ a Austro-Ungariei şi ase *.li» cu Rusia. — Cetim in Epoca : Aflăm că guvernul are intenţiunea de a propune la des hiderea Corpu­rilor legiu^are un proj°ct de lege care să facă posibilă numirea D-lui inspector general Dr. Teodori ca di­rector al serviciului sanitar civil, post pe care la mai ocupat şi pe care a fost silit a l părăsi, ca ne­fiind com­­patibil cu mandatul de senator. Asemene se va propune modifica­rea legii care opreşce pe advocaţii Statului să facă parte din Corpurile le­giuitoare. — Aflăm că Sâmbătă sa luat din nou interogatul D-lor fraţi Oroveanu. D. jude de instrucţiune ar fi decla­rat D-lui deputat Oroveanu că cred­­ca în două ijile totul o să se sfâr­şască. — D. Ştefan Iorgulescu, director la Monitorul oficial, se zice că a fost numit membru la Curtea de apel din Bucureşci. Se vorbeşte de numirea D-lui N. Xenopt­­, directorul Voinţei naţionale, în locul D-lui Iorgulescu. — D­oii miniştri sunt convocaţi pentru Marţi in consiliu sub preşe­­dinţa M. S. Regelui. — Cetim în Românul. Mutările în magistratură urmeazâ. D. Arvanezu, membru la Curtea de apel din Ilfov, a fost mutat în aceeaşi calitate la laşi, la locul D-sele s a numit D. G. Simionescu, membru la Curtea de apel laşi. Pe de altă parte ni se spune că D. G. Simionescu este un meritoriei jurist şi autorul unei broşuri remar­cabile asupra Tutelei. — D. Wilhelm de Toth, secretarul legaţiunii austro-ungare din Bucureşci, este transferat tot în acastă calitate la Sofia. — România libera spune că linia ferată Bender-Reni, făcută în timpul răsboiului din 1876 — 1877, şi stri­cată de Ruşi în urma războiului, e restabilită din nou, aşa că poate fi pusă în circulaţiune în ori­ce moment Podurile de pe aceasta liniă sunt toate de fel. — Cetim în România . Cu începere de 1» 15 Nouembrie, Lupta din lași, organ al D-lu­ G­ianu, se va strămuta în Bucureșci, și va deveni ițiar cotidian — Se cfice că guvernul a mai is­­butit să plasese pe piețele Berlinului rente în valoare de vre şese milioane. — Se asigură că noua remaniare ministerială va avea loc îndată după sosirea de la Curtea de Argeş a M S. Regelui şi a primului ministru. In scopul acesta D. V zanu­ a şi so­sit în Bucureşci. — Navigatorii sunt preveniţi, după un avis al administraţiunii tarelor imperiului otoman, că de la 3 (15) Septembrie trecut un foc scînteietor din 10 în 10 secunde, visibil de la 10 mile, a fost aprins pe capul Leros sau Veros, coasta Anatolie­, în marea Negra, la o distanță de­­ 110 metri aproape de la extremitatea acestui promontor. Evenimentele din Bulgaria — Neue Feete Presse primeşte din Petersburg urmatorea telegramă : Astăzi, curg ca plaea acusaţiunile contra Germaniei şi Austriei. Katkov se plânge contra aliaţilor că aţîţă pe regenţi contra Rusiei. Legată prin arangeamentele de la Skiernievice ş Kremsier, Rusia a trebuit să trimită pe Kaulbars fără ca să-i dea şi mij­loacele spre a impune respect. Cabi­netul din Petersburg a comptât însă pe sprijinul Germaniei şi Austrie pentru ca să înfrângă resistenţa re­genţilor. Din articolul 41 Grusul Frem­denblatt Rusia poate acum vedea cum practică agenţii Austriei şi Germa­niei prietenia pentru Rusia. — Sovremennija Isvestiji amintești resbelul din Crimea și zice că tot* loviturile pe cari le-a primit Rush pănă în timpul din urmă au urmat din causă că Rusia a uitat că dru­mul spre Constantinopole trece prin Viena. In cestiunea Orientului, Aus­tria trebue dată la o parte, şi la ne­voe resistenţa ei trebue înfrântă. Rey a făcut Rusia că a câştigat cu sacri­ficie enorme două provincii turceşti pentru falsul său aliat, şi ren face ci continuă şi acum a fi păzitorul inte­reselor Austriei. — Now os­ti, accentuât­d necesita­tea unei acţiuni energice, i zice că Ru­sia înainte cu cese săptămâni era în stare să ocupe Bulgaria fără nici-un pericol pentru pacea Europei. Acum dușmanii ei au isbutit să se uneasce și să se pregătască, dar atât de departe n’au ajuns în­cât să poată începe un răsboiu cu Rusia. Un pas decisiv cu o lovitură poate schimba situaţiunea în faversa Rusie! Adversarii Rusiei ar fi nevoiţi să renunţe la intrigile ascunse şi să privoacă lupta pe faţă, Rusia nu se poate deslipi de Bulgaria.^ Pentru C3 dar ar mai şovăi ? Bulgarii doresc a scăpa de actualii lor conducatori, Rusia deci are un drept moral de a pune un capet co­­mediilor jucate de regență. Rusia to­­lereaza prea de mult acele comedii, e timpul spre a le spulbera. îndată ce primul soldat va călca pe pământul bulgar, nu va mai rămânea nici cea mai mică urmă din toate aceste . — Din Varșovia se anunță că gu­vernatorul general Gurko a primit o scrisoare autografă de la ţarul, cu propunerea să primască postul de co­misar extra­ordinar în Bulgaria. Gur­ko a răspuns că se simte prea mă­gulit de noua dovada de încredere a ţarului, dar crede că acţiunea mea numai atunci va avea succes dacă va fi sprijinită de forţa militară. După aceasta generalul Gurko a primit o depeșă cifrată a țarului și a plecat imediat la Petersburg. — Din Paris se telegrafieza cția­­celor vieneze . Cu privire la alegerea principelui Bulgarie!, o schimbare oficiale de pă­reri încă nu s’a făcut, precum *’» făcut nici o propunere positivă, de­ci s’a vorbit despre principele Wa­­lemsr al Danemarcei. Rusia printr’o circulară cum și prin convorbiri a declarat cabinete­lor că îndată ce Sobrania ar realege pe principele Alx­indru, trupele el vor întră imediat în Bulgaria. La Paris se crede că în afacerea Bulgariei Ruşia va merge mână în mână cu Turcia. — Din Viena îl se scrie 111­­ Nimzet, organul guvernului din Bu­dapesta că delicata şi mult agitată ccs­iune bulgară, de­şi face obiectul negociărilor diplomaţiei, totuşi e de­parte încă de a dobândi o soluţiune­ definitivă înainte de alegerea şi re­­cunoscerea noului principe de cătră puterile semnatare,­­departe, câţi tâlhari evadaţi sunt, a­­tâte lovituri de tun se dau... Prin ur­mare, de­oare­ce ai auzit cinci lovi­turi de tun, au fugit cinci hoţi. — Cum ! strigă junele, cinci tâl­hari evadaţi ! — Da, D-le locotenent. Locotenentul află «poi că bandele de ţerani ce vin JDBe ti§I cu urmări­rea tâlharilor spre a scăpa ţera di el şi a câştiga premiul ce se dă sce-| luia ce duce !n«po în im­phisare, mort »•n vio, pe un tâlhar evadat. Apoi întrebă : » Şi «O «imualamintele celor ci­nci bandiţi ce se urmăresc. — Da, D-le locotenent. Noi am umblat anume apre a transmite aem-­ nalamentele. — Cruji că vor fi prinşi. — Pentru mine nu e umbră de ÎLdoLciâ. Din 41­ tâlhari evadaţi, se prind regulat 48. Conversaţiunea mai urmă câte­va minute între locotenentul de infan­terie şi brigadir ; apoi acest din urmă, după ce salută din nou, dădu pin­teni calului şi plecă înainte. Junele şi continuă drumul in a­­ceeaşi direcţiune, şi sjunse peste pu­ţin în oraş. Se îndreptă spre bheuri spre a’şi satisface curiositatea, şi după o­ers, simţind vcuindu’i apetitul, întră în­tr’un mare restaurant, situat în un» din stradele principale. Restaurantul era plin ta acel mo­ment. El se pregatia a pleca spre a se duce aiure, când un băiat alergă la el, 4i(£°du’l . — Dacă Domnul vrea să aștepte o minută, o «â avem loc liber. — Bine, răspunse locotenentul, voi așteptă... II. George fi Ma­rcel. Un căpitan își terminase prânzul și junele ofițer se rostală cu grabă în locul lăsat liber. Intr o năvală atât de mare nu și poate cine­va gândi a avea o n­asa nu­mai pentru sine. Ast­fel locotenentul trebui să se pună între două perpepe Nu ne vom ocupa de vecinul din dreapta. Vecinul din stânga înse va fi din partea noastra obiectul unei a­tențiuni speciale. Era un frumos june de vre 30 di ani, cu o toaletă elegantă, cu părul blond, lung şi buclat, cu barba mă­tftsosa, cu taliă sveltă și grațiosă Acel june percurgea cu atențiune coloaneie unul ijiar. — D-le, îl t J’se locotenentul, dupi ce vei sfârși 4»»rul, fi-vel destul de bun spre a mi’i da ?... — Bucuros, D-le, răspunse junel* blond. După un cuart de ora feea trecei în mânele locotenentului. Junele blond făcu un semn, și băia­tul alergă. — Trimite­m! pe D. Loustalot. Stăpânul stabilimentului alergă în grabă. — Lta-me la ordinele D-lui Geor­ge , iriba el cu un ton supus. Cute­­a spera că D. George n are a se­ plânge de serviciu nici de calitatea bucatelor. — De loc, Loustalot. — Atunci cu ce pot servi pe D George ? — Șeii noutăți?... — Despre ce, D­­e George ?... — Despre evisiunea de doi dimi­neți... — Scia ceea ce şcie tot lumea .

Next