Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-14 / nr. 3173
ir - — ■”»■ *"Ovar *lsmîr*.-• VOCEA COVURLUIULUI — Ni se spune că D. ministru »l finanțelor va suprima postul de inspector al Creditelor agricole, însărcinând cu atribuțiunile sale pe inspectorii financiari. — Se vorbesce tn cercurile guvernamentale că D. I. C. Brfttianu, în vitoarea combinaţiune ministerială, va încredinţa portofoliul internelor D-lui general Lee», preşedintele Camerei. — Suntem informaţi că o comisiune va pleca la usina Krupp spre a primi materialul de artilerie destinat armatei române. — Aflăm că licitaţiunea podului de peste Dunăre se va amâna pentru primăvara viitoare. — D. ministru de resbel se va duce să inspecteze peste câteva tjile trupele din Dobrogia. — Miniştri! au plecat la Curteade Argeş spre a asista la Inaugurarea catedralei. — Novoje Vremja publică un articol, în care angaează pe România a renunţa la amiciţia îndouiasâ a Austro-Ungariei şi ase *.li» cu Rusia. — Cetim in Epoca : Aflăm că guvernul are intenţiunea de a propune la des hiderea Corpurilor legiu^are un proj°ct de lege care să facă posibilă numirea D-lui inspector general Dr. Teodori ca director al serviciului sanitar civil, post pe care la mai ocupat şi pe care a fost silit a l părăsi, ca nefiind compatibil cu mandatul de senator. Asemene se va propune modificarea legii care opreşce pe advocaţii Statului să facă parte din Corpurile legiuitoare. — Aflăm că Sâmbătă sa luat din nou interogatul D-lor fraţi Oroveanu. D. jude de instrucţiune ar fi declarat D-lui deputat Oroveanu că credca în două ijile totul o să se sfârşască. — D. Ştefan Iorgulescu, director la Monitorul oficial, se zice că a fost numit membru la Curtea de apel din Bucureşci. Se vorbeşte de numirea D-lui N. Xenopt, directorul Voinţei naţionale, în locul D-lui Iorgulescu. — Doii miniştri sunt convocaţi pentru Marţi in consiliu sub preşedinţa M. S. Regelui. — Cetim în Românul. Mutările în magistratură urmeazâ. D. Arvanezu, membru la Curtea de apel din Ilfov, a fost mutat în aceeaşi calitate la laşi, la locul D-sele s a numit D. G. Simionescu, membru la Curtea de apel laşi. Pe de altă parte ni se spune că D. G. Simionescu este un meritoriei jurist şi autorul unei broşuri remarcabile asupra Tutelei. — D. Wilhelm de Toth, secretarul legaţiunii austro-ungare din Bucureşci, este transferat tot în acastă calitate la Sofia. — România libera spune că linia ferată Bender-Reni, făcută în timpul răsboiului din 1876 — 1877, şi stricată de Ruşi în urma războiului, e restabilită din nou, aşa că poate fi pusă în circulaţiune în orice moment Podurile de pe aceasta liniă sunt toate de fel. — Cetim în România . Cu începere de 1» 15 Nouembrie, Lupta din lași, organ al D-lu Gianu, se va strămuta în Bucureșci, și va deveni ițiar cotidian — Se cfice că guvernul a mai isbutit să plasese pe piețele Berlinului rente în valoare de vre şese milioane. — Se asigură că noua remaniare ministerială va avea loc îndată după sosirea de la Curtea de Argeş a M S. Regelui şi a primului ministru. In scopul acesta D. V zanu a şi sosit în Bucureşci. — Navigatorii sunt preveniţi, după un avis al administraţiunii tarelor imperiului otoman, că de la 3 (15) Septembrie trecut un foc scînteietor din 10 în 10 secunde, visibil de la 10 mile, a fost aprins pe capul Leros sau Veros, coasta Anatolie, în marea Negra, la o distanță de 110 metri aproape de la extremitatea acestui promontor. Evenimentele din Bulgaria — Neue Feete Presse primeşte din Petersburg urmatorea telegramă : Astăzi, curg ca plaea acusaţiunile contra Germaniei şi Austriei. Katkov se plânge contra aliaţilor că aţîţă pe regenţi contra Rusiei. Legată prin arangeamentele de la Skiernievice ş Kremsier, Rusia a trebuit să trimită pe Kaulbars fără ca să-i dea şi mijloacele spre a impune respect. Cabinetul din Petersburg a comptât însă pe sprijinul Germaniei şi Austrie pentru ca să înfrângă resistenţa regenţilor. Din articolul 41 Grusul Fremdenblatt Rusia poate acum vedea cum practică agenţii Austriei şi Germaniei prietenia pentru Rusia. — Sovremennija Isvestiji amintești resbelul din Crimea și zice că tot* loviturile pe cari le-a primit Rush pănă în timpul din urmă au urmat din causă că Rusia a uitat că drumul spre Constantinopole trece prin Viena. In cestiunea Orientului, Austria trebue dată la o parte, şi la nevoe resistenţa ei trebue înfrântă. Rey a făcut Rusia că a câştigat cu sacrificie enorme două provincii turceşti pentru falsul său aliat, şi ren face ci continuă şi acum a fi păzitorul intereselor Austriei. — Now osti, accentuâtd necesitatea unei acţiuni energice, i zice că Rusia înainte cu cese săptămâni era în stare să ocupe Bulgaria fără nici-un pericol pentru pacea Europei. Acum dușmanii ei au isbutit să se uneasce și să se pregătască, dar atât de departe n’au ajuns încât să poată începe un răsboiu cu Rusia. Un pas decisiv cu o lovitură poate schimba situaţiunea în faversa Rusie! Adversarii Rusiei ar fi nevoiţi să renunţe la intrigile ascunse şi să privoacă lupta pe faţă, Rusia nu se poate deslipi de Bulgaria.^ Pentru C3 dar ar mai şovăi ? Bulgarii doresc a scăpa de actualii lor conducatori, Rusia deci are un drept moral de a pune un capet comediilor jucate de regență. Rusia tolereaza prea de mult acele comedii, e timpul spre a le spulbera. îndată ce primul soldat va călca pe pământul bulgar, nu va mai rămânea nici cea mai mică urmă din toate aceste . — Din Varșovia se anunță că guvernatorul general Gurko a primit o scrisoare autografă de la ţarul, cu propunerea să primască postul de comisar extraordinar în Bulgaria. Gurko a răspuns că se simte prea măgulit de noua dovada de încredere a ţarului, dar crede că acţiunea mea numai atunci va avea succes dacă va fi sprijinită de forţa militară. După aceasta generalul Gurko a primit o depeșă cifrată a țarului și a plecat imediat la Petersburg. — Din Paris se telegrafieza cțiacelor vieneze . Cu privire la alegerea principelui Bulgarie!, o schimbare oficiale de păreri încă nu s’a făcut, precum *’» făcut nici o propunere positivă, deci s’a vorbit despre principele Walemsr al Danemarcei. Rusia printr’o circulară cum și prin convorbiri a declarat cabinetelor că îndată ce Sobrania ar realege pe principele Alxindru, trupele el vor întră imediat în Bulgaria. La Paris se crede că în afacerea Bulgariei Ruşia va merge mână în mână cu Turcia. — Din Viena îl se scrie 111 Nimzet, organul guvernului din Budapesta că delicata şi mult agitată ccsiune bulgară, deşi face obiectul negociărilor diplomaţiei, totuşi e departe încă de a dobândi o soluţiune definitivă înainte de alegerea şi recunoscerea noului principe de cătră puterile semnatare,departe, câţi tâlhari evadaţi sunt, atâte lovituri de tun se dau... Prin urmare, deoarece ai auzit cinci lovituri de tun, au fugit cinci hoţi. — Cum ! strigă junele, cinci tâlhari evadaţi ! — Da, D-le locotenent. Locotenentul află «poi că bandele de ţerani ce vin JDBe ti§I cu urmărirea tâlharilor spre a scăpa ţera di el şi a câştiga premiul ce se dă sce-| luia ce duce !n«po în imphisare, mort »•n vio, pe un tâlhar evadat. Apoi întrebă : » Şi «O «imualamintele celor cinci bandiţi ce se urmăresc. — Da, D-le locotenent. Noi am umblat anume apre a transmite aem- nalamentele. — Cruji că vor fi prinşi. — Pentru mine nu e umbră de ÎLdoLciâ. Din 41 tâlhari evadaţi, se prind regulat 48. Conversaţiunea mai urmă câteva minute între locotenentul de infanterie şi brigadir ; apoi acest din urmă, după ce salută din nou, dădu pinteni calului şi plecă înainte. Junele şi continuă drumul in aceeaşi direcţiune, şi sjunse peste puţin în oraş. Se îndreptă spre bheuri spre a’şi satisface curiositatea, şi după oers, simţind vcuindu’i apetitul, întră într’un mare restaurant, situat în un» din stradele principale. Restaurantul era plin ta acel moment. El se pregatia a pleca spre a se duce aiure, când un băiat alergă la el, 4i(£°du’l . — Dacă Domnul vrea să aștepte o minută, o «â avem loc liber. — Bine, răspunse locotenentul, voi așteptă... II. George fi Marcel. Un căpitan își terminase prânzul și junele ofițer se rostală cu grabă în locul lăsat liber. Intr o năvală atât de mare nu și poate cineva gândi a avea o nasa numai pentru sine. Astfel locotenentul trebui să se pună între două perpepe Nu ne vom ocupa de vecinul din dreapta. Vecinul din stânga înse va fi din partea noastra obiectul unei atențiuni speciale. Era un frumos june de vre 30 di ani, cu o toaletă elegantă, cu părul blond, lung şi buclat, cu barba mătftsosa, cu taliă sveltă și grațiosă Acel june percurgea cu atențiune coloaneie unul ijiar. — D-le, îl t J’se locotenentul, dupi ce vei sfârși 4»»rul, fi-vel destul de bun spre a mi’i da ?... — Bucuros, D-le, răspunse junel* blond. După un cuart de ora feea trecei în mânele locotenentului. Junele blond făcu un semn, și băiatul alergă. — Trimitem! pe D. Loustalot. Stăpânul stabilimentului alergă în grabă. — Lta-me la ordinele D-lui George , iriba el cu un ton supus. Cutea spera că D. George n are a se plânge de serviciu nici de calitatea bucatelor. — De loc, Loustalot. — Atunci cu ce pot servi pe D George ? — Șeii noutăți?... — Despre ce, De George ?... — Despre evisiunea de doi dimineți... — Scia ceea ce şcie tot lumea .