Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-14 / nr. 3173

­­INUL XIV. Nr. 1­8.173. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei , 6 luni ... io . Ve^î pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 , 6 luni ... 17 ‘ Abonamente­ se fac in Galaţi la Ad­­ministraţiunea i^iaru­­ju , în districte la biu­­ro­mie postale. Redacţiunea : 22 atr. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. T­elegrams Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. SOFIA, 22 Octombrie.—­Ca răspuns la nota Rusiei, care respinge raportul ministrului de interne, guvernul Zice : Fara a avea pretenţiunea de a va ve­dea admitend conclusiunile ministru­­­­lui de interne, suntem fericiţi a cons­tata că expresiunea de atrocitate în­trebuințată în prima voastra notă e înlocuită în cea da doua prin act de violență. Cât despre plângerile ce ar fi venit din toate părțile provincielor,­­ guvernul ne­primind nici-o reclama­­ţiune, vă rogi să arătați în mod no­minal caşurile în cari s ail comis ve­xaţiuni, pentru a putea urmări şi pe­depsi pe autori cu toata rigoarea legilor. Răspunzând la telegrama genera­lului Kaulbars, telegramă datată din­­Rusciuc şi care spune că autorităţile locale au împedecat deputaţiunile ruso­file de a se presenta generalului şi a facilitat pe cele contrare, guvernul răspunde comunicând raportul minis­trului de interne, care constată că multe deputaţiuni au făcut vizită ge­neralului pe tot percursul său fără nici-o pedică din partea guvernului. E adevărat că alte deputaţiuni,­ poate mai numeroase, s’au presentat asemene pretutindene , dar astăzi se ştie că autorităţile locale au observat neu­tralitatea.­ Cu toate aceste afirmări, ministrul de interne spune că a deschis o an­chetă minuţiosă şi că e decis a pe­depsi pe culpabili cu severitatea le­gilor. SOFIA, 23 Octombrie. — D-nii Stambuloff, Mutkurok şi mai mulţi deputaţi au plecat »Zi diminaţă la Târnova. D. Nacevici va pleca Luul. Deschiderea Adunării se va face la 31 curent Gabdan-Effendi îşi exprimă părerea de reti veLead pe membrii guvernu­lui că pleca în Târnova, ceea ce nu ’l va împedeca cu toate aceste de a’țî urma misiunea sea împăciuitore. PARIS, 23 Octombrie. — Puterile se ţin în expectativă, aşteptând actele Adunării de la Târnova. BERLIN, 23 Octombrie.—Impera­­tul a primit la 2 şi jumătate ore, în presența secretarului de Stat, comtele Herbert de Bismark, pe noul amba­sador al Franciei, D. Herbette, în audiență solemnă. Acesta i-a remis scrisorile sale de acreditare, expri­mând dorința de a se pune pe te­renul intereselor comune ale celor două State. Impăratul a răspuns că speră că marea experiență în afaceri a amba­sadorului va uşura sarcina mea Am­basadorul va putea compta mult pe împărat. Primirea avea un caracter cu totul amical. Ea a ţinut 25 minute, exotica, l­etoxiera. — Representanţii Ziarelor din opo­­siţiune, întruniţi Vineri sara la clu­bul Unirea, au hotărît a publica ur­­matoarele întrebări : MARŢI, 14 OCTOMBRIE 1886. anundie linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S E R TIUNI ţi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefranca­­e se refusa. — Artico­­lele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. Cronica, locală. — D. prefect al judeţului nostru a plecat azi diminaţă cu trenul de Moldova. — IadiviZil­e Brăiass, Dim. I. Brăiass, Al. Munteanu şi T. Bărbuţă au fost prinşi cu 4 boi de furat din oraşul Bârlad. Doul boi s’au găsit la el, iar doul s’au găsit tăiaţi la măca­larul Andrei Lamare. — D. colonel Pastia, directorul ge­neral al poştelor şi telegrafului, a sosit asta şi diminaţâ in urbea nostrâ. Profităm de presenţa mea spre a’l re­­înoui în numele Gălăţenilor cererea de a grăbi construcţiunea unui local de poştă şi telegraf, în care scop Statul a fxat suma de 80.000 lei în bud­get. D-sea ca Gălăţan are o îndouită obligaţiune a face să devină o reali­tate construcţiunea promisă Galaţilor . La 15 curent va apărea un nou Ziar cotidian independent Interesele Funcţionarilor. Se va ocupa de func­ţionari. Ii urăm durată lungă şi is­bândă. — Iată mişcarea portului nostru pe Ziua de 11 Octombrie. Au sosit : 1 corabie cu smochine ;• 1 şlepuri cu cereale de la Prut ; 8 lotce cu peşce proaspet din Dobrogia. Au plecat : vaporul Duna al Co­misiunii europene la Sulina ; vapo­rul danubian Friedrich la Tulcea-Is­­mail ; vaporul danubian Orient în Rusul Dunării ; 1 vapor angles încăr­cat cu cereale ; 2 caice încărcate cu cherestea. In Ziua de 12 au sosit: vaporul danubian Carl Ludwig din susul Du­nării ; vaporul danubian Friedrich de la Tulcea-Ismail ; 1 vapor angles în­cărcat cu manufacturi și alte măr­furi ; 3 șlepuri cu cereale de la Prut, 7 lotce cu peşce din Dobrogia, Mm funcţionâză justiţia în ţara ro­­mâneasca ? Şi deci mai funcţionâză : Când se vor judeca acusaţii din Râmnicul-Vâlcel, pe cari guvernul cau­tă să -i omoare prin rele tratamente în închisoare ? Când se va termina instrucţiunea deputatului Oroveanu şi a celor­l’alţi implicaţi în atentatul de la 4 Sep­tembrie ? Când se va lua măsuri pentru a se pedepsi vandalismul exercitat con­tra Zi*rel°r România) L’Indépendance Roumaine şi Epoca ? Nu cum­va este porunca ca aceste afaceri să stea atârnate pănă după alegerile comunale ? — Cetim în VIndépendance rou­maine . Adevărul asupra stării sănătății îm­­păratului Wilhelm e că sufere de ba­lete inseparabile de marea sea etate : guta și gravela, la ca ri s’a adaos Zi* lele din urmă o diareă ce­­ slăbesce mult. De mult deja imperatorul adoar­­me după fie-care mâncare, dar în timpurile din urmă aceste somnolențe sunt mai lungi, ceea ce face a se te­me că bătrînul monarh va adormi ast­fel într’o Zi spre a nu se mai trezi. Talia dreapta a dispărut ; ochiul e tot viu, dar memoria începe a ’i lipsi și limba nu mai exprimă clar ceea ce vra să zică. — D. I. C. Brătianu s’a întors din calătoria­ ce a întreprins la Viena. Aceasta călătoria a avut de obiect de a curma dificultățile ce existau încă între România și Austro-Ungaria pen­tru încheiarea tratatului de comerț. Felicia ,VOCII COVURLUIULUI« OMUL FATAL ‘ s.A.xir MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA I­Crima locotenentului. I. Vinătorea Tâlharilor. La 9 Maiu 1830, pe la 3 ore după amezi, pe un timp întunecos și sub un cer acoperit, care făcea să semene acea Zi de primâverâ cu o Zi de tâm­­pǎ, un cavaler călare pe un cal nu prea tocmai recomandabil mergea pe sinuositățile drumului regal ce con­ducea de la Marsilia la Toulon, şi nu se mai afla de­cât la o leghe de acest din urmă oraş. Acel cavaler era un mare june de 25-26 ani. Purta uniforma unuia din regimentele de infanterie de linie şi epoletele de locotenent, şi de­şi nu aparţinea cavaleriei, ţinuta sea pe cal indica experiența unui călăreț con­sumat. Cu trei ore înainte, adecă la amezâ și câte­va minute, junele tresărise pe sea auzind sgomotul a cinci lovituri de IUD, trase la intervale egale, pe cari le aducea pănă la el slaba suflare ce venia despre Toulon, incepând de la ora când răsuna­seră acele detonaţiuni, locotenentul venuse des desfăşurându se pe câmp la dreapta şi la stânga drumului bande de ţerani armaţi cu puşci, furci şi case. Acei ţerani alergau spre un scop necunoscut, scoţând strigăte şi îndrep­­tându-se unii spre mare şi unii spre uscat. — Ce dracu se petrece pe aci ? se întrebase junele de mal multe ori. Nu cum­va şi-aţi dat întâlnire în a câstă ţară horde de lupi sau de câni turbaţi ? Naturalmente un’şi putuse răspunde, şi călătorii pe cari îl ajugea uu şolad mai mult de cât el. In fine, puţin după momentul când i’am presentat lectorilor noștri, auzi răsunând după el galopul regulat a unor cai. Se întoarse și venu la câte­va sute de pași doar gendarmi în mare ți­­nută. Gendarmii îl ajunseră. Unul era brigadir. — Iată, se gândi ofițerul, o foarte excelentă ocasiune de a’mi satisface curiositatea. Și adaose tare : — Brigadire ? — D­­e locotenent ? întrebă briga­­dirul ast­fel interpelat, oprindu’și ca­lul și fâcând salutul militar. — Poate ’mi vei putea explica două lucruri cari mă intrigheaza mult de câte­va ore. — Voi face-o cu plăcere, D-le lo­cotenent, dacă ’mi va fi cu putință... — Mai întăi seii pentru pe la a­­mézâ s’au tras cinci lovituri de tun ?... — Scifi foarte bine. — Pentru ce? — Spre a se face cunoscut locui­torilor din țară să deschidă ochii și să se păzdscă, de oare­ ce a avut loc o evadare de tâlhari... — A ! ast­fel s’a semnalat o eva­dare ? — Mai multe, D-le locotenent. Pen­tru un simplu tâlhar ce scapă se trage numai o lovitură de tun, două pen­tru două, trei pentru trei, şi aşa mai

Next