Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-14 / nr. 3173
INUL XIV. Nr. 18.173. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei , 6 luni ... io . Ve^î pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 , 6 luni ... 17 ‘ Abonamente se fac in Galaţi la Administraţiunea i^iaruju , în districte la biuromie postale. Redacţiunea : 22 atr. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. Telegrams Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENTIA HAVAS. SOFIA, 22 Octombrie.—Ca răspuns la nota Rusiei, care respinge raportul ministrului de interne, guvernul Zice : Fara a avea pretenţiunea de a va vedea admitend conclusiunile ministrului de interne, suntem fericiţi a constata că expresiunea de atrocitate întrebuințată în prima voastra notă e înlocuită în cea da doua prin act de violență. Cât despre plângerile ce ar fi venit din toate părțile provincielor, guvernul neprimind nici-o reclamaţiune, vă rogi să arătați în mod nominal caşurile în cari s ail comis vexaţiuni, pentru a putea urmări şi pedepsi pe autori cu toata rigoarea legilor. Răspunzând la telegrama generalului Kaulbars, telegramă datată dinRusciuc şi care spune că autorităţile locale au împedecat deputaţiunile rusofile de a se presenta generalului şi a facilitat pe cele contrare, guvernul răspunde comunicând raportul ministrului de interne, care constată că multe deputaţiuni au făcut vizită generalului pe tot percursul său fără nici-o pedică din partea guvernului. E adevărat că alte deputaţiuni, poate mai numeroase, s’au presentat asemene pretutindene , dar astăzi se ştie că autorităţile locale au observat neutralitatea. Cu toate aceste afirmări, ministrul de interne spune că a deschis o anchetă minuţiosă şi că e decis a pedepsi pe culpabili cu severitatea legilor. SOFIA, 23 Octombrie. — D-nii Stambuloff, Mutkurok şi mai mulţi deputaţi au plecat »Zi diminaţă la Târnova. D. Nacevici va pleca Luul. Deschiderea Adunării se va face la 31 curent Gabdan-Effendi îşi exprimă părerea de reti veLead pe membrii guvernului că pleca în Târnova, ceea ce nu ’l va împedeca cu toate aceste de a’țî urma misiunea sea împăciuitore. PARIS, 23 Octombrie. — Puterile se ţin în expectativă, aşteptând actele Adunării de la Târnova. BERLIN, 23 Octombrie.—Imperatul a primit la 2 şi jumătate ore, în presența secretarului de Stat, comtele Herbert de Bismark, pe noul ambasador al Franciei, D. Herbette, în audiență solemnă. Acesta i-a remis scrisorile sale de acreditare, exprimând dorința de a se pune pe terenul intereselor comune ale celor două State. Impăratul a răspuns că speră că marea experiență în afaceri a ambasadorului va uşura sarcina mea Ambasadorul va putea compta mult pe împărat. Primirea avea un caracter cu totul amical. Ea a ţinut 25 minute, exotica, letoxiera. — Representanţii Ziarelor din oposiţiune, întruniţi Vineri sara la clubul Unirea, au hotărît a publica urmatoarele întrebări : MARŢI, 14 OCTOMBRIE 1886. anundie linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N S E R TIUNI ţi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancae se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. Cronica, locală. — D. prefect al judeţului nostru a plecat azi diminaţă cu trenul de Moldova. — IadiviZile Brăiass, Dim. I. Brăiass, Al. Munteanu şi T. Bărbuţă au fost prinşi cu 4 boi de furat din oraşul Bârlad. Doul boi s’au găsit la el, iar doul s’au găsit tăiaţi la măcalarul Andrei Lamare. — D. colonel Pastia, directorul general al poştelor şi telegrafului, a sosit asta şi diminaţâ in urbea nostrâ. Profităm de presenţa mea spre a’l reînoui în numele Gălăţenilor cererea de a grăbi construcţiunea unui local de poştă şi telegraf, în care scop Statul a fxat suma de 80.000 lei în budget. D-sea ca Gălăţan are o îndouită obligaţiune a face să devină o realitate construcţiunea promisă Galaţilor . La 15 curent va apărea un nou Ziar cotidian independent Interesele Funcţionarilor. Se va ocupa de funcţionari. Ii urăm durată lungă şi isbândă. — Iată mişcarea portului nostru pe Ziua de 11 Octombrie. Au sosit : 1 corabie cu smochine ;• 1 şlepuri cu cereale de la Prut ; 8 lotce cu peşce proaspet din Dobrogia. Au plecat : vaporul Duna al Comisiunii europene la Sulina ; vaporul danubian Friedrich la Tulcea-Ismail ; vaporul danubian Orient în Rusul Dunării ; 1 vapor angles încărcat cu cereale ; 2 caice încărcate cu cherestea. In Ziua de 12 au sosit: vaporul danubian Carl Ludwig din susul Dunării ; vaporul danubian Friedrich de la Tulcea-Ismail ; 1 vapor angles încărcat cu manufacturi și alte mărfuri ; 3 șlepuri cu cereale de la Prut, 7 lotce cu peşce din Dobrogia, Mm funcţionâză justiţia în ţara româneasca ? Şi deci mai funcţionâză : Când se vor judeca acusaţii din Râmnicul-Vâlcel, pe cari guvernul caută să -i omoare prin rele tratamente în închisoare ? Când se va termina instrucţiunea deputatului Oroveanu şi a celorl’alţi implicaţi în atentatul de la 4 Septembrie ? Când se va lua măsuri pentru a se pedepsi vandalismul exercitat contra Zi*rel°r România) L’Indépendance Roumaine şi Epoca ? Nu cumva este porunca ca aceste afaceri să stea atârnate pănă după alegerile comunale ? — Cetim în VIndépendance roumaine . Adevărul asupra stării sănătății împăratului Wilhelm e că sufere de balete inseparabile de marea sea etate : guta și gravela, la ca ri s’a adaos Zi* lele din urmă o diareă ce slăbesce mult. De mult deja imperatorul adoarme după fie-care mâncare, dar în timpurile din urmă aceste somnolențe sunt mai lungi, ceea ce face a se teme că bătrînul monarh va adormi astfel într’o Zi spre a nu se mai trezi. Talia dreapta a dispărut ; ochiul e tot viu, dar memoria începe a ’i lipsi și limba nu mai exprimă clar ceea ce vra să zică. — D. I. C. Brătianu s’a întors din calătoria ce a întreprins la Viena. Aceasta călătoria a avut de obiect de a curma dificultățile ce existau încă între România și Austro-Ungaria pentru încheiarea tratatului de comerț. Felicia ,VOCII COVURLUIULUI« OMUL FATAL ‘ s.A.xir MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA ICrima locotenentului. I. Vinătorea Tâlharilor. La 9 Maiu 1830, pe la 3 ore după amezi, pe un timp întunecos și sub un cer acoperit, care făcea să semene acea Zi de primâverâ cu o Zi de tâmpǎ, un cavaler călare pe un cal nu prea tocmai recomandabil mergea pe sinuositățile drumului regal ce conducea de la Marsilia la Toulon, şi nu se mai afla decât la o leghe de acest din urmă oraş. Acel cavaler era un mare june de 25-26 ani. Purta uniforma unuia din regimentele de infanterie de linie şi epoletele de locotenent, şi deşi nu aparţinea cavaleriei, ţinuta sea pe cal indica experiența unui călăreț consumat. Cu trei ore înainte, adecă la amezâ și câteva minute, junele tresărise pe sea auzind sgomotul a cinci lovituri de IUD, trase la intervale egale, pe cari le aducea pănă la el slaba suflare ce venia despre Toulon, incepând de la ora când răsunaseră acele detonaţiuni, locotenentul venuse des desfăşurându se pe câmp la dreapta şi la stânga drumului bande de ţerani armaţi cu puşci, furci şi case. Acei ţerani alergau spre un scop necunoscut, scoţând strigăte şi îndreptându-se unii spre mare şi unii spre uscat. — Ce dracu se petrece pe aci ? se întrebase junele de mal multe ori. Nu cumva şi-aţi dat întâlnire în a câstă ţară horde de lupi sau de câni turbaţi ? Naturalmente un’şi putuse răspunde, şi călătorii pe cari îl ajugea uu şolad mai mult de cât el. In fine, puţin după momentul când i’am presentat lectorilor noștri, auzi răsunând după el galopul regulat a unor cai. Se întoarse și venu la câteva sute de pași doar gendarmi în mare ținută. Gendarmii îl ajunseră. Unul era brigadir. — Iată, se gândi ofițerul, o foarte excelentă ocasiune de a’mi satisface curiositatea. Și adaose tare : — Brigadire ? — De locotenent ? întrebă brigadirul astfel interpelat, oprindu’și calul și fâcând salutul militar. — Poate ’mi vei putea explica două lucruri cari mă intrigheaza mult de câteva ore. — Voi face-o cu plăcere, D-le locotenent, dacă ’mi va fi cu putință... — Mai întăi seii pentru pe la amézâ s’au tras cinci lovituri de tun ?... — Scifi foarte bine. — Pentru ce? — Spre a se face cunoscut locuitorilor din țară să deschidă ochii și să se păzdscă, de oare ce a avut loc o evadare de tâlhari... — A ! astfel s’a semnalat o evadare ? — Mai multe, D-le locotenent. Pentru un simplu tâlhar ce scapă se trage numai o lovitură de tun, două pentru două, trei pentru trei, şi aşa mai