Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-26 / nr. 3210
VOCEA COVURLUIULUI ----- ----r**-*- ------------ — D. Ioa n Brătianu, președintele consiliului, nu s’a reîntors de U Fiorica. — Ieri raportorul comisiunil îos&r cinată cu răspunsul U mesagiul tronului a cetit Îq staul acelei coraisiuni prrj’ctul s6u de răspuns l« discursul coroanei. — Grupul D-lui N. Flev» se considera ca format Printre ai se! fostul primei «1 capitale! numera pe D-nul C. C. Arion, Tache Ionescu Al. Djuvara, C. Disescu și alții. — In comisiuea Camerei D. Sturdz* a declaret c& nu primesce met un amend-mneot U proiectul său de lege asupra învăfâmîntulu!— Ni se spune că împrumutul relativ U su presume* agiului, de care s'a vorbit acum lâ'eva 4'h*, nu era de cât un pretext pentru acoperirea deficitului. In cercurile guvernamentale se nădăjduia că opoasiunea ar vota un *semene împrumut pentru a scăpa țara de agiu , sondându-se mai mulţi membri induniţi din toate grupurile opoziţiunii parlamentare, şi constatând că dîaşii se temesc de virimente ulerioare şi de o... tragere pe sfera guvernul a renunţat la proiectul său. — Baronul da Myr este aşteptat filele aceste în capitală. D-sea îşi va remite scrisorile de reihieraare. In locul baronului de Myr se vorbeşce că va veni, ca ministru al Austro Ungariei în Bucureşci, comntele Goluchowky. — In secţiunile Camerei s’a discutat ieri legea comunală. Ni se spune că un mare număr de depuţi vor propune un amendament pr n care să se prescrie uniformitatea dimensiunii şi culorii buletinelor de vot. Felicităm pe iniţiatorii acestui proiect. — Sunt doul candidaţi la scaunul de episcop al Dunării de jos : S . Parthenie Clinceanu şi S. S.Inocentie Ploeşteanu, vicarul mitropoliei. — Membrii oposiţiunii botoşănene s’au dus ieri la D. C. Boerescu si ’ au rugat sa ia in mână causa lor la Senat. In urma unei convorbiri cu D nil Mârzescu si D. Bratianu, D sea a primit aceata însărcinare si va anunţ» o interpelare guvernului. — Se (Jlice că D-nil Dim. Brătianu şi Mârzescu vor lua cuvîntul În Senat în discuţiunea generală asupra răspunsului la discursul tronului. In Cameră, între alţii, D-nui Carp şi Maiorescu vor vorbi cu aceeaşi ccasiune, şi paragraful relativ la alegerile comunale a lor vor trata cu deamănuntul cestiunea evenimentelor de la Botoşani. Se ştie că toate amendamentele pe cari le propusese D. Carp, membru în comisiunea pentru redactarea râs punsului la decursul tronului, su fost respinse. — Comitetul executiv liberal independent s’a întrunit ieri la 5 ore la D. Dim. Brătianu. Erau presanţi D-nii Mârzescu, C. Boerescu, ChintesCU, Frumuşanu, N. Isvoranu, senatori, G. Pandi, Gr. Cozidini, Butculiscu, deputaţi, şi alţii. S’a discutat răspunsul la discursul tronului şi cestiunea unei interpelii în privinţa afacerilor de la Botoşani — Cetim în Voinţa Naţionaă Ieiî Camera de punce sub acusaţiune a întrat în deliberarea afacerii atentatului din fata de 1 Septembrie ascultând rechizitoriul D lui procuror general. Astăz}( S3 va continua deliberarea şi se crede ca camera de punere sub acusaţiune se va pronunţa în acest afacere chiar în şedinţa de a stâji sail cel mult mâne. In urma unor noue revelaţiuni făcute in afacerea atentatului din 4 Septembrie de cătră chiar unul din inculpaţi, D. S. Populeanu, procuror general pe lânga curtea de apel din Bucureşci, a cerut şi obţinut de la camera de punere sub acusaţiune de a se face un supliment de instrucţiune. Acesta lucrare s’a făcut de Dr. AndronesCU, prim-procuror, și D. A. Dobriceanu, jude instructor, și a fost înmânată de al’altăieri soara D-lui procuror general. — Cetim în Lupta. După cum am spus în numărul trecut, primul ministru a hotărît schimbarea prefectului de Botoşani şi disgraţiarea dinastiei Filat, Vestitul prim r Iutsnss a făcut mai multe (} U anticameră fără a fi primit de stăpân Cestiunea este pe cine să pună în locul D-lui Rojniţa. Se vorbeşce de mai mulţi : de D nil Lupu Costache, Neron Lupaşcu şi alţii — In 4'UR *1 g*nul mitropolitului primat, D. loan Britianu a fost în persoană la mitropolitul Moldovei pentru a’l ruga să vie să presideze Congresul. Mitropolitul era foarte indignat de faptul că a fost tras pe sfera, și numai după mari stăruința s’a hotărît să vie la Cameră. — D. Sp. H.ret, secretarul general al ministerului instrucțiunii publice, va pleca trei sail mâne în inspecțiune în Moldova. D. Haret este trimis de D. Sturza in aceast inspecțiune, pentru ca la întoarcerea sea să poata face mai multe mutări de profesori cari camereză pe D. Sturza. — D. I. Câmpineanu, noul primar*1 capitules va fi primit astăzi în audienţă de cătră Rege. — Studiile pentru construirea liniei Iaşi-Vasluid sunt terminate de consiliul technic. — Guvernul va susţinea candidatura vicarului mitropoliei la scaunul de episcop al Dunării de Jos. — Se crede că discuţiunea răspunsului , adresa tronului va începe în Cameră la finele septămânei. Guvernul se aşteptă la o discuţiune mare şi importantă. Textul proiectului de adresă este redactat ; nu se poate depune în Cameră din cauză că D. prim-ministru lipseşte din capitală. — Este vorba de a se pune în libertate Dl. Enacovici de la Botoşani, Guvernul caută un mijloc cum să-l pună în libertate fără a se compromite prea tare pentru faptul precipitatei arestări. — Cetim în Naţiunea: In sînul grupului junimist s’a şi ivit neînţelegeri privitoare la atitudinea politicei ce trebue să o urmezi în viitor. Cei mai mulţi înclină spre o oposiţiune francă şi energică ; unii înse, sau mai bine unul, şi acesta din fruntaşi, a început iarăşi să facă guvernului protestări de devotament. Toate încercările făcute de acest fruntaş junimist de a pacifica pe amicii Bel n’au isbutit până acum. — D. I. Câmpineanu refusă pănă acum postul de primar al capitalei. Unii susţin că motivul ar fi sănătatea D-sele, alţii că e vorba să între iarăşi în minister. — Cetim în Românul : Joi Sinodul, Senatul şi deputaţii se vor întruni în sala de şedinţe a Camerei pentru a proceda la alegerea unui episcop în locul Eminenţei Sale Josef, ales mitropolit primat. — Duminecă, cu obicinuitul ceremonial, se va face învestitura şi instalarea mitropolitului primat. — In urma iniţiativei guvernului român, în curând vor reîncepe negocierile pentru încheiarea unei convenţiuni comerciale Între Romania și Turcia. — Duminecă, la orele 2 d. s’a pus temelia pactului administrativ al prefecture! județului Ilfov, care ss clădesce tot pe locul cel vechi al caselor M. Ghica. Privirea și gândirea D-lui de Labarcei se intorsera spre cer In același timp. Ii părea ci era să ve U umbra zimbitoare a comandantului Kiul utrtâu da i pentru a doua oră. — Copilul meu, dise el orfanului, nu mal sta aci, ai nevoe de repaus .. Vino . urmeazA-m6 . să plecăm... — D*, D-le, te voi urma... dar mal întăi UsA- ne sa îngeuum h a incA o dată lângă acest mormânt unde doarme sărmana mea mamă .. Voesc să’l spun că mi sosesce o ușurare., voesc să'l mulțumesc că te a trimis la mine... Timp de cfttc va minute Haul se rugă cu o mare ardoare, apel se sculă, veni la M*rcel și’i d se : _ 1 »tame D-le . Fa din mine ce vel vres... pune voința D tele în locul voinței mele, câci nu mă simt nici în 8’are de a voi. D. de Libsrdei apucă brațul tunelul și’l duse in tăcere. Ia momentul când ajungeau aurîn doul la primele case din sat, Raul întrebă : — N’o să ne intoarcem în casa ce locuia mama mea ? — Malfirdin, rispunse Marcel. — Unde mă conduci ? — Li mine. Orfanul nu adsese nici-un cuvînt şi continuă a urma pe conductorul sta. Marcel ocupa in cel mai principal otel din oraş un apartament cu trei camere .. Instală pe Raul in una din acele camere., il coostrînse a lui* puţină hrană, a se arunca pe un pat, şi veghiă asupra somnului sta cu tot* solicitudinea şi amorul unei mame tabelor primelor tim e petrecute de orfan lângă tatăl seu adoptiv , ne va ajunge a spune că Marcel, spre a consola şi a reînsufleţi pe juna, panea în lucrare toate mijloele iubirii celei mal iogenioase, şi Rau, natura iubitoare prin excelenţă, nu vtia cum să’l arăte în de ajuns recunoscinț» sen infinită. In a patra ri Raul manifestă dorința arjetare de a se duce să reveda pentru ultima oarA casa uudi muris D-na de Sineuse. D. de Libardes 11 acompaniă. O scenă sfâșietdre avu loc în acea casă defertft. Orfanul îngenunchia cu suspine dinaintea patului pe care dormise mama sea, dinaintea fotolielor pe cari se pusese... O căuta la pragul fiecarei camere... O chiema tare, credea aproape că era să’i răspundă fi că va au(Ji dulcea el voce (}ia — Copilul meu, iată-me.. Marcel știa că durerea se linișcesee exalându-se. Nu dădu deci lui Raul aici una din acele consolaţiuni banale, cari, departe de a uşura inima, produc mai multă durere. Efectul prevalut de el se manifestă. Suspinele şi gemetele lui Raul se stinseră puţin câte puţin... Korimele îl curseră cu mai puţină amărăciune.... O melancolia resemnată înlocui prima furiă a disperării sale... Deihasim mic secretar, dia care luă un portofolii plin cu hârtii, șizise lui Marcel : — Mulțumesc că m ai însoțit... mulțumesc că m ai lăsat să plâng... Amj.is adio mamei mele... iată mă liniștit... Acum să părăsim acestă locanță... Abia întorci la otel cu D. de Lambardes, Raul luă din portofoliul o bârf Ne pare inutil a stărui asupra de-l cinciu'i .