Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-26 / nr. 3210

VOCEA COVURLUIULUI ----- ----r**-*- ------------­ — D. Ioa n Brătianu, președintele consiliului, nu s’a reîntors de U Fio­­rica. — Ieri raportorul comisiunil îos&r cinată cu răspunsul U mesagiul tro­nului a cetit Îq staul acelei coraisiuni prrj’ctul s6u de răspuns l« discursul coroanei. — Grupul D-lui N. Flev» se con­sidera ca format Printre ai se! fostul primei «1 capitale! numera pe D-nul C. C. Arion, Tache Ionescu Al. Dju­­vara, C. Disescu și alții. — In comisiuea Camerei D. Sturd­­z* a declaret c& nu primesce met un amend-mneot U proiectul său de lege asupra învăfâmîntulu!­— Ni se spune că împrumutul re­lativ U su presume* agiului, de care s'a vorbit acum lâ'e­va 4'h*, nu era de cât un pretext pentru acoperirea deficitului. In cercurile guvernamentale se nă­dăjduia că opoa­siunea ar vota un *­­semene împrumut pentru a scăpa țara de agiu , sondându-se mai mulţi mem­bri ind­uniţi din toate grupurile opo­zi­ţi­unii parlamentare, şi constatând că dîaşii se temesc de virimente ul­­erioare şi de o... tragere pe sfera guvernul a renunţat la proiectul său. — Baronul da M­yr este aşteptat filele aceste în capitală. D-sea îşi va remite scrisorile de reihieraare. In locul baronului de Myr se vorbeşce că va veni, ca ministru al Austro Ungariei în Bucureşci, comn­­tele Goluchow­ky. — In secţiunile Camerei s’a discu­tat ieri legea comunală. Ni se spune că un mare număr de depu­ţi vor propune un amenda­ment pr n care să se prescrie unifor­mitatea dimensiunii şi culorii buleti­nelor de vot. Felicităm pe iniţiatorii acestui proiect. — Sunt doul candida­ţi la scaunul de episcop al Dunării de jos : S . Parthenie Clinceanu şi S. S.Inocen­­tie Ploeşteanu, vicarul mitropoliei. — Membrii oposiţiunii botoşănene s’au dus ieri la D. C. Boerescu si ’­ au rugat sa ia in mână causa lor la Senat. In urma unei convorbiri cu D nil Mârzescu si D. Bratianu, D sea a pri­mit aceata însărcinare si va anunţ» o interpelare guvernului. — Se (Jlice că D-nil Dim. Brătianu şi Mârzescu vor lua cuvîntul În Senat în discuţiunea generală asupra ră­spunsului la discursul tronului. In Cameră, între alţii, D-nui Carp şi Maiorescu vor vorbi cu aceeaşi c­­casiune, şi­­ paragraful relativ la a­­legerile comunale a lor vor trata cu deamănuntul cestiunea evenimentelor de la Botoşani. Se ştie că toate amendamentele pe cari le propusese D. Carp, membru în comisiunea pentru redactarea râs punsului la decursul tronului, su fost respinse. — Comitetul executiv liberal in­dependent s’a întrunit ieri la 5 ore la D. Dim. Brătianu. Erau presanţi D-nii Mârzescu, C. Boerescu, Chin­tesCU, Frumuşanu, N­. Isvoranu, se­natori, G. Pandi, Gr. Cozidini, But­­culi­scu, deputaţi, şi alţii. S’a discutat răspunsul la discursul tronului şi cestiunea unei interpelii în privinţa afacerilor de la Botoşani — Cetim în Voinţa Naţion­aă Ieiî Camera de punc­e sub acusa­ţiune a întrat în deliberarea afacerii atentatului din fata de 1 Septembrie­ ascultând rechizitoriul D lui procu­ror general. Astăz}( S3 va continua deliberarea şi se crede ca camera de punere sub acusaţiune se va pronunţa în acest afacere chiar în şedinţa de a stâ­ji sail cel mult mâne. In urma unor noue revelaţiuni făcute in afacerea atentatului din 4 Septembrie de cătră chiar unul din inculpaţi, D. S. Populeanu, procuror general pe lânga curtea de apel din Bucureşci, a cerut şi obţinut de la camera de punere sub acusaţiune de a se face un supliment de instruc­ţiune. Acesta lucrare s’a făcut de D­­r. AndronesCU, prim-procuror, și D. A. Dobriceanu, jude instructor, și a fost înmânată de a­l’altă­ieri soara D-lui procuror general. — Cetim în Lupta. După cum am spus în numărul trecut, primul ministru a hotărît schim­barea prefectului de Botoşani şi dis­­graţiarea dinastiei Filat, Vestitul pri­­m r Iutsnss a făcut mai multe (} U anticameră fără a fi primit de stăpân Cestiunea este pe cine să pună în locul D-lui Rojniţa. Se vorbeşce de mai mulţi : de D nil Lupu Costache, Neron Lupaşcu şi alţii — In 4'UR *1 g*nul mitropolitului primat, D. loan Britianu a fost în persoană la mitropolitul Moldovei pen­tru a’l ruga să vie să presideze Con­gresul. Mitropolitul era foarte indignat de faptul că a fost tras pe sfera, și nu­mai după mari stăruința s’a hotărît să vie la Cameră. — D. Sp. H.ret, secretarul gene­ral al ministerului instrucțiunii pu­blice, va pleca trei sail mâne în in­specțiune în Moldova. D. Haret este trimis de D. Sturza in aceas­t inspec­țiune, pentru ca la în­­toarcerea sea să poata face mai multe mutări de profesori cari cam­­er­eză pe D. Sturza. — D. I. Câmpineanu, noul primar­­*1 capitules va fi primit astăzi în au­dienţă de cătră Rege. — Studiile pentru construirea liniei Iaşi-Vasluid sunt terminate de consi­liul technic. — Guvernul va susţinea candida­tura vicarului mitropoliei la scaunul de episcop al Dunării­ de Jos. — Se crede că discuţiunea răspun­sului , adresa tronului va începe în Cameră la finele septămânei. Guvernul se aşteptă la o discuţiune mare şi importantă. Textul proiectului de adresă este redactat ; nu se poate depune în Ca­meră din cauză că D. prim-ministru lipseşte din capitală. — Este vorba de a se pune în libertate D­l. Enacovici de la Bo­toşani, Guvernul caută un mijloc cum să-l pună în libertate fără a se com­promite prea tare pentru faptul pre­cipitatei arestări. — Cetim în Naţiunea: In sînul grupului junimist s’a şi ivit neînţelegeri privitoare la atitudinea po­liticei ce trebue să o urmezi în viitor. Cei mai mulţi înclină spre o oposi­­ţiune francă şi energică ; unii înse, sau mai bine unul, şi acesta din frun­taşi, a început iarăşi să facă guver­nului protestări de devotament. Toate încercările făcute de acest fruntaş ju­nimist de a pacifica pe amicii Bel n’au isbutit până acum. — D. I. Câmpineanu refusă pănă acum postul de primar al capitalei. Unii susţin că motivul ar fi sănătatea D-sele, alţii că e vorba să între iarăşi în minister. — Cetim în Românul : Joi Sinodul, Senatul şi deputaţii se vor întruni în sala de şedinţe a Camerei pentru a proceda la alege­rea unui episcop în locul Eminenţei Sale Josef, ales mitropolit primat. — Duminecă, cu obicinuitul cere­monial, se va face învestitura şi ins­talarea mitropolitului primat. — In urma iniţiativei guvernului român, în curând vor reîncepe nego­­cierile pentru încheiarea unei con­­venţiuni comerciale Între Romania și Turcia. — Duminecă, la orele 2 d. s’a pus temelia pactului administrativ al prefecture! județului Ilfov, care ss clădesce tot pe locul cel vech­i al caselor M. Ghica. Privirea și gândirea D-lui de La­­barcei se intorsera spre cer In ace­lași timp. Ii părea ci era să ve U umbra zim­­bitoare a comandantului Kiul utrtâu da i pentru a doua oră. — Copilul meu, dise el orfanului, nu mal sta aci, ai nevoe de repaus .. Vino . urmeazA-m6 . să plecăm... — D*, D-le, te voi urma... dar mal întăi UsA- ne sa îngeuum h a incA o dată lângă acest mormânt unde doarme sărmana mea mamă .. Voesc să’l spun că mi sosesce o ușurare., voesc să'l mulțumesc că te a trimis la mine... Timp de cfttc­ va minute Haul se rugă cu o mare ardoare, apel se sculă, veni la M*rcel și’i d se : _ 1 »tame D-le . Fa din mine ce vel vres... pune voința D tele în lo­cul voinței mele, câci nu mă simt nici în 8’are de a voi. D. de Libsrdei apucă brațul tu­nelul și’l duse in tăcere. Ia momentul când ajungeau aurîn doul la primele case din sat, Raul întrebă : — N’o să ne intoarcem în casa ce locuia mama mea ? — Mal­­firdin, rispunse Marcel. — Unde mă conduci ? — Li mine. Orfanul nu adsese nici-un cuvînt şi continuă a urma pe conducto­rul st­a. Marcel ocupa in cel mai principal otel din oraş un apartament cu trei camere .. Instală pe Raul in una din acele camere., il coostrînse a lui* puţină hrană, a se arunca pe un pat, şi veghiă asupra somnului sta cu tot* solicitudinea şi amorul unei mame tab­elor primelor tim e petrecute de orfan lângă tatăl seu adoptiv , ne va ajunge a spune că Marcel, spre a consola şi a reînsufleţi pe juna, pa­nea în lucrare toate mij­loele iubirii celei mal iogenioase, şi Rau­, natura iubitoare prin excelenţă, nu vtia cum să’l arăte în de ajuns recunoscinț» sen infinită. In a patra r­i Raul manifestă do­rința arjetare de a se duce să reveda pentru ultima oarA casa uudi muris D-na de Si­neuse. D. de Libardes 11 acompaniă. O scenă sfâșietdre avu loc în acea casă defertft. Orfanul îngenunchia cu suspine dinaintea patului pe care dor­mise mama sea, dinaintea fotolielor pe cari se pusese... O căuta la pra­gul fie­carei camere... O chiema tare, credea aproape că era să’i răspundă fi că va au(Ji dulcea el voce (}ia — Copilul meu, iată-me.. Marcel știa că durerea se linișcesee exalându-se. Nu dădu deci lui Raul aici­ una din acele consolaţiuni banale, cari, departe de a uşura inima,­­ pro­duc mai multă durere. Efectul prevalut de el se manifestă. Suspinele şi gemetele lui Raul se stinseră puţin câte puţin... K­orimele îl curseră cu mai puţină amărăciune.... O melancolia resemnată înlocui prima furiă a disperării sale... Deih­as­im mic secretar, dia care luă un portofolii plin cu hârtii, și­­zise lui Marcel : — Mulțumesc că m ai însoțit... mul­­țumesc că m ai lăsat să plâng... Am­­j.is adio mamei mele... iată mă liniș­­tit... Acum să părăsim acestă loca­nță... Abia întorci la otel cu D. de Lam­­­bardes, Raul luă din portofoliul o bârf Ne pare inutil a stărui asupra de-l cinciu'i .

Next