Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-26 / nr. 3210

ANUL XIV. — Mr, 8,210. »BONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei » 6 luni ... io . Ve4î pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei ( 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galop la Ad­ministra­ţiun­ea Ziaru­lui, în districte la biu­­romm­e postale. 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 str. Mare MERCURI, 26 NOUEMBRIE 1888 a nuncie linia petit Pagina IV : 40 ban! , III: 80 , I N SER TI UN­I }i RECLAME Pagina III : Sobu­i La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori neb­ancate se refusa. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. I APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. J Administraţiunea : 22, str. Mare. Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA havas. BUCURESCI, 6 Decembii*.—In şedinţa de asts4* * Camerei D. Bo­­ie «i a dat demisiunea de secretar al Camerei, care a fost primită. D. ministru al afacerilor străine anunţi că arangeamentul comercial cu Francia este terminat. Proiectul codului comercial s’a tri­mis înapoi la comitetul delegaţilor spre a studia amendamentele propuse. In urmă Camera a trecut în sec­ţiuni. — Senatul a votat câte­va indige­nate, apoi a trecut în secţiuni. CONSTANTINOPOLE, 5 Noiem­­brie. — Cale indirectă.— O c­rculară a Portei din 3 Decembrie spune că guvernul bulgar, ceread Porţii să de­semneze pe candidatul s€ü pentru prin­cipatul Bulgariei şi aderând pentru a resolva în grabă la candidatura prin­ţului de Mingrelia, propusă de Rusia, Porta cere sprijinul puterilor pentru a face să se accepte aceasta candidatură. Trebue observat că circulara de mai sus a fost trimisă la toate capitalele mari afară de St.­Petersburg, împre­jurare ce tinde a arăta că aceasta cir­culară este resultatul unei înțeleger recente dintre Turcia și Rusia. BERLIN, 6 Nouembrie. — Amba­sadorul otoman sondând pe comteh- N­­obert de Bismark asupra candida­­uirei prinţului de Mangrelie, în Lt* divergenţelor anglo-ruseşci asupra a* c­stei candidaturi, comtele de Bismak ar fi răspuns că sultanului aparţine ca suzeran să ia decisiuni, că sultanul poate urma vederile ce’i par a fi mai favorabile şi că Germania ar accept® ori­ce »rangeament care e de naturi a aplana dificultăţile actuale. PEKING, 6 Decembrie. — Un de­cret ai împĕrateeel anunţi regulare* cestiunii mutării catedralei de la Pe­­k­ng In acest decret împĕràtesa laudă pe papa și clerul catolic și și exprimă simpatiile sele pentru Francia, VIENA, 6 Decembrie. — O repre­sentațiune a avut loc cu ocfesiunea jubileului teatrelor regale. Imperatul, împĕràtesa și familia regală sa­­s s­tat la aceasta representațiune. S’a cân­tat imnul național şi s’a aclamat îm­­paratul. BELGRAD, 6 Decembrie.—Depu­­taţiunea bulgară a visitat pe D. Ga­raşanine şi a exprimat dorinţa de a fi primită de regele, care i-a acor­dat o audienţă la artezâ. Deputaţiu­­nea va pleca probabil mâne. A te vedea ultima spin telegrafic pag. II QALAJ­, 25 Nouembrie ISS6. De oare­ care timp mai în fie­care­­Ji se vorbesce că negociările pentru încheiarea unei convenţiuni comer­ciale cu Austro Ungaria, negociaţiunî întrerupte acum 6 luni din cause pe caii le am expus la timp, s- a re­începe peste lum­e puţin timp. Lucrul j­ană aiuta nu e anunțat oficial nici macar oficios din partea noastra. Dar de oare­ce în Parlamentul monarchiei vecine chiar miniştrii au spus ci a­­ces­e negociațiuni vor reîncepe şi că sa spera a a­junge la un resultat sa­­tisfacător, trebue să fie adevorat. Atare fiind cestiunea, noi trebue să ne intrebăm în ce condiţiuni putem reîncepe tratările cu vecina nostra. Răspunsul e lesne. Nu putem trata de cât pe basa de a se acorda o pro­­tecţiune eficace industriilor existente şi cari s’ar putea înfiinţa în ţara noas­­tră, cum şi de a se asigura exportul produselor noastre agricole şi a vitelor. Fără îndeplinirea acestor condițiuni, n’avem pentru ce trata cu Austro­Uoga ria Ori-ce tratare pe alte b*st ar fi iarăși o pâcalelà pentru noi. In schimbul acestor avantangie le­ide ce ne ar acorda laonari­hia veci­nă, i-am putea și noi conceda avan­tagie pentru fabricatele sale ce n’ar putea fi produse în România, şi, sla­vă Domnului, sunt destul de nume­­rose aceste articole pentru ca Austro- Ungaria să ne poata acorda puținul ce’i cerem. Dar mai pre­sus de toate, cum de atâte ori am avut oersiune­a cere, trebue să ne preocupe cestiunea ga­ranțiilor unei sincere aplicări a con­versiunii încheiate, ca să nu păţim ca cu convenţiunea trecută, pe care am apuicat’o numai noi, pe când ve­cina noistră a găsit diferite pretexte spre a eluda clausele acelei convenţiun’ ce ne era favorabile. Ca cea mai si­gură garanţia pentru noi nu vedem de tât facultatea pentru ambele părţi de a denunţa convenţiunea când li s’ar părea că nu se aplică sincer de o parte şi o de alta, cu condiţiune ca denunţarea să se facă cu şase luni înainte. Dacă monarchia vecină are dorinţa de a aplica lec convenţiunea faţă cu noi, n’ar putea face nici-o dificultate de a primi aceasta clausă justă. Cronica locaţia. — 1) «rele din Bucureşti spun că cele mari şanse, spre a fi ales episcop al eparthiei noastre, le are P. S. S. 1 îocentie Moisiu Pipeştanu, ac­tual vicar al mitropoliei da Bucureşci. — Aceieşi (Jure spun că e vorba de permutarea D-lui L­upu Costache, prefectul judeţului­ nostru,4la Botoşani. — Resboiul *fiu că D. M. Deşliu, supleant la tribunalul nostru, ar fi demisionat. Nu ştim dacă faptul e positiv, dar am regreta mult dacă s*r adeveri, cad magistratura perde mult pria părăsirea ei de tineri in­struiți ca D. cDeşliu, Cronica Ixxtexlexa» — Cetim în Epoca . Cu toate diBm­mţirile ce ai s’* a dat, putem afirma că generalul Ipotescu va fi permutat la Craiova, în locul generalului Berendel, care va lua co­manda divisiunii din Botoşani. E probabil inse că generalul Be­rendel nu va lua efectiv comanda di­visiunii din Botoşani, precum nu a comandftt efectiv divisiunea din Cra­iova, fiind detaşat la direcţiunea for­tifica­ţiunilor. —­ Duminecă «era sa dat la clu­­bul miliar o serată în onoarea prin­­ţilor L­opold şi Ferdinand de JLo­­henzolern. Ministrul de resbei a purtat un toast A A. II., la care au răspuns prinţul Leopold în franţuz­şte şi prin­­ţul Ferdinand în româneşte. Felicia .VOCII COVURLUIULUI* 29 OMUL FATAL S.A.T7 MA­RT­IRUL UNEI MAME PARTEA II. Fiul de adopţiune iii. Copilul de adopţiune După ce se li­nişti puţin acesta pri­­nă emoţiune, Raul reluă : . — O ! D lejSpune’mi numele D-tele... pune'mi numele amicului tată­l nt V... Marcel începu a tremura« Poate că Raul cunoscea m­asele ce era să propunțe. . poate câ orfanul er* să se dea înapoi blestemând pe acel ce omorÎ86 pe tatăl st­a ; dar csita­țiunea era imposibilă. Marcel murmură : — Sunt baronul de L^bardbi... — D. de L*bardès !... strigă Raul. A ! aveai dreptate, D le, de a spune că iubiai pe tatăl meu și că tatăl meu te iubit ». In ultima sea seri­edre, scrisă pe patul seu de «gom­ă și pătată de sângele sei­, vorbia de D-tea mamei mele spunându’l că moar­tea mea te va face foarte nenorocit... Acea seriedie sântă, pe a cărei cu­vinte sproape le au șters lacrimele mamei mele și a mele, o posed.., e aci... îți voi arăt&*o ,. Lacrimile lui Marcel cădeau arije tore pe mâna lui Riul, și în zăd*r se silia a le opri. — A ! D-l^ continuă judele, nu’mi «scunde aceste lacrimi, pe cari te face să le verși amintirea tatălui meu. , Dacă ce­va în lume ar putea ușura inima mea sdrobită, ar fi ele... Sunt aproape fericit în imensa mea durere, de dre­ce, în momentul când totul se surpă împrejurul mi­c, găsesc o inimă amică... — Da, o inimă amică... răspunse Marcel, o inimă devotată ! Nu, nu eșci sÎDgur pe pămînt ! In fața mormîntului abia închis a mamei D-tele, îți jur, copilul meu, că voi avea pentru D-tea iubirea unui pă­rinte !... Vrei sa’mi acorzi puțin iu­birea unul fiu ?. .­­— Dacă vreți ! replică R*ul cu e- X*it»țiun3. A ! tdiă viața mea e a D-îele de aci înainte... Me sal vizi, D le... Cu profunda mea desperări se uni» o descuri-gfare fără mirgini V­itorul înspăimîntă la 20 de ani, când nu sa întinde aici­ o mână spre D tea... Dacă n’ai fi venit U mine, cine știe dacă ași fi avut puterea și curagiul de a trăi !... — Nenorocit copil ! strigă Marcel înspăimîntat, ta gândiși să mori ! Fiul plecă capul și murmură : — Da, D le... — Li­etatea D-tele ?... — Voiam si revăd pe tatăl meu... voiam si mă duc lângă mama mea... A! D-le, dacă ai șei ce este isolarea, isolarea absolută... au dejeri în mij­locul lumii, când simte cine­va în inimă tesaure de iubire .. — Vai ! se gândi Marcé­, o sciU.lt Apoi t&re : — Dar acum «a dispărut acele gândiri funeste, acele proiecte sinistre, nu e așa? — O ! acum voesc să traese, acum nu mai sunt singur... am un amic,.« amicei totalul mai..

Next