Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)

1887-01-15 / nr. 3248

ANUL XV, — Nn 8,24» abonament pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni . . . 10 « V«ŞI pag. IV premiul c­ent abonaţii» pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente­ se fac in Galaţi la Ad­­ministraţiunea «Ziarul­ui,în districte la bir­­ourile postate. Redacţiunea : 22 atr. Mare. BANI EXEMPLARUL: «cm VINERI, Ifi IANUARIE 1887. A N U N C I E liuia petit Pagina IV : 40 bani III : 80 . I N S fc R T I V N I ji RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 lei Repedune se fac cu ra­tat însemnat. Scrisori nefrancate se retusa. — Artico­­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administraţiunea : 22, str. Mare. ’ou- T^leg'iams Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 26 Junusrie — Io Şedinţa de »41 * Camere! s’an petre» 1 cot nisce scandaluri ne ma! pomenite, cari se pot c­rac^erisa de teroare par UmenUrâ guvernamentală. Fiind » se devolu interpelare* D lu! A Djuvara asupra coaverițiu­­ni! consulare cu Germani», primul ministru declară că dq pots răspund a« um. pice însă că ouî târ4­0 v* veni cu aceasta coavențiune, care acum se negocieazâ, și adaoge că va ven* cu convențiun! consulare și cu alte State. — La Senat D. Mâ»z seu a adre­­sat guvernului două interpelări. .LONDRA, 26 Januarie. Maui se va desch de Parlamentul. Camera comunelor se va ocup« mal înt&i de reforma regulamentului 8EU interior. Prima cestiune de tx^minat este aceea de a se sei dacă de acum în»­ipte o simplă majoritate va fi de a juna pentru a aduce închiderea dis­ecţiunii. LONDRA, 26 «Ianuarie.— Limba­­giul ţinut da 4 *rul Stand­ard pare a arăta că cabinetul ’şi va da silinţele spre a amâna or’-ae desbatere în pri­­fii t* cestiunii irlandese. ROMA, 26 J*au*rfo.— Prinţul A­ 1* XAn­dru de Battenberg, îl soți t d­­fratele stu, prințul Francisc «Josif, ot­­­latoresc amîndoui sub numele de ba­roni de Hartenan. Un secretar ti în­­soțesce. Prințul AliXandru și fratele său au plecat din M lan după ab­ez*. E se duc la Genua. AGENȚIEI LIBERE. 00 NvST A N TINO­POLE. 26 J­aua rie. — Toţi auibasadorii puterilor, a­fară de sir W. White, ambasadorul AngHterel, au primit, pe D Z^nccft D. de R&dowi­z, ambasadorul Ger­msin It i-a făgăduit ajutorul eeu. VIENA, 26 Januarie — In cercu­rile noatre cele mai bine informate sa dice cA svonurie «.Urinante, car &a causat o emoţtiue aşa de viu, a­­blcă­ieri, au fost inventate de fiarele anglese în profitul Augliterei, care are interes să împingă la un resbel pentru a pescui în apă turbure. Aceleşi diare, şi într’un scop iden­tic, tu dat soirea că influenţa lui sir W White este astăzi preponderentă pe lângă Sublima Porta, BERLIN, 26­­Ianuarie. — Gazeta de Voss anunță că o fabrică din Berlin, primind din Francia o comandă de e­­ther sulfuric, s’a informat pe lângă guvernul german dacă poate primi a­­cea comandă. Guvernul­­ a răspuns să continue a preda marfa Ură grijă, dar să o ta- X ze scump. A ie vede» wlria» i­irî telegrafice pag III GALAJ­, 15 ianuarie 1887. A-i’alt­­ieri s’a desvoltat în Cameră şi interpelarea Daul Maiorescu asu­pra vandalismului exercitat a doua zi după atentatul contra primului mi­nistru asupra redacţiunilor a trei li.i»re din opozi­ţîune, România, Epoca, In­dependenţa română. Ilustrul orator a arătat în tem­eni­ moderaţi cei caracterisezi discursu­­rile, dar cu o putere de argumentare nerefutabilă, cât de culpabilă a fost conduita autorităţilor în faţa actelor de violenţă comise de mulţimea ce­tăţenilor pacinici a l poliţiei, sub b'âid* ocrotire a eî. şi cum nici pănă *s- W4»j după patru luni, nu s’a luat nici o măsură pentru descoperirea au­torilor, ceea ce probez* interesul pu­teri! de a nu se descoperi. A răspuns primul ministru, s*C mei bine n’a răspuns nimic la faptel imputate de D. M­iorescu. S’a măr­ginit num­ai a face personalităţi ca şi cu interpelarea D-lui Fleva. Ş\ ca şi cum primul ministru nu s’ar f simţit de t&ică a lupta singur cu un orator c& D. Majorescu, a chiemat în ajutor pe colegul stu D. Stătescu care şi D sea s’a depărţit de la mo­der&ţiunea ce întrebuinţază de ordinar. ahsultatul interpelării era de preve- zut, mai ales că se luasem precauţiu'U^a votuli î pe faţă, ceea ce probezâ de s­juns tema guvernului ca la votul se­cret să nu alunece mulţi în credin­cioşii sei nemulţumiţi din suflet, dar ne­îndrăsnind a se da pe faţă. La votul pe faţă negreşit că nu puteau vota contra guvernului de cât cel ce sub­scriseseră moţiunea D-lui Mgorescu Guvernul a repurtat ast­fel o strălu­cită victoria numerică. Dar numai o comparaţiune între cel ce la votat contra guvern­ului şi cei ce au votat pentru a jo­ de a stabili a cui a fost triumful moral. v*"*f X osa-Ice* lecsit$ci. — Nu ştim dacă alte minister«^ gând­sc la încurigearea comerțului, al instrucţiunii fose nu numai că se gândesce, dar a şi luat măsuri seriose pentru acesU Sc scie că la fie­cara trimestru elevii s­alelor steandare fac câte o probă scrisă. Până acum elevii făceau pe acelaşi caiet ruspatru probele scrise. Ministeriul instrucţiunii a luat acum înse măsura de a cere aceste probe la Bucureşci. Pentru ce? Ar fi pueril a crede că are sa ceteasca zecile de mii de probe din tota ţara. Deci nu se poate explica măsura D-lui Iainiptru »l instrucţiunii de cât pe dorinţa încurageării vînzetoriîor de hârtiâ. In adever pănă acum elevii ave*u nevoe numai de un caiet pe a­n, de aci înainte vor avea nevoe de pa tru, câci caietele trimise ministeru­lui nu se mal înapoiesc. Laudabilă intenţiune ! — Trupa germană a D-lul Moris­­sou dă astă searâ comedia Kean de Alcxandru Dumăg­ grolul luiTSman se va juca de D. Morissou. — Catim în Epoca . Aflăm din isvor autorisat că M. S. Regele nu numai a cerut ministrului de interne un raport scris asupra tu­turor incidentelor aifel de ieri, dar încă a luat măsuri de a se informa despre acesta incidente şi pe alte căi de­cât cele oficiale. — Cu tot succesul relativ ce a do­bândit Muţi, D. Brătianu nu este mul­ţumit. Putem afirma că ieşind de la fiola „VOCII COVURLUIULUI“ 66 om FAUL s^xir MARTIEIUL UNEI MAME PARTEA III­Bianca de Presles V. La castel. Cor.tr u a doua 4 plecă întru în timpinuea amicului stu L^ jimi­tate drum în’â ui o calescă ,minunată tr^să de d n cal ce se g?sira mal bur 1 în Toulon . 1 r V zitiul opri trăsuri ve4end pe y GontrAD. Ac^st din urmă se presenta fo oblon și strîrse amîndouă mânele ce O&ronul de Polart îl întindea cu efu­­siune strigându-i : — A ! scumpe vicomte, cât sunt de fericit de a te vedea !... Vrei să mă scobor cu D-tea, sau vr­e să te urci lângă mine ? — Scobor- te, dacă vrei, scumpul meu baron, replică Gontran. Etc­ înainte, și avem tot timpul spre a sosi la castel pentru ora prânzulu’.^ D. de Po­rt părăsi trăsura și’ș­­treru brațul sub a lui Gontran. — In adever, 4foes baronul, scifi că’lui va fi foart­e gre­u a părăsi fiu, m­â­na D voatre Provence, scumpul meu Go­dran ! Nu ți-ași pu^ea spune cât mi-ai devenit de necf.ssr...NTș pute» sta fără D-'î», și creie 4^ei de ier m * a părut forte lungi pentru că nu •e Vf deam... — C ede. scumpe bsroo^, răspun­dea Gontran, că simt pentru D tea o simpatiă cel puțin egală cu aceea ce’țî inspir. . — Ași suferi mult d*că mari îc­­doui, și cu toate aceste va trebui sfc ne separăm .. Preseața mea in Af* ica este ind’Bpens­ibilă .. trebue să i a a­­colo spre a începe lucrările de ex­ploatare în concesiunile imense ci mi a acordat guvernul .. — Și si să pisc! în curând ? — Pres cu aici, vs­ !... Baronul suspină. Qoctrau crea că trebuia să sus­pine și el. Baronul reluă : Ca cine o să prânz se?... —■ Vom fi în familia. . t tâl m i cumnatul m- a și s aîodoue surorii mele.. — Nu va fi nic’.un străin ? — Nici unul. — Cum ! nici chiar persoanele de­­ l’altă-ier!... acele cari îmi desplac atât de mult un Domn decorat și unul june... — Seiu ce vrei să 4foî--. baronul de L^barcès și copatele Ruil de Simeuse .. — Da... Nu vor fi ? — Nu. —­ Atât d&I reu ! —­ Pentru ce ? — Pentru că’mi propuneam de a le fi cu totul desplăcut. In fine par­tida nu va fi de cât amânată Spu­­ne’nl, scumpul me­u vicomte, sper că voi fi primit roși bine de cât îo ziua când am fost presentat. Te pre vin că, dacă m- și vedea înd­u rurat de fete cLora­rtifose, aşi găsi lucrul de forţe cu gust. De oare ce sunt invitat, tre­­bue să fiu primit cu d­etincţiune, câci dacă ar fi aitminti­le, nu m’a?! gena de a arăta nemulţumirea mea.

Next