Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)
1887-07-24 / nr. 3404
ANUL XV. — Nr. 3,404. abonambnt pentru România pe ta a» • • • 20 W 6 luni . . . io « VeSÎ Pag- IV premiul oferit abonaților pentru străinătate pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţi la Ad* ministraţiunea i*4*11* ui,în districte la biu-10 BANI EXEMPLARUL: curne postale Redacţiunea : 15 atr. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. VINERI, 24 IULIE 1880. ANUNCIH linia petit Pagina IV : 40 bail . III: 80 * I N SEITI UNI gi RECLAME Pagina III : 8obam La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Artico lele Depubplicate nu st înapoesc. Administrațiunea : 15, atr. Mare. Xelegrxstaaca.* Serviciul part. al ,Vocii Covurluiulm* AGENTIA HAVAS. PARIS, 3 August. 1.53 sara. — Intr’o două întrevedere ce a avut loc dimineți, martorii D-lui J. Ferry 91 el generalului BouUnger n’ar fi putut să preâ de a cord asupra condiţiunilor luptei. Credinţa generală e că întâlnire» nu se va face. BELGRAD, 3 August.— M. S. Regina s’a dus la Arangyalovak pentru a lua congediu de la Regele şi de la prinţul regal cari vor merge la băi în Ungari». O comisiune de 13 membri a fost Însărcinată să elaboreze un proiect de constituţiune. Se desmint povestirile 4'*rului „Pester Lloyd* a supra unor pretinse negocieri între Serbi» şi Muntenegru AGENŢIA LIBERA PESTA, 3 August.— „ Pester Lloyd1 comentând ştirea despre plecarea principelui Ferdinand 1» Târnova. Zice că este forta probabil că principele va sosi in Bulgaria dilele acest-1 da» nimeni n’ar pute» predice consdcințele acestui act» Principele, adaogă aceast foe, trebuea să îndrăsnască, căci dacă nu voia să renunțe la tron, trebuia să facă un act care, prin energia sea să dea poporului bulgar, care a devenit mai şovoitor, o nouă speranţă şi o nouă încredere. BERLIN, 3 August. UnKreutzeitmg4 vorbind de moartea D-lui Kotkoff, fa ce că nici un german nu poate regreta acestă nearte şi că din contra trebue să escleme . Un mare adversar mai puţin în aceste timpuri grele Diarul adaog* , după Skobeleff și Gambeta, Kaikon. BERLIN, 3 August. — Stirea despre hartea D. Kaikon a provocat o ridicare 1» Bursă. PESTA, 3 AugUst—»Fester Lloyd* primesce din Viena o telegramă din sorginte oficios* cjhcead că secretarul ambasadei turce a înmânat ieri U prâcz principelui de Coburg o telegraf a Porţii prin care ii amintesce primele seie declar acțiuni corecte în privința atitudinei sele. In adevăr principele Ferdinand declarase că plecarea sea în Bulgaria, fără consimțimentul tuturor puterilor, ar fi un act grăbit. Depeşa turcă adaogă ca Port» ar vedea cu părere de rea pe princepele fâiând un asemenea pas. VIENA, 3 Agust. — D-nii Nacevici și Straufky au părăsit ieri seara orașul în secret. Se credea că principele era cu dinșis dar sa aflat in urmă că va apuca direct de la Ebenthal și că va ajunge cei doi miniștri bulgari la Marchegf .’Inga Viena, pentru a urma împre*£inciPe^Gr*a în Bulgaria. SOFIA, 3 August. — Se anunță că D. Toncef președintele marei Sobranie, a declarat categoric că principele de Coburg va sosi în Bulgaria cel mult peste 4ece 4^e* Altețarea va depune msl âniâ a juran ent constituțiunei bugare, la Tărnova, şi se va duce în urmă l» Filipopoli unde va sta doua luni j tocim I în urmă se vă duce la Sofia. SOFIA, 3 August. — D. Toaceff, a părăsit Varna duteadu-se la Filipopoli. PESTA, 3 August. — D. Stoianoff a plecat la Sofia și are de gând să în'.âpă publicarea unui nou 4’*r» VIENA, 3 August. — Se telegrahiză din Constantinopol „Correspondenței politice“ că D. Vulkovici, agentul Bulgariei la Constantinopol, a insistat în ultimul timp pe lângă Port» pentru a obţine o soluţiune a cestiunei bulgare. Port» caiteza de a lua o deciune definitivă ; ea caută se aducă o înţelegere cu Rusia prin intervenirea mareşaluluî Chikir-Paşa, ambasadorul ei la Petersburg, CONSTANTINOPOL, 3 August.— Plecarea D-lui de Nelidor, ambasadorul Rusiei, pe lângă Porta, este amânată pentru 4 August. ’wXOXâ.ica» îpcsilâ — De la corespondentul nostru din Pethea primim următorea scrisoare, interesantă din mai multe puncte de vedere : „Boala de vite, de care trateza conrespondenţa mea publicată în Vocea Covurluiului de la 15 iulie, tot persistă, deşi numărul vitelor moarte s’a micşorat într’un mod simţitor. Până acuma numai în Pechea au murit peste 70 vite. După disposiţiunile autorităţilor medicale şi administrative, oamenii au spart cârdurile şi unii şiau luat vitele pe acasă, iar alţii lt° au schimbat suhaturile. La Slobozia-Conache, unde autorităţile se pare că au procedat mai răpede şi mai cu inteligenţă, mortalitatea a încetat. La Branişcea şi Piscu afla că râul se mănţine tot în starea de mal înainte Sânbără a fost pe aici un inspector interinar, D. Curteanu, care, ca şi medicii Moscu şi Conduros, a decorat că boala n’ar fi molipsitoare şi că provine numai din lipsă de iarbă şi apă. Or care ar fi causa ce a dat naşcere acestei bole, un fapt este cert că vite sânatese puse să pască pe un iemaş infectat şi să bee apă din ulucele din cari au beat cele bolnave se îmbolnăvesc numai de cât şi că numai dupe schimbarea iemaşurilor şi apei şi în urma măsurilor de isolare luate boala a început a diminua. In interval de o lună nunul în două comuni it murit peste 100 vite de ale sătenilor și nouil afiliați al bandei negre, cu Indrasnela pântecelul satisfăcut, intimpină fără să se turbure.* iată epizootia de care s’a fă* cut atâta svon prin presă !... O mulţime de vite mor, mai multe încă zac de o bolă nouă şi necunoscută, o mulţime de săteni rămân săraci lipiţi pămîntului şi faia »intereselor generale* declară că afacerea nu merită atâta tapaj !... In 4iua de 17 iulie, Pechea a fost visitată de noul prefect al judeţului, D. Ep. Perice, carele, însoţit de veterinarul Conduros, venise să se încredinţeze prin sine însuşi de răul ce -i aduce poporului rural bula de vite. După ce a visitat suhaturile pe unde erau vite bolnave, a inspectat primăria şi subprefectura, cu care o pasiune a primit diferite suplici şi plângeri. Pe toţi îi asculta cu multă bună-voinţă fâgăduindu-le cu convingere satisfacerea dorinţelor şi a întemeiatelor lor raclamaţiuni. Am avut şi eu onoarea să fac cunoşcinţa D-lui prefect şi să mă întreţin mai multă vreme cu D-sea. Foliora ,VOCE COVURLUIUX.UP NAPESTEA DEVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE. PARTEA II PROCESUL •Molli O fab ,aQUIGUt IX (Urmare) Împrejurul palatului mulţimea se scurgea încet, şi piaţa era încă năvălită de lume, când Meriadeck, călăsit de acel fel de instinct pe care -1 dă amorul, zări pe Bineta în mijlocul unei grupe. Alergă l» ea, și cât de departe putu fi auzit, târît de entusiasmul vieleriei sale, fără » se precupa de oamenii ce se aflau acolo, îl întinse obrazul și ’i - se: — Poți să te cz cutezi, D-s0ră, poți să ’mi dai acel sărutat ce mai promis. Juna modistă deveni roșiă ca o cireșă dar în același timp avu o tresărire de bucuriă. Se furișă de privirile oamenilor ce o încunjurau, și se precipită cu totul confuză înaintea lucrătorului brutal. — Ei bine, Îi uifle ea, «I să taci ! Ce ai ? Și’i arătă lumea ce rânji» împrejurul lor. Menadeia făcu un gest de indiferență. — Ce’mi pesa ? 4136 el. Voesc sărutatul meu ! Tarn câștigat. Sapristi ! Mai-am dat destulă greutate ! Iată doue oare de când stad în curtea închisori’, doue oare de când vorbesc cu un păzitor, și toate aceste pentru « te». întinse obrasul. — Aide, recompensa ! — îndată , ți-am promis e, și o vei avea» II trase la o parte în o stradă, şi ’1 întreba ceea ce se petrecuse. Meriadeck povesti cum se putuse apropia de D. de Gordousn, şi cum ÎI strecurase singur hârtia în mână. — Și » luat’o ? — Negreşit. — A găcit de unde i venia ? — A ! asta nu sciCU, N am putut vorbi impreună. Gendarmii îl ducera dar a păstrat scrisoarea, și a trebuit să o fi cetit în era presentă. Bineta bătu din palme. — A! cât de mulțumită are să fie D-sora ! Pentru a treia oara Meriadeck întinse obrasul. Junafeta Îi dădu iute cu mâna o lovitură ușoiră peste obras și se îndepărtă rîsend cu hohot, cu o ușurință și o viteză de jună gazele. Meriadeck, deconcertat, rămase câteva secunde în același loc, fără a înțelege bine ceea ce i se întâmpla, apoi se aruncă în urmărirea ei atri — A ! sirato, te voi prinde ! Dar Bineta era deja departe. Cu toate aceste fu silită a se opri la prima întorsătură a stradei. Nu mai putea alerga. Rîdea prea tara. — Acel sărman Meriadeth! zicea ea Și amintindu’și mina confusă și aerul deconcertat al junelui, îsbucnirile sale de veselia se îndouua. își ținea coastele și lacrimi îi veniră în ochi. Cu toate acestea reluă seriosul și se îndreptă spre aleele de Toariy.