Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)
1887-07-31 / nr. 3410
laftuL XV. — Nr. 8,410. JBONAMENT pentru România ^ un an ... 20 lei 6 luni . • • 10 4 Si pag. IV premiul nt abonați’or centru »trainatate ^ un an 34 101 6 luni ... 17 * Abonamente! se in Galați la Adinistrațiunea 41"u* in districte la biu.nlc postalehic postale. Rfidactiupea '• 15 str. Mare id ÎO BANI EXEMPLARUL VINERI, 81 IULIE 1887. A N U N C I B linia petit Pagina IV : 40 baa , III : 80 , I N S ETTfl U N I si RECLAME Pagina III : 86bam La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se retusa. — Articolele nepublicate nu sa înapoesc. APARE IN TOATE piLELE u£ LUCRU. Administraţiunea : 15, str. Mare. Serviciul parţ,al ,Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. TURNU-SEVERIN, 9 August. Prinţul de Coburg soseşce ici mâne ori ce este încă necunoscută. El I plec» de U TurnuSeverin cu varul Orient excortat de V»chiul bul(str. S’»a luat precauţiuni de autoritile austriace, de acord cu cele seriei pentru a asigura securitatea calorie!. Suita prințului se compune din 11 srsoane. SOFIA, 10 August. — Regenţii au lit la Lom-Palanca erl sort; vor eea acl cu miniştrii la Orşova nn vor întâmpina pe prințul de Colrg. ORŞOVA, 10 August. — D. Navici şi suita prinţului Ferdinand »a sit astă noapte aci unde vor aştepta a prinţul care şi el va sosi mâne.rinţul va pleca cu un vapor întinat de la Compania Danubiană şi se opri în porturile bulgăreşti pănă Rusciuk. Majorul Laabe, din suita prinţului, est invitat de guvernul austriac sftaea demisiunea oficială din ser-T.SEVERIN, 10 August. — Ultimele disposiţiuni luate pentru caloria pricţului de Coburg sunt urmatoarele : Pricţul soseşte astă noapte Vârciorova şi pentru a evita îmbearea în portul Severinului, pleca el Vârciorova cu trăsura pănă la kra Văi, distanţă de o oră, şi de colo prinţul va porni cu vaporul U * ore a. m. Agenţiile de navigaţune din litoralul bulgar numai, vor face onorurile AOSNŢIA LIBERA VIENA, 9 August. — Principel de Coburg va părăsi Viena negreşit mâine diminaţă la orele 8 şi jumătate va trece prin Pesta şi Orşova ducându-se la Vidin unde atingând teritoriul bulgar va lansa proclamaţiunea care este deja pregătită. PESTA, 9 August. — Monitorul oficial ungar a publicat astăzi decretul liberând pe principele de Coburg din armata austro-ungară. ROMA, 9 August. — Holera se măreşte în Italia, la Catana s’a constatat şase caşuri, la Aderno 60 şi 30 de decese. PESTA, 10 August. — Principele de Coburg va urma călătoria Sea de la Orşova la Turnu-Severin de unde Alteţa Sea se îmbarca pe Yachtul Alexandru şi va merge la Vidin. PESTA, 10 August. — Corespondentul ferului Pester Lloyd titografitză din Sofia ca Regenţii se vor duce la Turnu-Severin împreună cu Miniştrii pentru a întâmpina pe principele. VIENA, 10 August. — Ştirea unei întrevederi a principelui de Coburg cu Contele de Kalncky este desminţită, o asemene întrevedere d’s avut loc de mal multe săptămâni. ORȘOVA, lO^August.—^Consilierul Fleischman a sosit aici «Zi noaptea ca întregul personal al principelui Ferdinand. Essiâpta »4* sosirea principelui și se va îmbarca cu personalul pe vaporul care va conduce pe principele de Coburg în Bulgaria. Poliţia română şi poliţia ungari desfăşură cea mai activă supraveghere. PESTA, 10 August. — Principele Ferdinand a trecut aici sstă-^t la orele 1 şi 40 ducendu-se la Orşova. O mare mulţime era la gara înse nu a avut loc nici-o manifestaţiune de oarece principele nu s’a arătat la portieră și perdelele vagonului seu au fost lăsate tot timpul cât trenul a stat în gară. PESTA, 10 August. — Mai multe Ziare de aici publică de pest din Giurgiu și din TurnuSeverin în care se pretinde că un proiect de atentat contra principelui Ferdinand de Coburg ar fi fost descoperit la Rusciuk. Aceeste depeșl atribue acestei descoperiri întârzierea ce principele a adus plecărei Bele. Nimic nu este confirmat pănă acum în acestfe privință. Ceon-Ica, locala* — Marți seara am asistat la representațiunea pretinsului D. Donato, unul dintre cei mai mari artiştii în arta mistificării. In grădină se aflau ca la 300 persoane ce aşteptau cu impacienţă experienţele cu totul extraordinare da ipnotism. Un Domn mic, îmbrăcat în negru guler roş şi cravată albă, a adormit, a făcut să se ridice şi să se plece în felurite chipuri trei domni prea bine-voitori cari au executat în timp de vreo 40 minute evoluţiile cele mai neplăcute după placul şi comanda micului Domn, ce purta mereu o batistă struncă la mână. Subjugaţi de resistibila voinţă a acestui domo—voinţă de o aşa vă- tere cel puţin de 3 franci, doi din magnetisaţi la un moment dat şi-au desbrăcat haina şi giletca, prefăceadu-se că voesce să şi desbrace şi pantalonii, când marele artist s’a grăbit să-l oprească printr’un gest olimpic. Invitând publicul la un asemenea spectacol, Dna în cestiune a probat că are o încredere nemărginită în bunătatea, in delicateţa şi politeţa excelentei populaţiuni gălăţene. Şi a ghicit’o câci lumea s’a retras fără sgomot nici recriminări, afară de unele fluerături. Iasă, vecread că a invitat publicul pentru astă sera , o a doua pantalonadă, trebuie să cred că D sea are o încredere fără mărgini în credulitatea Gălăţenilor. In momentul din urmă aflăm că aşa Zisul Donato a şters’o din Galaţi. Cxoaal& ix — Cetim în Epoca: Miniştrii l’a a întrunit ieri diminaţă în consiliu sub preşedinţa D lui Ion Brătianu sosit în Bucureşci. Obiectul deliberaţiunilor a fost noua rasă in care întră cestiune» bulgară prin hotărîrea prinţului de Coburg de lua posesiune de tron înainte ca alegerea sea să fi fost încuviinţată de toate puterile. Şi dice că miniştrii vor ţine din nou consiliu asta* sub preşedinţa Regelui la castelul Peleş. : F dnida „VOCII COVURLUIULUI * ««PUSTE« IN1TAMENTUL UNEI LOGODNICE. [ PARTEA II , PROCESUL XII (Urmare) Ariana avu o mișcare de revoltă. Ua fulger straniu străluci în pri* irea sea. ,[1 — Ei bine, fie 1 Z*fl8 e*i li, dacă cuteză ! Va fi poate mijlocul e a răsbuna și de a scăpa pe Edj?D. de Millanges o privi. Ce vrei sa Zify Ușdră ? — Nimic, tată... Dar poți preveni pe D. Euric Boulao că, a doua Zi după condamnarea D-luî de Cordouan, deoarece D. de Cordouan va fi condamnat... — E deja de opiniunea publică. — Fie. Și juna Jétft adaose cu un aer singular : — D. Boulao poate dar, a doua Zi după acea judecată luică, să vină să se presinte aci și să cară mâna mea d e a Iui. Și se retrase. D. de Millanges rămase un moment încremenit, apoi își 7380 3 — Toate aceste se vor calma când D. de Cordouan va fi departe şi când Euric Soulac va fi bărbatul ei. XIII La 2 ore de diminaţă Euric Boulac, care era departe de a avea spiritul liniștit, deschisese încet uşa magasiei sale ce dădea pe cheul Chartrons. De la plecarea sea de la D. de Millanges aştepta acea uşă cu o impaciență febrilă, o impaciență ce ’l punea foc în vine. Ce voia cu el Tartas? Aceasta întrebare nu lăsa repaos. Ii tulburase spiritul în tot timpul prânzului la otelul de Millanges, şi ceea ce se petrecuse acolo, ameninţările indirecte a Arianei, alusiunile transparente ce ’l scăpaseră, nu făcuseră decât să -i învecască neliniştea. Ce voia cu ei Tartas? Iţi pusese din nou acest teribil punct de întrebare, după cum am venut, părăsind casa din aleele de Taurny şi întorcându-se acasă. Şi de când se întorsese au înceta de a o vedea rădicându se dinaintea ochilor sei. Nu se gândise nici a se culca nici a dormi. Petrecuse timpul cu ochii fixaţi asupra pendulei pusă în faţa lui, fumând sau mai bine stricând cu nervositate ţigări peste ţigări. Nimic nu se sfârşise încă. Totul putea cădea. Un cuvînt, mai puţin decât un cuvînt, un gest imprudent ajungea spre a ’l perde. Ce situaţiune ! Era în rjunul de a obţinea tot, mâna Arianei, adecă pentru el fericirea, o fericire supra-umană, pismuită de toţi, de a contracta o unire ce i ar consolida posiţiunea, averea, care Par face la Bordeaux egalul celor mai mari, sau de a se vedea cufundânduse amorul seu, onoareasea, libertatea sea. Putea fi sărbătorit, linguşit, felicitat, celebrat, sau a vedea numele seu tărît în noroiu, și el, când sar află de ce crimă odidsă și lașă era încărcat, putea deveni un obiect de exe*