Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)

1887-11-26 / nr. 3507

ANUL XV. — Nr. 3 50Î. flti N amint jxintrvs RomAnia an an . . . 20 lei 6 luni ... 10­­ pag. IV premiul irit abonaţilor pentru străinătate un an ... 34 Ie* 6 luni ... 17 * A­bonamentel se in Galați la Ad­­nistrațiunea Staru­­ri distincte la biu­­ri­e postale ~zgg 10 8ANÎ EXEMPLARUL JOI, 26 NOUEMBH1E ÎS*?. A N U N C I U Unix petit f IV : 40 bani III . So , N S ERTIUN I ,i RECLAME Pagina III : So bani La Go­aicA : a lei Ropcjirile se fac c» bat "ui«-?mnat. _ 'fcrlsor! neiTancate jti retusi.­— Artkw T^îe rej r.V’irRte nu »♦ în ip pese. , Rpdacțiunea : 15 str. Mare. | APARE IN TOATE pi!.ELE D£ LUCRU. | A­d­minist­raţiunea : 15, str. Mare. t X@regrxa.x2ca.« Serviciu! part.­al .Vocii Covarluiultdl* agenţia havas. BUCURESCIj ft Decembrie. C­amera, după ce ascultă mai multe terpelări, continuă discuţiunea rla­­nsului la measgin Au vorbit contra D-nul G. P*l&d Tftche Isaescu, iar pentru D­ab ipurcaou şi St. Şandrea. Diacoţiuoda generală va continu» Ane. — Senatul, de şi deciaeae în sc­­inţa de ieri a nu începe diacuţiune» lapunsulul In mesagiu pftnă ce a* a termina aceeaşi diacuţiune în C*­­aerp, a decia pe neaşteptate a se în* Jpe aati^i. Au vorbit contra D-nul Gr. Sturz» î Dim. Bratiano, iar pentru D. Dina.­torza, ministrul instrucţiunii. Discuţiunea generală a’a închis lâna dîscuţiunea pe articole. ROMA, 6 Decembrie.— Se anunţa in G»ir Agenţiei Ştefani că, după isce seii i boli­ne din Macallah, misiu­­ea anglefiă ar fi ajuna să Intâlnescà e N’gusul, ce ae crede a fi actual­itate la Aj&Dgioi. PARIS, 6 Decembrie. — Preşedin­te republice! va adresa Joi un me­­rgifi Camerelor. AGENŢIA LIBERA CONSTANTINOPOLE, 6 Decemn no. — Baronul de Hirsch a avut un cu marele tiz r o coaferanţă care ţinut trei ore, SOFIA, 6 Decembrie. — Discuţiu­­ea proiectului de lege asupra consi­­elor generale, prin care ae măresoe upoarteie cu 4 ailiand, a fost Intre* ruptă. In Sobraniă deputații își pfc­­rftsesc băncile. PESTA, S Decembrie. — Jester Lloyd­ într’un articol de sorgintă ofi­­ciosă, consistă c*, contra ordinului dat de către țar în privința Germa­niei, prea» rusă ursaeza a ataca Aus­tria și a­ concentrezi trupe pe frun­tariile austro-ungare. Pester Lloyd conchide că situa­țiu­nea e forte gravă. SAN-REMO, 6 Decembrie.—Starea sănătăți! principelui imperial nu a­ îmbunătățit, vocea i se întunecă din!­ice în ce mai mult. Regele Humbert­­ isi a amânat sosirea aea 1» San-Remo I­I PARIS, 6 Dececsfiabrîe.— G^nen-j lui Boulanger a adresat D-lui Sad.­­Garnoî, nou­ președinte al republice!) o scrisera ds felicitare. I ’ * J « • ’ WJ " * BERLIN, 6 Decembrie. — Gazeta Crucii anunță o nouă sporire a tru­pelor ruseşci csvrl sunt grâsnăci­­e pt f­untaruie germane. CONSTANTINOPOLE, 6 Decem­brie.— D. de Nelidi ft‘­amb&S, dorul Rusiei, cere Porţel a a plateapa ratile întârziate ale despăgubirii de reabei diforite Risiei chiar de la lb7S PARIS, 6 Decembrie.— Soluţiunea crîsei ministeriale nu »’» desemnat Iacă. Grupele stângei vor fi propor­­ţioufei représentat« In cabinet, Preşedintele republicei a conferit cu şefii grupurilor şi în particular cu D­an­ J­ilea Ferry, de Freycinet şi G­énenceau. PARIS, 6 Decembrie — Deputatul Bolly a făcut apel la demența D lui Carnot în faverea condamnaților din Deozeville. I}IILJí)iJ ífíi iJuítt i *.■ iS MADRID, 6 Decembrie. — O fur­tună a izbucnit pe c­st de Spaniei y % causai însemnate pagube în pro­vinciile Valența, Alicanta şi Castilia Carele au fost dărîmuate și *a acoperi* pe locuitori sub ruine. Fortuna continuă. LONDRA, 6 Decembrie. — Rush face mari sforțări pe lângă Pertfi pen­tru a o împinge să ocupe Rumelia Grecia a declarat că va raclama o rectificare de fruntarie daci statu quo nu va fi stabilit în Bulgarii. A se vedea uîftrue jetrî telegrafice pag III. GALAJI 25 Nouembrie 1887. Crisa în Francia s’a terminat cu fericire prin radicarea D-lui Sădi Car­not la prima demnitate a republice! francese.­­Toate grupele republicane din Camerele francese, care își ma­nifestaseră la primul scrutin prefe­­­­rențele pentru candidatul lor, s’au­­ unit ca un singur om la al doueie i vot asupra acestui nume stimat de­­toţi, ast­fel că I). Sadi-Carnot este alesul unanimităţii republicanilor fran­­­­cesi De aceea şi el, dându’şi seama de I sensul alegerii sale, caută a forma un minister care să conrăspundă vo­tului ce l a rădicat la presidenţia re­publice!. Acum când crisa francesa e ter­minată, câte­va reflecţiuni asupra cău­şelor ce au produs o ne pot conduce a vedea cât de departe suntem noi de ceea ce s’a petrecut în Francia Acolo era la presidenţia un republi­can încercat, ce adusese servicie în­­ semnale cause­ republicanismului, şi care pentru acesta fusese onorat de două ori cu sufragiele representan­­ţilor naţiunii spre a-i conduce des­­­­tinele. Se descopere vise la m­inisteriul de resbel traficuri făcute cu demnităţile şi onorile Statului şi că în aceste tra­ficuri e amestecată ruda cea mai a­­propiată a preşedintelui republice!, ginerele seu , să constată că pri­mul magistrat al republice!, nu nu­mai că nu repudieza purtarea neco­rectă a ginerelui seu, ci din contra caută ai acoperi cu înalta sea situ­­aţiune.­ Atunci toţi se rădică ca un singur om spre a cere scoborârea de la cârma Sta­­­­tului a unui bărbat care s’a lăsat a­­ fi preocupat mal mult de interesele ! sele familiare de cât de dignitatea ! posițiunii ce ocupa. Justiția a înhățat ! pe culpabil, macar că era ginerele ! capului Statului. Corpurile legiuitoare,­­ cu toate serviciele sale eminente din­­ trecut, n’au esu­at ai face cunoscut­­că trebue să se retragă. Nimene nu s’a gândit acolo că s ar peta onoarea ţerei lovindu-se în culpabili, ori-cât de sus ar fi puşi. Nu mai vorbim de cele-l’alte personagie mai mult sau puţin sus puse, cari tote şi-au luat sau îşi vor lua pedeapsa. Frumos exemplu, care nu numai că nu umileşte o naţiune, ci din con­tra o vădică moralmente ! Cât de departe e ceea ce se pe­trece la noi de ceea ce s a petrecut în Francia ! La noi asemene se z­ice că s au comis abusuri la ministeriul de resbel. S a făcut interpelare în Cameră, s a cerut anchetă. In zădar totul. Primul ministru, de la înălți* ■ ------—-------­Twr ■ ~ ~ ~ in—r—iiiTuaiir~iimnirT»j*« d­iola »VOCII COVURLUIULUI* Tradu­cere c3L© A. O. PARTEA I. X (Urmare). Necunoscut« obstrv*se »cestâ ti»i­­ii»te. Ittțelise încurcUur» doicel, — Ce fruiuosft copiliţâ ! 4‘8e MâLd !» tropii*. Doic» se făcu roş’ă şi obrijil se! ipeurâ o colore »saoaepe «celei» » iDglicelor de 1» booetul el. LtApol Z’^bi şi ÎDgftÎGeft : «— Nu e sșa, Ddmuft ? Z*8® ®* nu' H pentra » spuus ee v». — Iaal dal voa, D s6r$, să îwbrft­­ţişrz pa copilă ? întrebă necunoscuţi rAdicâodu şi pa jumfttste venul. Pronunţă «ceste cuvinte cu o voce tresaur&tdre. — Dar cu plăcere, Domnă, răspun­­se doic«­ ore pe cât se vede nu el» «şi de pâtrunZetare spre « observ« emoţiune« necunoscutei. Femee» lusse în braţe pe fetiţă. Atunci se petrecu pe­ vs csre deş­teptă Menţiune« doicel, ori-cât era de nebăgătdre de semi. Necunoscuta, care era galbenă o ceara, tremur« ast­fel în cât fetița er» legănată, ca să Z1®®1^ *S*? Iu brațele sele. Și de o dată acea ciudată necu­noscută acoperi« cu sarurii pline de foc obrajii cei trandafirii ti copilei. Parcă uitase tot ce se petrecuse, isocoscientă de situațiune» în care se sil«. Zimbi» la fetiță. Il vorbi» ca și cum ar fi cunoscute de mai mult timp. Și copila, pe care acesta o «mus». Întinse la ea micele sale brațe şi pă­rea a căuta desmierdarea ei. Aica­ scenă ţinu câte­va minute. Deja doica, mirată, simţi« o vagă nelinîşce. Alunii păru a ieşi fără veste din visul în ore se uitase pentru un moment. Sa uită la doică şi o venu ne­ -nişcită. Atunci, nelinişcită, ca cine­va care îşi da în fine scoia de o prostie, re­dădu doicei copila. — Ierti­ mic, Zls® vei înţelige emoţiun­ea mea când iţi voi spune a­m perdut nu de mult un copil care semăna acestei fetiţi. Şi fără a adăuga o vorbă cu o ener­g­ă de necrezut, se smulse din bra­ţele plăceri! ce sin­ţi» lângă fetiţa, ca pentru a se pedepsi de înduioşa­rea ei nechibzuită. Plecă rapide, forte ripide chiar, fă­ră a întorce capul. Apoi, când iu departe, murmuri ! — Era să me trădez Sa ascunsa împrejurul unul arbore gros. Se uită U doică. Rămase aci muH. In fine doica se sculă. Trecu prin parc pentru a sa întorne Necunoscuta atunci o urmă de da­­parte, pănă ce o vedo întrând iu o casă locuită de inginerul Robert Thu­mer­y. Atunci numai fetatea în nigru a­­pucă răpide spre bulevardurile u­­­­riare.

Next