Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-26 / nr. 3507
ANUL XV. — Nr. 3 50Î. flti N amint jxintrvs RomAnia an an . . . 20 lei 6 luni ... 10 pag. IV premiul irit abonaţilor pentru străinătate un an ... 34 Ie* 6 luni ... 17 * Abonamentel se in Galați la Adnistrațiunea Staruri distincte la biurie postale ~zgg 10 8ANÎ EXEMPLARUL JOI, 26 NOUEMBH1E ÎS*?. A N U N C I U Unix petit f IV : 40 bani III . So , N S ERTIUN I ,i RECLAME Pagina III : So bani La GoaicA : a lei Ropcjirile se fac c» bat "ui«-?mnat. _ 'fcrlsor! neiTancate jti retusi.— Artkw T^îe rej r.V’irRte nu »♦ în ip pese. , Rpdacțiunea : 15 str. Mare. | APARE IN TOATE pi!.ELE D£ LUCRU. | Administraţiunea : 15, str. Mare. t X@regrxa.x2ca.« Serviciu! part.al .Vocii Covarluiultdl* agenţia havas. BUCURESCIj ft Decembrie. Camera, după ce ascultă mai multe terpelări, continuă discuţiunea rlansului la measgin Au vorbit contra D-nul G. P*l&d Tftche Isaescu, iar pentru Dab ipurcaou şi St. Şandrea. Diacoţiuoda generală va continu» Ane. — Senatul, de şi deciaeae în scinţa de ieri a nu începe diacuţiune» lapunsulul In mesagiu pftnă ce a* a termina aceeaşi diacuţiune în C*aerp, a decia pe neaşteptate a se în* Jpe aati^i. Au vorbit contra D-nul Gr. Sturz» î Dim. Bratiano, iar pentru D. Dina.torza, ministrul instrucţiunii. Discuţiunea generală a’a închis lâna dîscuţiunea pe articole. ROMA, 6 Decembrie.— Se anunţa in G»ir Agenţiei Ştefani că, după isce seii i boline din Macallah, misiuea anglefiă ar fi ajuna să Intâlnescà e N’gusul, ce ae crede a fi actualitate la Aj&Dgioi. PARIS, 6 Decembrie. — Preşedinte republice! va adresa Joi un mergifi Camerelor. AGENŢIA LIBERA CONSTANTINOPOLE, 6 Decemn no. — Baronul de Hirsch a avut un cu marele tiz r o coaferanţă care ţinut trei ore, SOFIA, 6 Decembrie. — Discuţiuea proiectului de lege asupra consielor generale, prin care ae măresoe upoarteie cu 4 ailiand, a fost Intre* ruptă. In Sobraniă deputații își pfcrftsesc băncile. PESTA, S Decembrie. — Jester Lloyd într’un articol de sorgintă oficiosă, consistă c*, contra ordinului dat de către țar în privința Germaniei, prea» rusă ursaeza a ataca Austria și a concentrezi trupe pe fruntariile austro-ungare. Pester Lloyd conchide că situațiunea e forte gravă. SAN-REMO, 6 Decembrie.—Starea sănătăți! principelui imperial nu a îmbunătățit, vocea i se întunecă din!ice în ce mai mult. Regele Humbert isi a amânat sosirea aea 1» San-Remo II PARIS, 6 Dececsfiabrîe.— G^nen-j lui Boulanger a adresat D-lui Sad.Garnoî, nou președinte al republice!) o scrisera ds felicitare. I ’ * J « • ’ WJ " * BERLIN, 6 Decembrie. — Gazeta Crucii anunță o nouă sporire a trupelor ruseşci csvrl sunt grâsnăcie pt funtaruie germane. CONSTANTINOPOLE, 6 Decembrie.— D. de Nelidi ft‘amb&S, dorul Rusiei, cere Porţel a a plateapa ratile întârziate ale despăgubirii de reabei diforite Risiei chiar de la lb7S PARIS, 6 Decembrie.— Soluţiunea crîsei ministeriale nu »’» desemnat Iacă. Grupele stângei vor fi proporţioufei représentat« In cabinet, Preşedintele republicei a conferit cu şefii grupurilor şi în particular cu Dan Jilea Ferry, de Freycinet şi Génenceau. PARIS, 6 Decembrie — Deputatul Bolly a făcut apel la demența D lui Carnot în faverea condamnaților din Deozeville. I}IILJí)iJ ífíi iJuítt i *.■ iS MADRID, 6 Decembrie. — O furtună a izbucnit pe cst de Spaniei y % causai însemnate pagube în provinciile Valența, Alicanta şi Castilia Carele au fost dărîmuate și *a acoperi* pe locuitori sub ruine. Fortuna continuă. LONDRA, 6 Decembrie. — Rush face mari sforțări pe lângă Pertfi pentru a o împinge să ocupe Rumelia Grecia a declarat că va raclama o rectificare de fruntarie daci statu quo nu va fi stabilit în Bulgarii. A se vedea uîftrue jetrî telegrafice pag III. GALAJI 25 Nouembrie 1887. Crisa în Francia s’a terminat cu fericire prin radicarea D-lui Sădi Carnot la prima demnitate a republice! francese.Toate grupele republicane din Camerele francese, care își manifestaseră la primul scrutin preferențele pentru candidatul lor, s’au unit ca un singur om la al doueie i vot asupra acestui nume stimat detoţi, astfel că I). Sadi-Carnot este alesul unanimităţii republicanilor francesi De aceea şi el, dându’şi seama de I sensul alegerii sale, caută a forma un minister care să conrăspundă votului ce l a rădicat la presidenţia republice!. Acum când crisa francesa e terminată, câteva reflecţiuni asupra căuşelor ce au produs o ne pot conduce a vedea cât de departe suntem noi de ceea ce s’a petrecut în Francia Acolo era la presidenţia un republican încercat, ce adusese servicie în semnale cause republicanismului, şi care pentru acesta fusese onorat de două ori cu sufragiele representanţilor naţiunii spre a-i conduce destinele. Se descopere vise la ministeriul de resbel traficuri făcute cu demnităţile şi onorile Statului şi că în aceste traficuri e amestecată ruda cea mai apropiată a preşedintelui republice!, ginerele seu , să constată că primul magistrat al republice!, nu numai că nu repudieza purtarea necorectă a ginerelui seu, ci din contra caută ai acoperi cu înalta sea situaţiune. Atunci toţi se rădică ca un singur om spre a cere scoborârea de la cârma Statului a unui bărbat care s’a lăsat a fi preocupat mal mult de interesele ! sele familiare de cât de dignitatea ! posițiunii ce ocupa. Justiția a înhățat ! pe culpabil, macar că era ginerele ! capului Statului. Corpurile legiuitoare, cu toate serviciele sale eminente din trecut, n’au esuat ai face cunoscutcă trebue să se retragă. Nimene nu s’a gândit acolo că s ar peta onoarea ţerei lovindu-se în culpabili, ori-cât de sus ar fi puşi. Nu mai vorbim de cele-l’alte personagie mai mult sau puţin sus puse, cari tote şi-au luat sau îşi vor lua pedeapsa. Frumos exemplu, care nu numai că nu umileşte o naţiune, ci din contra o vădică moralmente ! Cât de departe e ceea ce se petrece la noi de ceea ce s a petrecut în Francia ! La noi asemene se zice că s au comis abusuri la ministeriul de resbel. S a făcut interpelare în Cameră, s a cerut anchetă. In zădar totul. Primul ministru, de la înălți* ■ ------—-------Twr ■ ~ ~ ~ in—r—iiiTuaiir~iimnirT»j*« diola »VOCII COVURLUIULUI* Traducere c3L© A. O. PARTEA I. X (Urmare). Necunoscut« obstrv*se »cestâ ti»iii»te. Ittțelise încurcUur» doicel, — Ce fruiuosft copiliţâ ! 4‘8e MâLd !» tropii*. Doic» se făcu roş’ă şi obrijil se! ipeurâ o colore »saoaepe «celei» » iDglicelor de 1» booetul el. LtApol Z’^bi şi ÎDgftÎGeft : «— Nu e sșa, Ddmuft ? Z*8® ®* nu' H pentra » spuus ee v». — Iaal dal voa, D s6r$, să îwbrftţişrz pa copilă ? întrebă necunoscuţi rAdicâodu şi pa jumfttste venul. Pronunţă «ceste cuvinte cu o voce tresaur&tdre. — Dar cu plăcere, Domnă, răspunse doic« ore pe cât se vede nu el» «şi de pâtrunZetare spre « observ« emoţiune« necunoscutei. Femee» lusse în braţe pe fetiţă. Atunci se petrecu pe vs csre deşteptă Menţiune« doicel, ori-cât era de nebăgătdre de semi. Necunoscuta, care era galbenă o ceara, tremur« astfel în cât fetița er» legănată, ca să Z1®®1^ *S*? Iu brațele sele. Și de o dată acea ciudată necunoscută acoperi« cu sarurii pline de foc obrajii cei trandafirii ti copilei. Parcă uitase tot ce se petrecuse, isocoscientă de situațiune» în care se sil«. Zimbi» la fetiță. Il vorbi» ca și cum ar fi cunoscute de mai mult timp. Și copila, pe care acesta o «mus». Întinse la ea micele sale brațe şi părea a căuta desmierdarea ei. Aica scenă ţinu câteva minute. Deja doica, mirată, simţi« o vagă nelinîşce. Alunii păru a ieşi fără veste din visul în ore se uitase pentru un moment. Sa uită la doică şi o venu ne -nişcită. Atunci, nelinişcită, ca cineva care îşi da în fine scoia de o prostie, redădu doicei copila. — Ierti mic, Zls® vei înţelige emoţiunea mea când iţi voi spune am perdut nu de mult un copil care semăna acestei fetiţi. Şi fără a adăuga o vorbă cu o energă de necrezut, se smulse din braţele plăceri! ce sinţi» lângă fetiţa, ca pentru a se pedepsi de înduioşarea ei nechibzuită. Plecă rapide, forte ripide chiar, fără a întorce capul. Apoi, când iu departe, murmuri ! — Era să me trădez Sa ascunsa împrejurul unul arbore gros. Se uită U doică. Rămase aci muH. In fine doica se sculă. Trecu prin parc pentru a sa întorne Necunoscuta atunci o urmă de daparte, pănă ce o vedo întrând iu o casă locuită de inginerul Robert Thumery. Atunci numai fetatea în nigru apucă răpide spre bulevardurile uriare.