Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)
1888-01-28 / nr. 3556
ii ! ! If* \ I AWL XVI. Ni. 3,63g. ibokahsnt peatra România Pt na u ... to lii , 6 iuni . . . io « 7«4î pag. IV premiul tient abonaților pentru străinătate Pt an an ... 54 lei . 6 loni ... 17 • Aboaamemel se Se in Galați la Ad■uairforaj’.anta 4**TM' ai, In diatricte la biatanle potuuc. MN i MEMYLAKuL. JOI, 28 JAKUiRIE 1888. A H n N C J U linia petit Pagina IV : 40 bani . III ^ So . JKSERTIUNÎ fi RECLAME Pagina ill : So bani La Cronica : 2 irr Repejiunie se fac c* rabat însemnat. Sensor! ne; ran cat* se refus*. — Artico« iele nepabücatc na sa k'sporee. Redacțiunea : 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE pi LELE DE LUCRU. Jj Admirdatrațiunea : 15, atr. Mare. ,X©I®5gX@,:ECi.s» iarralal part. alVecii Cevml'!laJ«, AGENTIA KATAR. BUDAPESTA, 7 Februarie— Pester Lloyd spune eft prii-țul Lnbsaeff. informat Sa Comtek Kda« ky de ps blir&rea immentft a tratatele! de %btntft &astro-geri&»p, ar fi dsclar^t ce eabiaenul lui na va Use m*r-o ob jett.cne oficiali în contra acestei publicEPI. YIENA, 7 Februarie,’— Fremden blatt 4,c® cu acestft s«;r$ cUia a Pester Lloid 9 socotită «a total i«r* prootbik la cercurile bin« informate da vreme ce se zice cl prințul L - baotif ca patea si cunejoft apreciirea cacinetului rasssc la mosasaie tind coatele Klanky i-»r ti ffteo «cestft comanic&re. BERLIN, 7 Februarie. — Reich* tftg. — Prioțul de Bismarck încep discursul seu 4,f ^L'd oâ Francia * •les ca președinte ami® »1 păci», c simțimiotele pacinice prevaleaft die* solo de Rio, eft pâte deci sft lai» cesca opinianea publii pria acern eft perspectivele dia spre Francia to devenit mul psoiaice. Ia privința Rusiei, ariresft punctu de Bismarck, ca sânt de altft pftrer de eât standi ciade»® «A na avee- i ne teme de vr’uo ette dia pa rte* Rusiei. Nu trebae îa adever s& apreciau (ituftț ones dapft iaserțiunile fiarelor Na crtd îa prese raseioP* dar erec abselutamente în cuvîntul îuperaturu Rusiei. Admit că concentrarea trapelor rases«în granițe poare sft merite atențiunea coastra, d v cu ved nici-un motiv de »semene natură » provoca ar jr&sboil răsese s*â européa. Chiar ni* rssbo & eu Franci» a’ar »trage dup$ sine an resboiâ ea Rosi», dia potrivi ua fie bou ea Rusie ar »trage dup* sine an rftskoil ea Franci». Na pot cere Rusiei exilisfcțiaal *• sapr» coaeeatr&nS trapelor sele, dar cred ci Rusie așrâpt* poate o crisi* oriental» ; e» voc $ ie sft faeft cerenlt diplomatice sasi eticaoi ; dar cestiaae* Orientala! na ae atinge de cftt în * dou» Imsft. D. de Bissiart k reamintesee oft a1* (uațiane» © încordată între Prusia ș Rusia de 1» 1S4S, dar eft tosdVua» îiopftciaire» se produs din causa reporturilor intime ele celor 3 isnper»ți, totuși Prusia » fost suutft tot de-un» sft sporesoft forțele sele, pentru « fi tare îa ces de trebaictft. Sfârșind, prințul de Bisad»rok 4'^ : »Teadeațele rîsooiaice «?e Rusiei ? Franciei ne obiigft a ne apara. Prusia « fost tot-d’a-un» Indatorifore fttft cu Rusia, cftrei» i-«m ffteat multe servicie, pentru eari patern cere recunosoința. Ca toate raporturile »misaittr«de.oaaie, amiciția Rusie! pentru go! »'» récif. Spaa eeeitt peatra » »xplica alianța noastrft ca Austria. Noi am respins cererile Rusie^taa tute» altimulal risbott din Orient Ia sader Rusia se edresft »tand Austriei. Ia timpul Congresalaî fftoeem to posibila! peatra c» sft se a dmitft toate trente Rastel. Dar nu voiam ca toate «ceste sft SQperftm pe Austrie, c& : | d«cft am fi făcut ecesu, am fi noU(i | M în dependență absolută de Rusia Publicare» tratatului nostru de a tiantft na e nic^aa altimetum nic*-o «meriatare. Tratatele noastre ca Austrie şi Italia saut «xpresiaae» nnscos&aaiutt de interese şi jde sfortftrl. Na trebae sft ne temem de ars Rusiei. Na se face rftsboid jpemr» motive de oră. Noi vom avea la fiecare din grăunţele noastre na mii ca de soldaţi ouai, fără a nu ki era pe reaervişt*. Noi încercăm a mfinţinca vechiei* oesers raporturi cu Risk, dar nu a tergftia după nimene. Rusia trebue sâ recunoseft îtiindu nea leasă a Germaniei în privinţa ttuig&rul Daca jRusia ne va invita I «om sprijini pe iâogft sultanul pr««nțiunile se'e întemeiate pe decaeiu- I oile congresului SOFIA, 7 Februarie. — Pleaare* lui Kmua-Oty pentru Sofia, undt venia ca înlocuitor al lui Gadban-ef^odi, s’a asuftaat, peatra că D. de N*■ doft ar fi deoDrtt cft dacă Kusim- I »* y ar pleca, ambasadorul Rusiei al : jar&si Constantinopole. FILIPOPOLE, 7 Februarie. — St «tirai» aci ca nuu.GfO:I Monteaegrea K Ris!se aduafta Adrunopois îo 4 copul de a năvăli ia Romei ia 1* primft-verft. FILIPOPOLE, 7 Februarie.—Ier», cu tot timpul urlt, autorităț le, deputatuaile aroadameatelor şi o maiţicu aameresft aştepuifl pe prinţul U gară unde a scut la B ore. SOFIA, 7 Februarie. — Prinţul r . ftrasit Fiiipopole la 9 ore, ei va soli la Soţia pe la 4 ore. 4 so rede« ultime scrri telegrafiei peg. III, GAlAJy 27 Januarie 1888. Alegerile pentru noua Cameră s au terminat. In ea întră deja vr’o 46 de~putaţi din oposiţiune, şi cu balotagieie numerui se poate urca la peste 50. Nu maî punem la numer pe independenţi, a căror numer se urcă la vr’o zece, şi cari sunt din acel ce*t nu merg de multe ori cu guvernul Deci acesta va avea în noua Cameră vr’o 60 de deputaţi ostili. Negreşit guvernul va dispune în viitoarea Cameră de o majoritate destul de considerabilă de vr’o 120 deputaţi. Acesta e suficient ca număr. Dar în ceea ce priveşte valoareaaleşilor, apoi în rândurile guvernamentalilor nu întâlnim decât pe ici ipe colo câte un nume mai marcant, jpe când în oposiţiune figureza toţi capii şi mai toţi membrii marcanţi al ei. Aci întâlnesc şi bărbaţi mari de Stat, şi capacităţi, şi oratori distinşi.Cu o asemene pleiadă nu credem că el va fi uşor guvernului. Primul ministru, cu toata dibăcia şi influenţa sea, jo să aibă multe negre. Neplă- cerile ce întimpina cu fosta Cameră ‘au să fie nimic pe lângă nădufurile ce o să sufere de la cea viitoare. Şi dacă compta pe acesta Cameră spre a’l trece oarecari proiecte la cari ţine, apoi îl va fi cu atât mai greu a le obţinea de cât în cea trecută. Pe noi ne bucură acest fapt, câci primul ministru, strîns de aproape, nu va mai comite atâte greşeli, nu va mai trata ca din înălţimea Olimpului pe deputaţi, ci va căuta a-l convinge când va trebui să obţină un proiect de oarecare însemnătate. Nu ştim dacă D. Brătianu, deprins de Fonda »VOCII CQFURLUiULUl• METELLA Nuvelă de George Sand. Tradusă de A. Curteanu I. [Vrmw'f). — F0rtezat nițaicesc, xaiU^j. *- Ași încerc» să te vkdsr ; d&r Uli tea n’are Sea«. — (je bel?, rog ? — Privesce, D-le, r spuase e» »ea- Hudc-se și »rftiftodu’i t»t» ei vestejiU; koala D ele lift scrisă, pe fruntea me» — E?ci Doboaft, rsspuBS^ el rftdtfAnd din umere, ocQ sa»! bine 4 * •tol irascesft pentra cft Imbâirlaeso) ^■io are via» ms» f pot »’o isapedie — O ! negreșit, Luigi, rftspaase Me Wlf» *f fi pistai v'o inftp$deos moft 1 Rscft4» P® fotoliul sec, gtibeaft tremarftad, și isbaeni în lacrimi. Comtek fa înduioșat, apoi supera*, și ped&ad ultimai&i sentiscent, îii fuse brat : — Zeu ! D-ne, a’sr îrebai sft pîftogi, a ceasta nu va face mal trameaft. Și ieși furios. — Trebae sft se sf&rcescft o dafft, ee gftodi el câod sjanse la stradft No na! am patere sft simules mai mult timp îneft o iubire pe eare n'o simt. Tote menageftriie de pftaft apam «ant cama! ipocrisii. Și apoi siobâcianea mea prelacgespe neeigaraatt și suferințele acest*! nenorocite femei lodarftm amîadoal aa fel de agonie Trebuia tftiat acest nod, daoft na vo- 4sce sft’l desEoda de voe. Ss interse dar şi o gftsi refinatft în braţele femeilor , fa mişcat şi’i ceru iertare. OM o r^a mal li »if oft», retrase mal nemulțumit de line de cftt ar fi foat dac» era s’o lase fanesft. — 8'» hotftrlt dar, își 4‘*3® el atHegând pumnii sub mamana se», ca au voi ave» energia sa ine scap de o femee. Se excită cftt pata spre a lua o decisions definitivă, și tot d’eana, I n momenta! de a o lua, simţi» oft nu v» ave» car»giol sft înfrânte desperare» Motellel. Ia cele din urmft, fie din vanitate, fie din amor, o iubes?, ba se 4®ce ani fericiţi Iftng* ea, îi datori» in parte renumek sedin lume, și er* tt 4*1® la car! era încă «s» dt framoasa, in cftt îi invidiați toți. — Ca toate a ceste trebae, se gândi el , cftdl in curând va fi iuirVdefdi arita ; na voi paies s’o in?! safer, și aa voi fi desîul de tare spre t î arenade desgottal «stb Aland roptam v» fi sgomotosft. și e d»r mibrae s’o facem de baaft voe. I Se preamble singur aproape o crft. Ia fine se opn îa mijlocul stradei. U tftude se sft soie undo se »V», ve4a cft era înaintea oteidal lui Olivier. Iatrft rftpide, latrebft de Geneves și a lift ea leacuri» eft era apesă. Il gftsi pregfttindu-se » se dace 1» b^l 1» an bancher. Olivier fa surprins de agitațiunea comielui. Nu ve4UBS întâ »st*fel. Ni* mic din cele ce 4ÎCsa nu între nies in obiceiurile aie! în caracterul șefi. Ia fins, dup& aa sfert de arft, Boon* delmonte ÎI strlase saftaa ca efasiuae, îl ragft » veni msi des !» lady Mcwbrry, și ieși rftpide ea au om ce » tfteat o crimă. Se întorse la hdy Morrbrry, o gftsi suferindă și gata de a se culca, ii »ft sc d »tri 10 *i ff mergft «net