Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)

1888-01-28 / nr. 3556

i­i ! ! If* \ I AWL XVI.­­ Ni. 3,63g. ibokahsnt peatra România Pt na u ... to lii , 6 iuni . . . io « 7«4î pag. IV premiul tient abonaților pentru străinătate Pt an an ... 54 lei . 6 loni ... 17 • Aboaamemel se Se in Galați la Ad­­■uairforaj’.anta 4**TM' ai, In diatricte la bia­­tanle potuuc. MN i MEMYLAKuL. JOI, 28 JAKUiRIE 1888. A H n N C J U linia petit Pagina IV : 40 bani . III ^ So . JKSERTIUNÎ fi RECLAME Pagina ill : So bani La Cronica : 2 irr Repejiunie se fac c* rabat însemnat. Sensor! ne; ran cat* se refus*. — Artico« iele nepabücatc na sa k'sporee. Redacțiunea : 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE pi LELE DE LUCRU. Jj Admirdatrațiunea : 15, atr. Mare. ,X©I®5gX@,:ECi.s» iarralal part. al­­Vecii Cevml'!laJ«, AGENTIA KATAR. BUDAPESTA, 7 Februarie­— Pes­ter Lloyd spune eft prii-țul Lnbsaeff. informat Sa Comtek Kda« ky de ps blir&rea immentft a tratatele! de %b­­tntft &astro-geri&»p, ar fi dsclar^t ce eabiaenul lui na va Use m*r-o ob jett­.cne oficiali în contra acestei publicEPI. YIENA, 7 Februarie,’— Fremden blatt 4,c® cu acestft s«;r$ cUia a Pester Lloid 9 socotită «a total i«r* prootbik la cercurile bin« informate da vreme ce se z­ice cl prințul L - baot­if ca patea si cunejoft aprecii­­rea cacinetului rasssc la mosasaie tind coatele K­lan­ky i-»r ti ffteo «cestft comanic&re. BERLIN, 7 Februarie. — Reich* tftg. — Prioțul de Bismarck încep discursul seu 4,f ^L'd oâ Francia * •les ca președinte ami® »1 păci», c simțimiotele pacinice prevaleaft die* solo de Rio, eft pâte deci sft l­ai» cesca opinianea publii pria acern eft perspectivele dia spre Francia to devenit mul psoiaice. Ia privința Rusiei, ariresft punctu de Bismarck, ca sânt de altft pftrer de eât standi ciad­e»® «A na avee- i ne teme de vr’uo ette dia pa rte* Rusiei. Nu trebae îa adever s& apreciau (ituftț ones dapft iaserțiunile fiarelor Na crtd îa prese raseioP* dar erec abselutamente în cuvîntul î­uperaturu Rusiei. Admit că concentrarea trapelor ra­­ses«î­n granițe poare sft merite aten­ți­unea coastra, d v cu ved nici-un mo­tiv de »semene natură » provoca ar jr&sboil răsese s*â européa. Chiar ni* rssbo & eu Franci» a’ar »trage dup$ sine an resboiâ ea Rosi», dia potrivi ua fie bou ea Rusie ar »trage dup* sine an rftskoi­l ea Franci». Na pot cere Rusiei exilisfcțiaal *• sapr» coaeeatr&nS trapelor sele, dar­­ cred ci Rusie așrâpt* poate o crisi* oriental» ; e» voc $ ie sft faeft cerenlt diplomatice sasi eticaoi ; dar cestiaae* Orientala! na ae atinge de cftt în * dou» Imsft. D. de Bissiart k reamintesee oft a1* (uațiane» © încordată între Prusia ș Rusia de 1» 1S4S, dar eft tosdVua» îiopftciaire» se produs din causa re­porturilor intime ele celor 3 isnpe­r»ți­­, totuși Prusia » fost suutft tot d­e-un» sft sporesoft forțele sele, pentru « fi tare îa ces de trebaictft. Sfârșind, prințul de Bisad­»ro­k 4'^ : »Teadeațele rîsooiaice «?e Rusiei ? Franciei ne obiigft a ne apara. Prusia « fost tot-d’a-un» Indatorifore fttft cu Rusia, cftrei» i-«m ffteat multe ser­­vicie, pentru eari patern cere recu­nosoința. Ca toate raporturile »misait­­tr«d­e.oaaie, amiciția Rusie! pentru go! »'» récif. Spaa eeeitt peatra » »xplica alianța noastrft ca Austria. Noi am respins cererile Rusie^taa tute» altimulal risbo­tt din Orient Ia sader Rusia se edresft »tand­ Aus­triei. Ia timpul Congresalaî fftoeem to posibila! peatra c» sft se a dmitft toate­­ trente Rastel. Dar nu voiam ca toate «ceste sft SQperftm pe Austrie, c& : | d«cft am fi făcut ecesu, am fi n­oU(i | M în dependență absolută de Rusia Publicare» tratatului nostru de a tiantft na e nic^aa altimetum nic*-o «meriatare. Tratatele noastre ca Aus­trie şi Italia saut «xpresiaae» nns­­cos&aaiutt de interese şi jde sfortftrl. Na trebae sft ne temem de ars Rusiei. Na se face rftsboid­ jpemr» motive de oră. Noi vom avea la fie­care din gră­unţele noastre na mii ca de soldaţi ouai, fără a nu ki er­a pe reaervişt*. Noi încercăm a mfinţinca vechiei* oesers raporturi cu Risk, dar nu a tergftia după nimene. Rusia trebue sâ recunoseft îtiindu nea leasă a Germaniei în privinţa ttuig&rul Daca jRusia ne va invita I «om sprijini pe iâogft sultanul pr«­­«nțiunile se'e întemeiate pe decaeiu- I oile congresului SOFIA, 7 Februarie. — Pleaare* lui Kmua-Oty pentru Sofia, undt venia ca înlocuitor al lui Gadban-e­­f^odi, s’a asuftaat, peatra că D. de N*­­■ doft ar fi deoDrtt cft dacă Kusim- I »* y ar pleca, ambasadorul Rusiei al : jar&si Constantinopole. FILIPOPOLE, 7 Februarie. — St «tirai» aci ca nuu.GfO:I Monteaegrea K Ris!­se aduaft­­a Adrunopois îo 4 copul de a năvăli ia Romei ia 1* primft-verft. FILIPOPOLE, 7 Februarie.—Ier», cu tot timpul urlt, autorităț le, depu­tat­uaile aroadameatelor şi o maiţicu aameresft aştepuifl pe prinţul U gară unde a scut la B ore. SOFIA, 7 Februarie. — Prinţul r . ftrasit Fiiipopole la 9 ore, ei va so­li la Soţia pe la 4 ore. 4 so rede« ultime scrri telegrafiei peg. III, GAlAJ­y 27 Januarie 1888. Alegerile pentru noua Cameră s au terminat. In ea întră deja vr’o 46 de~­putaţi din oposiţiune, şi cu balota­­gieie numerui se poate urca la peste 50. Nu maî punem la numer pe in­dependenţi, a căror numer se urcă la vr’o zece, şi cari sunt din acel ce*­t nu merg de multe ori cu guvernul Deci acesta va avea în noua Cameră vr’o 60 de deputaţi ostili. Negreşit guvernul va dispune în viitoarea Cameră de o majoritate destul de considerabilă de vr’o 120 deputaţi. Acesta e suficient ca nu­­măr. Dar în ceea ce priveşte valoarea­­aleşilor, apoi în rândurile guverna­mentalilor nu întâlnim de­cât pe ici ipe colo câte un nume mai marcant, jpe când în oposiţiune figureza toţi capii şi mai toţi membrii marcanţi al ei. Aci întâlnesc­ şi bărbaţi mari de Stat, şi capacităţi, şi oratori distinşi.­­Cu o asemene pleiadă nu credem că el va fi uşor guvernului. Primul mi­­­­nistru, cu toata dibăcia şi influenţa sea, jo să aibă multe negre. Neplă­­- cerile ce întimpina cu fosta Cameră ‘au să fie nimic pe lângă nădufurile ce o să sufere de la cea viitoare. Şi dacă compta pe acesta Cameră spre a’l trece oare­cari proiecte la cari ţine, apoi îl va fi cu atât mai greu a le obţinea de cât în cea trecută. Pe noi ne bucură acest fapt, câci primul ministru, strîns de aproape, nu va mai comite atâte greşeli, nu va mai trata ca din înălţimea Olimpu­­lui pe deputaţi, ci va căuta a-l con­vinge când va trebui să obţină un proiect de oare­care însemnătate. Nu ştim dacă D. Brătianu, deprins de Fond­a »VOCII CQFURLUiULUl• METELLA Nuvelă de George Sand. Tradusă de A. Curteanu I. [Vrmw'f). — F0rtezat n­ițaicesc, xaiU^j. *- Ași încerc» să te vkdsr ; d&r Uli tea n’are Sea«. — (je bel?, rog ? — Privesce, D-le, r spuase e» »ea- Hudc-se și »rftiftodu’i t»t» ei vestejiU; koala D ele lift scrisă, pe fruntea me» — E?ci Doboaft, rsspuBS^ el rftdt­­fAnd din umere, ocQ sa»! bine 4 * •tol irascesft pentra cft Imbâirlaeso) ^■io are via» ms» f pot »’o isapedie — O ! negreșit, Luigi, rftspaase Me Wlf» *f fi pistai v'o inftp$deos m­oft 1 Rscft4»­ P® fotoliul sec, gtibeaft tremarftad, și isbaeni în lacrimi. Comtek fa înduioșat, apoi supera*, și ped&ad ultimai&i sentiscent, îi­i fuse brat­­ : — Zeu ! D-ne, a’sr îrebai sft pîftogi, a ceasta nu va face mal trameaft. Și ieși furios. — Trebae sft se sf&rcescft o dafft, ee gftodi el câod sjanse la stradft No na! am patere sft simules mai mult timp îneft o iubire pe eare n'o simt. Tote menageftriie de pftaft apam «ant cama! ipocrisii. Și apoi siobâ­­cianea mea prelacgespe neeigaraatt și suferințele acest*! nenorocite femei lodarftm amîadoal aa fel de agonie Trebuia tftiat acest nod, daoft na vo- 4sce sft’l desEoda de voe. Ss interse dar şi o gftsi refinatft în braţele femeilor , fa mişcat şi’i ceru iertare. OM o r^a mal li »if oft», retrase mal nemulțumit de line de cftt ar fi foat dac» era s’o lase fa­­nesft. — 8'» hotftrlt dar, își 4‘*3® el atHe­­gând pumnii sub mamana se», ca au voi ave» energia sa ine scap de o femee. Se excită cftt pata spre a lua o de­cisions definitivă, și tot d’e­ana, I n momenta! de a o lua, simţi» oft nu v» ave» car»giol sft înfrânte despe­rare» Motellel. Ia cele din urmft, fie din vanitate, fie din amor, o iubes?, b­a se 4®ce ani fericiţi Iftng* ea, îi da­tori» in parte renumek sed­in lume, și er* tt 4*1® la car! era încă «s» dt framoasa, in cftt îi invidiați toți. — Ca toate a ceste trebae, se gândi el , cftdl in curând va fi iuirVdefdi arita ; na voi paies s’o in?! safer, și aa voi fi desîul de tare spre t î ar­enade desgottal «stb Aland roptam v» fi sgomotosft. și e d»r mi­­brae s’o facem de baaft voe. I Se preamble singur aproape o crft. Ia fine se opn îa mijlocul stradei. U tftude­ se sft soie undo se »V», ve4a cft era înaintea oteid­al lui Olivier. Iatrft rftpide, latrebft de Geneves și a lift ea leacuri» eft era apesă. Il gftsi pregfttindu-se » se dace 1» b^l 1» an bancher. Olivier fa surprins de agitațiunea comielui. Nu­­ ve4UBS întâ »st*fel. Ni* mic din cele ce 4ÎCsa nu între nies in obiceiurile aie! în caracterul șefi. Ia fins, dup& aa sfert de arft, Boon* delmon­te ÎI strlase saftaa ca efasiuae, îl ragft » veni msi des !» lady Mcw­­brry, și ieși rftpide ea au om ce » tfteat o crimă. Se întorse la hdy Morrbrry, o gftsi suferindă și gata de a se culca, ii »ft sc d »tri 10 *i ff mergft «net

Next