Vocea Covurluiului, aprilie 1888 (Anul 16, nr. 3608-3629)
1888-04-08 / nr. 3614
s XVI. — Nr. 3.614 - ) N A M B N T ,^rf România t 3*. . . ao le! luni ... io « 1 pag. IV premiul abonaților ; ura străinătate , an ... 34 -III luni ... 17 ‘ .bonarpentel se a Galați la Adnațiunea 4iarudistrict* la bine postale 10 ÓÁ&i KXKMrLĂHUii. |É ÍÉ VINERI, 8 APRILIE 1888. ANUNCIU linia petit Vagin* IV : 40 bani , III: 80 , INSERT T IU N l și RECLAME SERIU : 80 bani La Cronică : 2 ie* Repețiriîe se fac ca rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu a« inapoesc. ^«rtiunea: 15 atr. Mare. H APARE IN TOATE IELELE DE LUCRU. ||i Administrațiunea : 15, str. Marc. I A se vedea ultime goirî telegrafice pag. XH. GALAII, 7 Aprilie 1888. Pescolele ţerănescî s’au potolit în [,[iţe punte, dar temerile sunt dest de seriose să nu isbucnesca în rele şi să nu ofere gravitate în cele Hide se mai menţine mişcarea. Cu ijilenţele şi versarea sângelui se va iţea înăduşi focul, dar boala miseriei ■ rănilor numai reformele seriose o .Vindeca. ij Lumina se face pe fiece di care , o parte intriga, îngrijirea fostei Ijiministraţiuni, lipsa totală de exis- Inţă a ţeranului şi uneltiri culpabile ai unor agenţi streini, tote au contibuit se revolte firea cea blândă a ranului nostru și să aducă la exeese nenorocite ca ce am înregistrat. Deja unele ziare din capitală, calegraful publică în litere mari cerând [e chiemara D-lui Hitrov, altele dau fecirea că D. Hitrov ar fi chiemat la jt.Petersburg în virtutea unui concediu. Toate aceste măresc gravitatea situaţiunii şi dau mişcărei cause foarte ngrijitoare. Demisiunea Cabinetului la care o anunţase ieri unele diare ca ‘Unirea şi Democraţia presa capitalei este de acord astăzî că a fost prea natură, dar dau ca foarte probabilă o remaniare în care ar fi vorba să între noui elemente conservatore. In complicarea situaţiunii vine astăzi şi scirea şi mai neliniştitore despre senătatea imperatorului Germaniei, a cărui desnodămînt fatal ar fi mai apropiat de cum se crede. In aşa vremuri de grea cumpănă partidele mari politice ale României se găsesc tocmai în neînţelegere şi ruptarea pe de o parte între guvern şi oposiţiuneaunită astăzi pare un fapt împlinit după comunicatul dat de Naţiunea şi România iar ruptarea între liberalii din oposiţiune şi bătrînii conservatori e pe cale de a deveni şi ea un fapt real după relațiunile Luptei. In aşa împrejurări guvernul junimist ar rămânea la cârmă combătut de toate grupurile liberale și de conservatori, plus având o Cameră a cărui majoritate nu’i aparține. Fără îndoieala că posițiune mai grea mai rar se poate vedea. El nu va putea nici să meargâ înainte, nici asta pe loc nu poate, câci împrejurările nu’l lasă de loc. Ce va face nu șoim, nici putem prevedea. Deja unele diare anunță că ele ar avea gândul să nu facă disolvarea la Main, ci la Novembrie. Dar cu aceasta nu va face decât a amâna greutatea departe de a o resolva. Pe de altă parte cine poate prevedea ce complicaţiuni grele exteriore se pot ivi în atare interval şi cum va putea da faţă lor în condiţiunile Constituţionale în care se găsesc. Situaţiunea se presintă sub forma cea mai dificilă şi patriotismul românilor este pus mult de cât oricând la o grea încercare. Oxoaica locala, COMUNICAT — Prefectura conform telegramei D-lui ministru de interne publică următori la : Situaţiunea s’a ameliorat cu totul în judeţul Ilfov, miorescaia Jupurt la judeţul JUomiţa rescuU este mărginită în satul Ulicu, s’a trimis trupe indestulfttare pentru a restabili ordinea. In acelaşi judeţ la valea Rusului a fost ciocnită cu armata în urma căreia totul s’a potolit, restul judeţului liniştit. In judeţul Prahova sul este o singură mişcare la Abeşd de Mur, care şi ea este aproape de a fi terminată. In judeţul Dâmboviţ* mişcarea care trecuse din Ilfov 1* Cojesc* şi CLtunu, s’a cslmst repede. După toate scsrile primite cris» apropie sfârşitul ei, restul ţerel liniştit. — A’tădf şi mâne se discută la camera noastra de comerciu r&porîul privitor la observaţiunile ce trebue a se lua în vedere» tabheraru une convențiuni da coraercia ou Austro- Ungaria. — D. Leon d* Stereo adresat D-lui ministru de interne, ' urmâtore» scrisore desschisă : Domnule ministru * A a cetit îa jurnalele din capitală, „Că D-vs. sunați deciși a da înjude»aa!ă pa fostul prefect de Taica* „Paul Stătescu şi si iul, pentru hc„ţiels ca k- a severşît ia timpul cât „eu «dmiaisîr&t acel judeţii. „U.ioă aţi luat acestâ deciziune, că ,a6 ofer şi me pun la disposiţiunes »guvernului, pentru a înlesni descoperire* tuturor hoţiilor de H venirea se* în Tulcea şi pănă $ată»(]î „Prin urmare, nu aveți decât a dispusa de mine. Primiți vă rog respectele mele. Galați Aprilie 7/19—1888. LECHIEA STEF.Eu — Astăzi se înmormânteaza rămăşițele regretatului cetățân A. Radovici (casapul) care a lăsat o moşie întrega comunei pentru şcolie și spital. Tot consiliul comunal a decis să meargă în corpore la ceremonia funebră. Afim că disposițiunile testamentare ale mult regretatutului A.Radovici sunt urmatoarele în ce priveste pe comună : Lasă întreaga mea moșia Şendreui în proprietatea comunei. Din venitul acestei moşii să se dea câte două mii lei pe fiecere an la 3 şcoli de băeţi ale comunei pentru haine şi cărţi copiilor săraci, iar din restul venitului b% se întreţine în permanenţă 6 paturi la spitalul comunei. A lăsat 60.000 lei cu care să se construisca un local de scoala In Vadu-Uagurului (dispărţirea V a oraşului unde predomină ele cutele muncitorilor de pammt) Acestâ sculâ va purta numele defunctului şi a soţiei sele. Iaţa acestui mare şi frumos act consiliul coaugă! s’a adunat astăzi di eaixâţă In şedinţă şi a decis aâ alergâ în corpore tot consiliul şi să ia prte la ceremonia funebre , să depana doue mari coloane de morte, ca inscripţiune» de recunoştinţa din partea comunei Galaţi şi unul din consilierii se rostesc un discurs funebru exprimând recunoştinţa comunei. Şi consilieri comunali vor conduce cordoanele carului funebru. Cele 3 scele a cărei copii săraci vor fi îmbrăcaţi şi înzestraţi cu cărţi din averea marelui cetăţen Radovici sunt : acela Cuza Vodă, şcoala de Rîpă şi da la Vadu-Ungurului. Tustrele sunt frecventate de populaţiaea mărginaşă şi nevoaaşă ale oraşului. Copi acestor şcoli vor asista astăzi la ceremonia funebră. La trecerea cortegiului funebru toate felinarele orașului vor fi iluminate. Folio Ia g¥QCn COVURLUIULUI » 53 FIUL CONTELUI IDE Tradus de A. CURTEANU. PARTEI I LUCIOLA IV (Urmare) Patria • La 2 Januarîe 1848 nisiene nu ^aî fuma, afară de câțiva individ cari nu știaîi de acâstă deeisiune a&H de nisca persoane mal mult sau mai puţin ataşate poliţiei, şi cari erau urmărite pe strade cu şuerăturî, strigăte şi huidueîî... Trebuia de voe sia nu să arunce ţ:g^ra. Aceatft dblice un istoric, fu o di unică în istoria de 34 de ani a do* miaiţiuni austriace. Poliţia se ţinu îa ressrvă pănă gera , spre seră, ea puse pe câteva persoane devotate sa fumeze pe stradă, în contra demonstrațiuni! populare. Apoi soldații din garnisoan se râs* pândiră prin oraș, avead ordin da a se servi de armele lor îa cea d’intăî insultă. Cătră dece ore nóaptea o grupă de grenadiri croați şi unguri invada strada Corsa del Servi în toată lărgimea ei. Beţi şi cu ţigării din gură, se astârliră asupra trecătorilor inofensivi, cu sabia sccea, dând în léte părțile cu turbare La aceasta sălbatecă agresiune făcea alusiune căpitanul llarmann , începutul acestei părţi a istoriei nostre. Adeverat măcel premeditat, câci un profesor numit Kramer, fusese înştiinţat de un ofiţer dintre amicii lui că la Afilan se vă măcelări fără milă. Numărul victimelor acestei preumblări soldăţeşti fu de 60 dintre cari şase îa vârstă da mai puţin de 15 ani şi cinci octoginari. Era terore» prin măcelul inocenţilor ; trei ani în urmă Bonaparte trebuia să’şi aducă aminte de mvieţiturile lu! Radetzky. Percurgeada solists răniîiţelor, s’a vedut că 42 indivizi aveau 113 rânji aproape tête primite la cap. Poliţia, înainte de a arunca sbirii se! «supra populţiunii, ordonase administraţiunii să ţie gata literele sale In zâdsr podestatui Gabriel C^ss^ti prostetă la mareşal. Acesta îi răspunse că nu pote re»ţinea pe soldaţii piei ofensaţi. Era picătură de sânge care trebuia eă csuseze vărsare» vasului. De acum înainte urs unora, resistenţa altora, va lua un caracter nou. Fopulţîuaea, toate clasele societăţii nu respiraţ decât răsbunare, nu se gândiau îa alt decât la liberare, la scuturarea jugului. însuşi prelaţii italiani luau parte pentru compatrioţii lor, şi unul dintvu cursgiuî să impute viceregelui aceasta crimă, pe care o califică sus și tare de asasinat. D^r 1» toate protestațiunile indignate, împăratul Austriei Ferdinand, răspunse prîntr’o procUmațiune ce «’»r fi (Jis ieșite din pona decemvirsîului frances : „Există în regatul Lesabarde Veacţion, o facţiune care tinde