Voinţa Galaţilor, 1896 (Anul 1, nr. 1-25)

1896-11-08 / nr. 1

VOINŢA GALAŢILOR tare, care vine sa deştepte conscienţa cea mai adormita, n'ar fi dat alarmă, n’ar fi denunţat pe vinovaţi, pentru ca cel în drept să ia măsuri în contra lor. Măsuri severe au fost luate la timp şi oraşul a scapat de propastiea în care voia să­­ arunce o administraţie per­versă şi ruşinosă. Acum este de datoria acelora pe care guvernul i-a chemat în capul admins­­traţiei comunei nostre ca să se grăbescă de a repara relele ce i s'a adus de fosta administraţie comunala şi a da aces­tui nenorocit oraş splenddrea sa de altă data, iar pe de alta pentru a să atinge acest scop, noi chemăm în aju­torul nostru, pe toţi acei, dintre cetă­ţeni, carii au în inimă amorul pentru binele public, pentru desvoltarea şi pros­peritatea oraşului nostru, ca prin con­cursul nostru al tuturora să putem rea­liza aceste dorinţe. Din parte­ ne promitem a lupta pen­tru apărarea tuturor intereselor comu­nei, pentru a -i ridica prestigiul bat­jocorit de fosta administraţie, pentru a introduce moralitatea în politică şi a stîrpi abusurile care degradează pe om şi vatămă interesul public. Însufleţiţi de aceste frumose aspira­­ţiuni intrăm în lupta cu credinţă ca ce­­tăţanul onest şi iubitor pentru binele şi­ prosperitatea oraşului nostru, va fi alături cu noi pentru a pune capăt ri­­sipiei şi jafului ce i au inaugurat în co­mună toţi acei care au venit să- şi facă din politică o meserie de câştig. La luptă dar ! D. Grigore Macri a observat că în adevăr chestiunea Ghenadie este o ches­tiune sfârşita, de când Sinodul şi-a dat sentinţa. Cererile apărătorilor lui Ghe­nadie, de a se reveni asupra hotărîrei Sinodului, nu pot să aibă alt efect de­cât sa producă o adeverata anarhie în spirite, la care un partid de guvernă­mânt şi cu tradiţii nu se poate preta. Cuvîntarea d-lui D. A. Sturdza, care a expus vederile guvernului asupra vii­toarei lucrări parlamentare, a produs o excelentă impresiune. Gazeta. ASUPRA SITUAŢIUNEI Aseară la orele 5 s’a ţinut o consfă­­tuire intimă la consiliul de miniştri. Aiî luat parte d-nii miniştri şi mai mulţi membri ai parlamentului. S'a discutat asupra situaţiunei şi a­­supra modului cum se va reîncepe lu­crarea parlamentară. Au vorbit d-nii D. A. Sturdza, I­. Giani, Valerian Urseanu, Grigore Macri din Iaşi. Vorbindu-se despre situaţiune s’a a­­tins şi agitaţia pe care o încearcă con­servatorii în favoarea lui Ghenadie. Toţi au fost unanimi în a recunoaşte că a­­ceastă chestiune este tranşată. D. Dim­itrie Giani a observat că a­­ceastă chestiune nu are nici o parte juridică, ci nu este azi de­cât o ches­tiune politică, pe care protivnicii o ex­ploatează din acest punct de vedere. Din hoţiele Conservatorilor In­­jiua de 5­ecembrie, s-a continuat înaintea Înaltei Curţi de Casaţie secţ. II-a, judecarea recursului făcut de Şuţu, Lindenberg şi Zelicovici, condamnaţi in afacerea contrabandelor de la accizele Capitalei. După rechizitorul procurorului gene­ral şi replica apărărei, Curtea intră în deliberare. Curtea a deliberat aproape trei ore. La redeschiderea şedinţei, la 5 jum. ore p. m., Curtea respinge recursurile făcute de Ştefan Suţu, Lindenberg şi Zelico­vici. condamnat^d^Tribunalul de ITf­^, cel d'întîrt la m^^Bfşi jumătate închi­soare, cel de ăl doilea la un an, iar Ze­licovici la B luni. Condamnaţii vor fi transportaţi azi la Văcăreşti. I n­ acelaş timp Curtea a respins şi re­cursul Primăriei Capitalei prin care sus­ţinea că despăgubirile civile ce i s’au acordat de Ttribunal sunt prea mici. SITU­ATI Uî€ EA NOASTRA Să ştie că partidul liberal din Galaţi a trecut printr’o grea încercare prin nu­mirea d-lui C. Malaxa, ca primar al o­­raşului şi amintim de aceasta nu doar pentru că am vrea să vorbim de ei pe cine­va, cu atât mai puţin pe Ma­­laxişti, căci de morţi nu se vorbeşte nici o dată de rou—rămân faptele care îl imortalizează—dar pentru că situa­­ţiunea nostru trebuie lămurită din in­­vâlmaşagul de lupte politice care au­ fost până acum în Galaţi, din acest în­vălur­­şag de lupte neoneste, făcute de nişte oameni pătimaşi şi înguşti la ve­deri, cari au­ pus tot­deauna înainte in­teresul lor personal, unii dând navală la comună şi sfârşind in modul cel mai compromiţător prin căi pezişe şi nechi­zuite ce au apucat, alţii acoperând fu­­ţiunile cele mai importante din localitî ale statului, sub forma de deziden­ţă ne explicăm. După căderea conservatorilor, uz de guvernământ, venind liberalii la­­­tere s'a încredinţat d­in nefericire, si fi­ţiunea din Galaţi d-lui C. Malaxa. Acesta izolându-se de toţi oame capabili şi de bine, ne­ascultând de­­ un sfat al acestora, ne-având nici tact şi cultură după cum să exprii d-l Minitru de Interne, în raportul sa fiind prin urmare slab în conducerea facerilor, şi un şef aparent, cu o po­ţiu­ne precară în capul comunei, a nu din greşalâ în greşalâ, a încurcat a cerile comunei, şi ne-recunoscând­­ aceasta, a aşteptat să fie revocat, ast­fel fatalmente a căzut pentru­­ d’auna. Pe de altă parte, în tot­ ace.‘ vreme de rea administraţie a fost aşa zisa dezidenţă, care numai în ti­pul alegerilor să arată nemulţumită începe să murmure. Dezidenţă cea­­ puternică a fost representate prin d- Vulpe, Plesnilă şi Gamulea, care i luptat în chipul cel mai interesat. D-1 Plesnilă advocat al statului pâ­in prediua alegerilor, căzând în alegi primeşte a fi din nou funcţionar. 1 Gamulea adversar în alegeri şi liniştesc cu advocatura statului. Pentru d-1 Vul­pe mai remânând nici o advocatul căci d-nia sa ţinând seamă de inter­sele statului ar fi primit de sigur ca­ ceia-l­alţi, a remas în ... . dezidenţă s’a declarat adversar şi al centrului p zidând întrunirea ţinută de d-1 Fie' D-1 Plesnilă vezend că să aproprie a alegeri îşi dă din nou dimisia. Unde cinstea, unde e omenia ? Cum a s­ta funcţionar până la alegeri, sult­ac în care n’a avut încredere ? Cum a p mit să fie din nou funcţionar sub act­in contra cărora a luptat, sau atât cu el căci dacă centrul i-a agreiat le-a dat lor putere, nu putea să fie Plesnită bine nici cu centrul. Pentru ce acum din nou demişi Care e interesul ?... Ce să mai­­ficem de ceilalţi. Iată prin ce a trecut Galaţii, pe acum, îŞi din tute aceste zbucium­ări, d- Orleanu, Zorila Nicorescu şi cel-lalţi s distins prin lealitatea şi tactul lor, şi acea apar din invălmâşagul de lupte pi­tice, ca adevăraţi şi singurii luptători

Next