Voinţa Galaţilor, 1896 (Anul 1, nr. 1-25)
1896-11-08 / nr. 1
VOINŢA GALAŢILOR tare, care vine sa deştepte conscienţa cea mai adormita, n'ar fi dat alarmă, n’ar fi denunţat pe vinovaţi, pentru ca cel în drept să ia măsuri în contra lor. Măsuri severe au fost luate la timp şi oraşul a scapat de propastiea în care voia să arunce o administraţie perversă şi ruşinosă. Acum este de datoria acelora pe care guvernul i-a chemat în capul adminstraţiei comunei nostre ca să se grăbescă de a repara relele ce i s'a adus de fosta administraţie comunala şi a da acestui nenorocit oraş splenddrea sa de altă data, iar pe de alta pentru a să atinge acest scop, noi chemăm în ajutorul nostru, pe toţi acei, dintre cetăţeni, carii au în inimă amorul pentru binele public, pentru desvoltarea şi prosperitatea oraşului nostru, ca prin concursul nostru al tuturora să putem realiza aceste dorinţe. Din parte ne promitem a lupta pentru apărarea tuturor intereselor comunei, pentru a -i ridica prestigiul batjocorit de fosta administraţie, pentru a introduce moralitatea în politică şi a stîrpi abusurile care degradează pe om şi vatămă interesul public. Însufleţiţi de aceste frumose aspiraţiuni intrăm în lupta cu credinţă ca cetăţanul onest şi iubitor pentru binele şi prosperitatea oraşului nostru, va fi alături cu noi pentru a pune capăt risipiei şi jafului ce i au inaugurat în comună toţi acei care au venit să- şi facă din politică o meserie de câştig. La luptă dar ! D. Grigore Macri a observat că în adevăr chestiunea Ghenadie este o chestiune sfârşita, de când Sinodul şi-a dat sentinţa. Cererile apărătorilor lui Ghenadie, de a se reveni asupra hotărîrei Sinodului, nu pot să aibă alt efect decât sa producă o adeverata anarhie în spirite, la care un partid de guvernământ şi cu tradiţii nu se poate preta. Cuvîntarea d-lui D. A. Sturdza, care a expus vederile guvernului asupra viitoarei lucrări parlamentare, a produs o excelentă impresiune. Gazeta. ASUPRA SITUAŢIUNEI Aseară la orele 5 s’a ţinut o consfătuire intimă la consiliul de miniştri. Aiî luat parte d-nii miniştri şi mai mulţi membri ai parlamentului. S'a discutat asupra situaţiunei şi asupra modului cum se va reîncepe lucrarea parlamentară. Au vorbit d-nii D. A. Sturdza, I. Giani, Valerian Urseanu, Grigore Macri din Iaşi. Vorbindu-se despre situaţiune s’a atins şi agitaţia pe care o încearcă conservatorii în favoarea lui Ghenadie. Toţi au fost unanimi în a recunoaşte că această chestiune este tranşată. D. Dimitrie Giani a observat că această chestiune nu are nici o parte juridică, ci nu este azi decât o chestiune politică, pe care protivnicii o exploatează din acest punct de vedere. Din hoţiele Conservatorilor Injiua de 5ecembrie, s-a continuat înaintea Înaltei Curţi de Casaţie secţ. II-a, judecarea recursului făcut de Şuţu, Lindenberg şi Zelicovici, condamnaţi in afacerea contrabandelor de la accizele Capitalei. După rechizitorul procurorului general şi replica apărărei, Curtea intră în deliberare. Curtea a deliberat aproape trei ore. La redeschiderea şedinţei, la 5 jum. ore p. m., Curtea respinge recursurile făcute de Ştefan Suţu, Lindenberg şi Zelicovici. condamnat^d^Tribunalul de ITf^, cel d'întîrt la m^^Bfşi jumătate închisoare, cel de ăl doilea la un an, iar Zelicovici la B luni. Condamnaţii vor fi transportaţi azi la Văcăreşti. I n acelaş timp Curtea a respins şi recursul Primăriei Capitalei prin care susţinea că despăgubirile civile ce i s’au acordat de Ttribunal sunt prea mici. SITUATI Uî€ EA NOASTRA Să ştie că partidul liberal din Galaţi a trecut printr’o grea încercare prin numirea d-lui C. Malaxa, ca primar al oraşului şi amintim de aceasta nu doar pentru că am vrea să vorbim de ei pe cineva, cu atât mai puţin pe Malaxişti, căci de morţi nu se vorbeşte nici o dată de rou—rămân faptele care îl imortalizează—dar pentru că situaţiunea nostru trebuie lămurită din invâlmaşagul de lupte politice care au fost până acum în Galaţi, din acest învălurşag de lupte neoneste, făcute de nişte oameni pătimaşi şi înguşti la vederi, cari au pus totdeauna înainte interesul lor personal, unii dând navală la comună şi sfârşind in modul cel mai compromiţător prin căi pezişe şi nechizuite ce au apucat, alţii acoperând fuţiunile cele mai importante din localitî ale statului, sub forma de dezidenţă ne explicăm. După căderea conservatorilor, uz de guvernământ, venind liberalii latere s'a încredinţat din nefericire, si fiţiunea din Galaţi d-lui C. Malaxa. Acesta izolându-se de toţi oame capabili şi de bine, neascultând de un sfat al acestora, ne-având nici tact şi cultură după cum să exprii d-l Minitru de Interne, în raportul sa fiind prin urmare slab în conducerea facerilor, şi un şef aparent, cu o poţiune precară în capul comunei, a nu din greşalâ în greşalâ, a încurcat a cerile comunei, şi ne-recunoscând aceasta, a aşteptat să fie revocat, astfel fatalmente a căzut pentru d’auna. Pe de altă parte, în tot ace.‘ vreme de rea administraţie a fost aşa zisa dezidenţă, care numai în tipul alegerilor să arată nemulţumită începe să murmure. Dezidenţă cea puternică a fost representate prin d- Vulpe, Plesnilă şi Gamulea, care i luptat în chipul cel mai interesat. D-1 Plesnilă advocat al statului pâin prediua alegerilor, căzând în alegi primeşte a fi din nou funcţionar. 1 Gamulea adversar în alegeri şi liniştesc cu advocatura statului. Pentru d-1 Vulpe mai remânând nici o advocatul căci d-nia sa ţinând seamă de intersele statului ar fi primit de sigur ca ceia-lalţi, a remas în ... . dezidenţă s’a declarat adversar şi al centrului p zidând întrunirea ţinută de d-1 Fie' D-1 Plesnilă vezend că să aproprie a alegeri îşi dă din nou dimisia. Unde cinstea, unde e omenia ? Cum a sta funcţionar până la alegeri, sultac în care n’a avut încredere ? Cum a p mit să fie din nou funcţionar sub actin contra cărora a luptat, sau atât cu el căci dacă centrul i-a agreiat le-a dat lor putere, nu putea să fie Plesnită bine nici cu centrul. Pentru ce acum din nou demişi Care e interesul ?... Ce să maificem de ceilalţi. Iată prin ce a trecut Galaţii, pe acum, îŞi din tute aceste zbuciumări, d- Orleanu, Zorila Nicorescu şi cel-lalţi s distins prin lealitatea şi tactul lor, şi acea apar din invălmâşagul de lupte pitice, ca adevăraţi şi singurii luptători