Voinţa Galaţilor, 1897 (Anul 2, nr. 1-68)
1897-09-26 / nr. 30
IO BANI EXEIPI.ARIII VINERI 23 SEPTEMBRIE 1897. ANUL II — No. 3( ABONAMENTUL Organ al partidului Naţional-Liberal din Galaţi Orice scrisori nefrancate se refuză. APARE DE TREI ORI PE SEPTAMANA - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA EGALITĂŢEI No. 27 -50 bani linia petit pe pagina IV 1 len » » » la II 2 lei „ „ inserţii şi reclame pentru cari redacţiunea nu este respundetoare. Conservatorii şi Galaţii De nenumerate ori, am avut peasiunea sa dovedim, cu câtă vitregie, au tratat totd’ auna portul Galaţi, d-nii conservatori oposiţioniştii de azi, cei cari au fost însă erîtărîşi mari. Ori de câte ori, am pus punctul pe ,,i“citând fapte, reamintind actele lor dăunătoare oraşului şi judeţului nostru, el nu au putut respunde, ci au făcut pe mortul în popuşoî. Insă, la răstimpuri voesc să pară,— fiind in oposiţie,—că se interesează de Galaţi, şi deplâng soarta oraşului, tocmai el, cam pe lângă că n’au făcut nimica dar încă hau lovit, şi îl deplâng zicem tocmai că se află la putere partidul naţional-liberal, care singurul a făcut ce a putut şi continuă şi azi să îmbunătăţească soarta capitalei Moldovei de jos. Opt ani cât au stat la putere d-lor nu au făcut nimic, spre a preveni multe din relele de cari suferim, şi d-lor azi ne acuză pe noi, de acesta neactivitate, că adică, nu am săvârşit noi în doi ani aceia ce au avut timpul să facă el. Se va zice poate că nu au avut cunoştinţă. Lasă că nu le este permis a susţine acesta dar am dovedit în unul din numerile noastre precedente, printr’un articol, scris despre Galaţi în „Cooperatorul Român“ de câtre chiar un membru marcant al partidului conservator, de d. Dinu Butculescu fost deputat de Galaţi, că d-lor aveau perfectă cunoştinţă de lipsurile şi miseria acestui oraş. Nu numai atât însă. In timpul domniei conservatorilor, ziarele independente, s’au ocupat şi ele de oraşul nostru. Au semnalat şi aceste ziare multe rele. Cu tote aceste nimeni nu s’a mişcat, nimeni na cugetat să facă nimic, spre a ne putea ocărî pe noi adî de vina lor. Iată de pildă, ce scrie, ziarul «Adevĕrul No. 960 din 30 Septembre 1891, despre Galaţi : Din timpurile cele mai depărtate, Istoria ne spune că adesea preocupaţiunea principală a Domnilor Români şi a guvernelor patriote de pe timpurile de linişte cari erau foarte scurte pe atunci, nu era decât înlesnirea comerciului şi îmbunătăţirea portului Galaţi, primul port al ţerei. Această îngrijire era şi naturală, căci, cu cât aceste măsuri erau mai reale cu atât comerciul, acest isvor de viaţă, lua o desvoltare mai mare, dar nici timpurile şi mijloacele de atunci, nici stabilitatea şi gradul nostru de cultură nu permiteau a se face pentru Galaţi aceea ce ar ar fi trebuit şi s’ar fi cuvenit. Veacuri întregi primul port al ţlorei n’a fost destinat de cât numai să producă şi să alimenteze budgetul statului cu sute de milioane, fără ca în schimb să i se dea ceva din ceea ce merita. In timpurile noastre în care mijloacele şi nesiguranţa nu mai pot fi o scuză, acum când statul român este constituit cu drepturi recunoscute şi stabilite prin legile cele mai democratice, nu ne-a fost dat să vedem altceva decât că toate guvernele care au venit la cârma statului toţi oamenii politici care au dispus de soarta şi punga ţerei dupe plac, n’au făcut absolut nimic pentru îmbunătăţirea soartei Galaţilor. Dacă zidul Chinei ne-ar desparte de restul lumei civilizate, ruşinea ruinei şi deplorabilei stări în care se află oraşul şi portul Galaţi ar cădea numai asupra noastră Gălăţenilor, dar din nenorocire, astădi când asemenea hotare nu mai pot împedeca vederea şi pătrunderea civilizaţiei, când contactul zilnic şi comercial ne pune în fiecare zi de faţă cu streinii cu comerciul ţerilor civilizate, această ruşine se restrânge asupra întregei ţeri, căci după starea portului Galaţi, se judecă şi se apreciază întreaga ţară, naţiunea şi statul român. Această stare de nepăsare trebue să aibă un sfârşit. Starea oraşului şi portului Galaţi de astăzi se poate asemăna unui oraş turcesc oarecum spoit sau lustruit ici colea, mai cu seamă Partea portului , ce privelişte şi impresiune pot să facă malurile sale ruinate şi lugubre, gropile şi baltagurile din vale care pe lângă că fac impracticabilă comunicaţia, dar sunt şi un focar de infecţiune şi epidemie? Apoi autorul acestui articol continue să enumere o serie de îmbunătăţiri de făcut pentru Galaţi. De ce dar d-lor, care ştiau în ce mizerie zace oraşul acesta, au încă obrazul să ne bârfească pe noi ? Vom respunde în doue cuvinte . Pentru că totdeauna conservatorii au fost incapabili, şi pentru că nu pot face altceva decât larmă mare. Insă, din fericire, ţara ştie să facă deosebire între noi şi el. Iar dacă am ţinut să relevăm acesta, este pentru că am venrut la el o persistenţă neînchipuită de a se recomanda pe el, criticându-ne pe nedrept pe noi.