Voinţa Galaţilor, 1897 (Anul 2, nr. 1-68)

1897-11-26 / nr. 56

ANUL II­I No. 56. ABONAMENTUL Pe un an . Pe şase luni IO BAAI EXEMPLARUL MERCURI 26 NOEMBRIE 1897. Organ al partidului Naţional-Liberal din Galaţi Ori­ce s­c r­i so rî nefrancate se refuză. APARE DE TREI ORI PE SEPTĂMÂNĂ - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 -50 bani linia petit pe pagina IV 1 leii „ „ „ „ III 2 lei „ „ inserţii A re­clame pentru cari redacţiunea nu este rëspuntjëtoare. Turburările de Duminică —c*— Evreii sunt un popor cotro­pitor, de­şi au perdut de mult calităţile râsboinice, iar doc­trina lor religiosă pe care de câte­va mii de ani o profesea­ză face că de pe tot globul unde sunt răspândiţi, el să for­meze o singură naţiune de co­religionari. Această religiune care îl u­­neşte aşa de strâns, resumă, în filosofia sa, tote actele vieţei poporului israelit şi întreaga stare sufletească a lor se oglin­deşte în cărţile lor sfinte. Această religiune sectară i-a făcut să resiste şi să trăiască prin mijlocul atâtor amare vi­cisitudini, şi ea îl face neasi­­milabili, chiar când portul şi limba grăită ar fi aceiaşi ca în ţara unde trăesc; gândul ră­­mâne nealterat. Superiori în modul de a şi câştiga viaţa, ei au ajuns ca să cucerească puterea econo­mică în tote ţările în cari sau asodiat şi chiar, într’unele din aceste ţări, puterea politică. Su­periori în materie de specula­­ţiune, de fraudă şi de înlătura­­rea ori­cărui sentiment care nu-l animează pe el, au­ stâr­nit din cauza aceasta o ură implacabilă în sufletul popula­­ţiunilor care sufer resultatul acţiune­­lor. Numai în clipa când ştiinţa va doborî cu totul doctrinele religiose, numai atunci acest popor copleşit de lumina tim­purilor noi, se va încovoia şi va renunţa la esistenţa sa de popor deosebit. Atunci evreii vor fi absorbiţi şi se vor pier­de în mijlocul populaţiunilor în cari trăesc. La noi în ţară, evreii sau aşezat în timpul jumătăţei din urmă a veacului în care trăim, în număr aşa de mare în­cât mulţimea lor ne îngrozeşte. Noi avem, comparativ cu populaţi­unea, mai mulţi evrei de­cât însăşi Ungaria, şi to­tuşi această din urmă ţară a fost robită economiceşte şi po­liticeşte de către evrei. La noi, ei au găsit un cîmp larg deschis activităţeî lor, căci nimic nu li se opunea în cale, ţara fiind la începutul organi­­sărei, iar imensa majoritate a populaţiunei noastre fiind ru­rală şi fără nici o educaţiune modernă, ne-a lipsit agerimea cu care evreul era datat, în urma cunoscinţei vieţei inte­lectuală timp de mii de ani, şi a versaţiunilor îngrozitore pe cari le-au îndurat timp de mii de ani. Evreul este cel mai ascuţit la minte a şti să se strecore mai tot­deauna cu fo­los din toate situaţiunile grele. La venirea lor, ţara şi sta­tul nostru fiind pe picior de organizare, fapt neterminat în­că nici aci, fiii de negustori români, au găsit un debuşeu mai lesnicios în alte cariere de­cât aceia a comerciului, pentru că era lipsă desăvârşită de omeni, iar bătrânii, unul câte unul au dus cu el în mor­mânt amintirea negoţului ro­mânesc. Evreii au ocupat lo­curile aflate gole şi aci ţara noastră putem mărturisi că se află în mâinele unei minori­tăţi străine de neam, robită pe cale economică. Dar, minoritatea evree, as­piră acum şi la cucerirea pu­terii politice. Vai nouă, când vor isbuti a cuceri această pu­tere. De o bucată de vreme, tinere­­tul e­vreesc, ne mai aflând pete locuri disponibile în ramura negoţului, dă asalt puterii po­litice. Acolo vom fi noi toţi înlocuiţi şi asvârliţi ca nişte trenţe, în diua când vom ceda căci ei ne vor înlocui, şi noi nu suntem încă destul de pre­gătiţi ca să ne măsurăm cu dânşii ca forţă intelectuală. Nerăbdători, au început o serie de protestări, la început paşnice, cari, adi, graţie ele­mentului turbulent dintre evrei, au degenerat în acte reproba­torii. Aşa la Bucureşti, aşa la Ga­laţi. ?Manifeste cutezătoare şi a­­narhice, s’au lipit pe tote stră­­zile, şi le-a cetit totă popula­ţi­unea care nu iubeşte pe e­­vreu, dar care îl tolerează pen­tru că atât sentimentul reli­gios îl ordonă, cât şi resonul de stat nu permite desordinea. Proectele de legi a refor­mei instrucţiune­ ca şi al re­formei legei recrutărei, au dat acest prilej, după luni de zile de agitaţie evreii au coborât

Next