Voinţa Galaţilor, 1897 (Anul 2, nr. 1-68)
1897-11-26 / nr. 56
ANUL III No. 56. ABONAMENTUL Pe un an . Pe şase luni IO BAAI EXEMPLARUL MERCURI 26 NOEMBRIE 1897. Organ al partidului Naţional-Liberal din Galaţi Orice sc ri so rî nefrancate se refuză. APARE DE TREI ORI PE SEPTĂMÂNĂ - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 -50 bani linia petit pe pagina IV 1 leii „ „ „ „ III 2 lei „ „ inserţii A reclame pentru cari redacţiunea nu este rëspuntjëtoare. Turburările de Duminică —c*— Evreii sunt un popor cotropitor, deşi au perdut de mult calităţile râsboinice, iar doctrina lor religiosă pe care de câteva mii de ani o profesează face că de pe tot globul unde sunt răspândiţi, el să formeze o singură naţiune de coreligionari. Această religiune care îl uneşte aşa de strâns, resumă, în filosofia sa, tote actele vieţei poporului israelit şi întreaga stare sufletească a lor se oglindeşte în cărţile lor sfinte. Această religiune sectară i-a făcut să resiste şi să trăiască prin mijlocul atâtor amare vicisitudini, şi ea îl face neasimilabili, chiar când portul şi limba grăită ar fi aceiaşi ca în ţara unde trăesc; gândul rămâne nealterat. Superiori în modul de a şi câştiga viaţa, ei au ajuns ca să cucerească puterea economică în tote ţările în cari sau asodiat şi chiar, într’unele din aceste ţări, puterea politică. Superiori în materie de speculaţiune, de fraudă şi de înlăturarea oricărui sentiment care nu-l animează pe el, au stârnit din cauza aceasta o ură implacabilă în sufletul populaţiunilor care sufer resultatul acţiunelor. Numai în clipa când ştiinţa va doborî cu totul doctrinele religiose, numai atunci acest popor copleşit de lumina timpurilor noi, se va încovoia şi va renunţa la esistenţa sa de popor deosebit. Atunci evreii vor fi absorbiţi şi se vor pierde în mijlocul populaţiunilor în cari trăesc. La noi în ţară, evreii sau aşezat în timpul jumătăţei din urmă a veacului în care trăim, în număr aşa de mare încât mulţimea lor ne îngrozeşte. Noi avem, comparativ cu populaţiunea, mai mulţi evrei decât însăşi Ungaria, şi totuşi această din urmă ţară a fost robită economiceşte şi politiceşte de către evrei. La noi, ei au găsit un cîmp larg deschis activităţeî lor, căci nimic nu li se opunea în cale, ţara fiind la începutul organisărei, iar imensa majoritate a populaţiunei noastre fiind rurală şi fără nici o educaţiune modernă, ne-a lipsit agerimea cu care evreul era datat, în urma cunoscinţei vieţei intelectuală timp de mii de ani, şi a versaţiunilor îngrozitore pe cari le-au îndurat timp de mii de ani. Evreul este cel mai ascuţit la minte a şti să se strecore mai totdeauna cu folos din toate situaţiunile grele. La venirea lor, ţara şi statul nostru fiind pe picior de organizare, fapt neterminat încă nici aci, fiii de negustori români, au găsit un debuşeu mai lesnicios în alte cariere decât aceia a comerciului, pentru că era lipsă desăvârşită de omeni, iar bătrânii, unul câte unul au dus cu el în mormânt amintirea negoţului românesc. Evreii au ocupat locurile aflate gole şi aci ţara noastră putem mărturisi că se află în mâinele unei minorităţi străine de neam, robită pe cale economică. Dar, minoritatea evree, aspiră acum şi la cucerirea puterii politice. Vai nouă, când vor isbuti a cuceri această putere. De o bucată de vreme, tineretul evreesc, ne mai aflând pete locuri disponibile în ramura negoţului, dă asalt puterii politice. Acolo vom fi noi toţi înlocuiţi şi asvârliţi ca nişte trenţe, în diua când vom ceda căci ei ne vor înlocui, şi noi nu suntem încă destul de pregătiţi ca să ne măsurăm cu dânşii ca forţă intelectuală. Nerăbdători, au început o serie de protestări, la început paşnice, cari, adi, graţie elementului turbulent dintre evrei, au degenerat în acte reprobatorii. Aşa la Bucureşti, aşa la Galaţi. ?Manifeste cutezătoare şi anarhice, s’au lipit pe tote străzile, şi le-a cetit totă populaţiunea care nu iubeşte pe evreu, dar care îl tolerează pentru că atât sentimentul religios îl ordonă, cât şi resonul de stat nu permite desordinea. Proectele de legi a reformei instrucţiune ca şi al reformei legei recrutărei, au dat acest prilej, după luni de zile de agitaţie evreii au coborât