Voinţa Galaţilor, 1899 (Anul 5, nr. 3-65)
1899-01-15 / nr. 6
JONUl GALAŢILOR de Puteri, a fost împinsă la continue înarmări de către statele militare. Ziarul belgian doreşte ca conferinţa convocată de Ţar să stabilească drepturile statelor neutre, in deosebi ale Belgiei, sa stabilească datoriile statelor ce se războesc faţă de cele neutre, cu un tribunal de arbitraj obligatoriu în conflictele dintre statele neutre şi marile Puteri şi să garanteze inviolabilitatea teritoriilor neutre, conform tratatelor. „Berliner Tagblat“ primeşte o ştire din Copenhaga, care spune că Ţarul doreşte ca să se ţină acolo conferinţa pentru desarmare. Guvernul danez ar adera la această idee. * * Asupra relaţiilor germano-americane citim in „Magdeburger Zeitung“ următorul incident: „Ambasadorul german din Washington a atras in mod neoficial atenţiunea guvernului american asupra espectoraţiunilor deputatului Berry din Kentuky, care a zis că Statele Unite trebue să dea o bătae Germaniei pentru că aceasta s‘a amestecat în cestia Filipinelor. Berry a declarat că el are cel mai mare respe^taJtti mers la' vd 1^\l\*.!Jjo'lyigyy^ pavoasat că el nu-șî retrage voi neic. Dacă însă vre-un membru al Reich-; stagulul german voeşte să -l tragă la răspundere, el este gata în orice moment; adresa sa este Newport, Kentuky,“ cu oarecare velaţi de selecţiune, distreadâ lumea mitară de la mic la mare, ca şi în jecut.... Inaugurarea titra lui Papadopul cu representaţiunile artiştilor teatrului naţional din Bucuriei, a atras afluenţă de norod, în trei sâri consecutive, graţie conbinaţiunilor înţelepte a d-lui arhitect. Uzescu. Balul de cartie dat de primărie în folosul cantinele şcolare, a întrunit tot ce are Galaţii şi elegant şi mai philantrop, în cât copii săraci a d-luî primar Orleanu, sub auspiciile cărui aceasta petrecere a reuşit pe deplin, nu se vor putea plege de solicitudinea părintelui oraşul. Insă darurile dansante, matineurile musicale, loteriile de caritate, precum şi zilele fixe de reepţiune a cuconiţelor noastre au fost, simt şi vor rămâne atracţiunea deosebită a elitei sociale. Dupe recepţiunile ,,high-liffe“ de la doamnele Antachi şi colonel Sorescu, unde s'au petrecut de minune , am avut Sâmbăta trecută, serata dansanta la d-l şi d-na Giuseppe Verona, una din casele cele mai ospitaliere din Galaţi. Oţelul, faşl din strada Domnească nor no şi împodobit, eu îl umbli, fermecător unde ,elegantele cuconiţiui senin al Italiei pentru fericirea tînărului finanţat George G. Verona, fiul casei, în a căror onoare a fost dat acest bal. încercare de evadare din arestul central din Galaţi CRONICA PETRECERILOR Petrecerile de tot soiul nu lipsesc la Galaţi nici de asta dată precum n'au lipsit nici în trecut în aristocraticul nostru oraş. Lumea bună de tută mâna, locală, indigenă şi cosmopolită, care’l place să petreaca pe la baluri şi spectacole, tive-o, lockun şi serate, s’aruncă cu plăcere in vîrtejul ameţitor a veseliei sgomotoase. Serien distracţiunilor începuse cu toamna cu doue circuri mari Henryşi Hiltteman care au făcut mai ales de- 1 iiile* mahalalelor timp de două luni. Apoi opera italiană ne încântă şi acum urechile, şi ne leagănă simţurile cu melodia vocelor armonioase a artiştilor eminenţi ce-o compun. Cercul militar cu seratele sale dansante fura pretenţiuni de ţinută, insă gingaşele Domnişoare se rătăceau cu de plăcere la braţul tinerilor dănţuitori în sunetele armonioase a „valurilor Dunărei.“ 'tot Galatul cunoscut, distins şi elegant a defilat în saloanele d-luî şi d-nel Verona, care asistaţi de d-nul şi d-naicco, gentila lor fiică, făceau onorurile cassei cu afabilitatea ce o caracterisa. Afluenţa era atît de mare şi toaletele aşa de bogate încât ne este cu neputinţă de a le mai descri, de teamă de a nu face vreo omisiune regretabilă. Bufetul era atît de încărcat cu mîncari delicioase şi băuturi fine, încât atrăgea până şi stomacurile cele mai sătule. Cot i 11 ionii compus din figurile cele mai noi şi nostime a fost o veselie generală, mai cu seamă când d-na de Cicco începu să înpartă cu profusiune cadourile — surprise păstrate pentru plecarea invitaţilor. har din toate aceste splendori, ce am admirat şi gustat mai mult, sunt ochii fermecători şi blândeţa nobilă a unui înger de frumuseţe coborit din cerul Renumitul Georgescu Vitriol, care, după isprăvile din penetenciarul Bucureşti, a fost transferat în penitenciarul local, spre a-şi termina pedeapsa la care a fost condamnat în unire cu mai mulţi deţinuţi între cari şi vestitul bandit Ciapcanu, cel care a omorit asta-vara două călugări în monastirea Ruspenia din Dobrogea, au cercat a evada din penitenciar, tăind pe o lungime de aproape un metru şi lăţime de aproape 60 c. m. parchetul din camera unde locuia singur Georgescu Vitriol.—Tăierea a fost făcută cu un ferestrâu fin pe care Georgescu Vitriol îl întrebuinţa la lucrarea ramelor pentru portrete şi în timpul nopţii ridicau scândura, şi în 6 sau 7file de lucru, succedându-se, au săpat un tunel în adâncime de doi metri şi lungime de aproape 7 metri în direcţia casărmei călăraşilor. — Pâmîntul scos îl ascundeau în sîn și în timpul di lei il arunca în retiradă. '- ' •Această lucrare simțindu-se de direc-I 4 TJKTWT " - * ' ----TJ'ill CI llic.lv/llj éL1' je TPriirprins modul de proce dare al deținuților. Georgescu Vitriol interogat, ce causa l’a făcut atenta această evadare când nu mai are decât căteva chile pentru a-și termina pedeapsa, a declarat că de teamă de a nu fi reținut și după terminarea pedepsei, fiindcă după informațiunile ce are, cei interesați stăruiesc ca suma de 1000 lei la care a fost condamnat să i se transforme în închisoare, deşi el e în posiţie a plăti această amenda, dispunând de un capital de 4000 lei. Dacă în adever temerea lui Georgescu Vitriol e fondată, societatea este mai mult decât injustă privând de libertate pe un membru al ei, când el e în posiţie de a satisface băneşte o condamnare ce i-sa aplicat. Iar dacă din actele lui Georgescu Vitriol resulta că facultăţile lui intelectuale sunt atacate, societatea este nedreaptă deţinemu-1 arestat într'un penetenciar, când locul lui ar fi întru casa de alienaţi. Este de dorit ca cel in drept să vadă lucrurile aşa cum sunt în realitate şi o purtare mai demnă și mai corectă către acest nenorocit n’ar strica.