Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-04-08 / nr. 352
Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Campania agricolă de primăvară .^AVWVVVAA^AAyAAAAAAAíVVț S AAAAAAA^^A>V\rWVAVVW Țărani cooperatori și mecanizatori! In tot mai multe unități agricole din județ, terenurile se zvîntă, permițînd mijloacelor mecanice și celor cu tracțiune animală, precum și membrilor cooperatori să intre la executarea lucrărilor agricole de primăvară. Ținînd seama de faptul că timpul pierdut, din cauza desprimăvărării tîrzii, va trebui să fie în întregime recuperat, se impune folosirea, în fiecare unitate, a tuturor zilelor și orelor bune de lucru. Țărani cooperatori și mecanizatori din I.M.A. I Nu lăsați să se piardă nici o clipă favorabilă executării lucrărilor agricole de sezon! Folosiți fiecare „fereastră”, pentru executarea cu maximum de operativitate și de o calitate ireproșabilă a arăturilor, însămințărilor și tuturor celorlalte lucrări, pe toate suprafețele de teren planificate ! yAAAAAA/>/v^AA^AA^^AA<^ ^AyVVvAAAAAA/sAAAAAAAAiV Așa-i cînd te trezești în ajun! Vineri, patru aprilie, la redacție am primit o chemare, prin intermediul telefonului, de la cooperativa agricolă lana, spre a da un cit de mic ajutor, pentru ca lucrările agricole din campania de primăvară să se poată desfășura repede și bine. Am răspuns chemării președintelui Gheorghe Scînteie, sosind aici, duminică 6 aprilie. „V-am chemat - și a motivat el inițiativa — fiindcă altfel nu am văzut o rezolvare problemelor". „Despre ce anume a probleme este vorba ?" „Noi suntem deserviți de o secție de mecanizare a I.M.A. Tutova, condusă (cu numele) de Gheorghe Badiu. In dotarea secției sunt 20 de tractoare, din care în stare de funcționare numai 1.2. M-am dus la întreprindere și am discutat cu directorul, inginerul Mircea Mitrache, i-am spus că Gheorghe Badiu își pierde timpul nu știu pe unde, din secție lipsind cu săptămînile; i-am spus că nu toate utilajele secției sunt repartizate pe oameni; i-am propus ca, pe lingă suprafața de teren care mai este de arat cu tractoarele, să arăm, tot mecanic, încă 80, din cele 168 ha, planificate a fi arate cu atelajele, fiindcă boii de muncă ai cooperativei sunt foarte slabi. Concret, i-am propus să folosim două cultivatoare și, din urmă, tractorul de mare capacitate („S"-ul) să lucreze, numai pe curba de nivel, echipat cu discul. Directorul s-a arătat încîntat de propunere, ne-a promis că va lua măsuri ca Gheorghe Badiu să vină imediat în secție, pentru a-i organiza munca, și, totodată, să-l trimită la noi pe inginerul Leon Talianu, șeful serviciului reparații din întreprindere, pentru a ne ajuta. Am crezut și amarnic m-am înșelat! Gheorghe Badiu n-a venit de loc. Leon Talianu a venit, a stat două ore și a plecat. Mai mult ne-a încurcat. Stabilisem, împreună cu el, ca, sîmbătă, 5 aprilie, obișnuita noastră ședință operativă de lucru s-o ținem la sediul secției de mecanizare, unde să participe membri consiliului de conducere, ce cinci brigadieri de cîmp și toți mecanizatorii. Inginerul Leon Talianu trebuia să fie și el de față. Intenționam ca, în acest cadru, să stabilim unde, în care brigadă și tarla și ce anume va lucra fiecare utilaj și fiecare tractorist, brigadierii și tractoriștii să știe, fiecare, cu cine să ia legătura în caz că, pe parcurs, s-ar ivi anumite defecțiuni. Am fi stabilit ,apoi, ca, de luni, 7 aprilie, să fi trecut la lucru, tractoarele și mașinile să fi fost în așa fel organizate incit într-o zi să fi terminat de însămințat unul, pe 60 de hectare, și în alte cel mult două zile floareasoarelui, pe 150 de hectare. Nu am putut ține acolo ședința respectivă. N-a venit nimeni din partea întreprinderii. Nu știm ce să ne mai facem ... Să vă spună și tractoriștii aceștia . . ". Am solicitat o părere, o apreciere din partea comunistului Gheorghe Poienescu, tractorist de mai mulți ani aici. A sucit-o și a învîrtit-o atîta, pînă cînd am înțeles că ar avea el multe de „observat” dar, decit să se purtă rău cu șeful secției, cu șeful serviciului de reparații și cu directorul, mai bine renunțat Un alt tractorist, Dumitru Baciu, ne-a declarat, referindu-se la activitatea șefului și a membrilor secției: „Apoi, de, așa-i, dacă copiii nu au un tată, sigur că umblă sera pe drumuri”. Din cite cunoaște el, cinci din cele 20 de tractoare sunt defecte. Tractoristul Dumitru Bazumat: „Am primit un tractor pentru executat lucrări în vis. Nu mi s-au dat însă plug și stropitoare pentru el. Mi s-a dat doar o freză, dar cu asta voi avea de lucru, hăt-încolo, la vară. Cinci tractoare știu și eu că sunt defecte în secția noastră". Am consemnat și răspunsul tractoristului Ion Daniliuc: „Sunt de mai mulți ani tractorist. Aici, în schimb, sunt nou, de numai două săptămîni, încă nu mi s-a dat nimic in primire, nu am nici un utilaj. S-a încercat să-mi dea un tractor și n-am vrut să-l primesc. Stricat ce să fac cu el? Sigur, la ora aceasta n-ar fi trebuit să mai fie nici un tractor defect. Totuși, sunt. Trei fără reductoare, unul fără rulment de presiune, unul nu mai știu fără ce... Mai este și „S“-ul fără om . Deci, fără tractorist, este tocmai acel tractor a cărui întrebuințare propusă de președinte îi produsese atîta bucurie directorului întreprinderii!?!? Mai notăm că ni s-a vorbit despre intenția de a se organiza lucrul și în schimb de noapte. Nu vedem cum se va putea face aceasta, de vreme ce multe din tractoare nu au echipamentul electric pus la punct. Prin urmare, cu numai o noapte înainte de începerea lucrărilor din campania agricolă de primăvară, în secția de mecanizare de la lana exista o atare situație! Vor trebui să fie arate 665 plus 80 de hectare și însămînțate peste 1150 de hectare cu in, floarea-soarelui, fasole pură, porumb pentru boabe și pentru siloz. Cum se vor putea oare face acestea, într-un timp redus aproape cu jumătate, față de anii precedenți, încă ceva. In urmă cu cîteva săptămîni, directorul I.M.A. Tutova și mai mulți lucrători de la sectorul de mecanizare din cadrul Direcției agricole ni se lăudau: „Utilajul pentru campania de primăvară este, pretutindeni, pregătit. S-au făcut S. CONSTANTINII! I continuare In paga 3-«! Continuă tăierile la vie Cooperativa agricolă din Epurenii de Huși deține 174 de hectare cu vie, dintre care 123 sunt pe rod. De cîteva zile, aici au început tăierile la vie. Peste 50 de viticultori din brigăzile conduse de Dumitru Cimbru și Constantin Toma execută lucrarea, pe acele porțiuni din podgorie, care sînt mai zvîntate. In primele 3 zile de lucru, ei au efectuat tăierile pe aproape 25 de hectare. S-au evidențiat membrii cooperatori din echipele în fruntea cărora se află Vasile Căciulă, Gheorghe Nistor, Nicolae Vulpe. Lucrarea continuă cu mult spor. U PUNCT? Baza de aprovizionare a U.J.C.A.P. Vaslui livrează cu totul alte articole decit cele solicitate de C.A.P.-uri. — Avem nevoie de niște cuțite de plug. — Nu vindem decit tacîmul complet: cutii, lingură și unculiță... Desen de Șt. Miron am fost, zilele acestea, la Fabrica de cărămizi de sub poalele dealului Paiu. După ceea ce este construit aici și după ceea ce va fi adăugat chiar în cursul acestui an se poate vorbi de o unitate modernizată, capabilă să producă mari cantități de produse necesare în primul rînd realizării obiectivelor economice și social-culturale din județul Vaslui. In circa două trimestre, cam cu durează timpul optim de lucru, în acest sector trebuie să se producă 20.000.000 de cărămizi, un milion de țigle, 400.000 de cărămizi pentru sobe. Sunt cifre care pot fi obținute, dar care stîrnesc totuși, (vom vedea că pe bună dreptate) îngrijorare în rîndul oamenilor de aici. Maistrul Budarcea, un tovarăș plin de energie și inițiativă, ne-a purtat prin hala marilor cuptoare, unde cărămida capătă tenacitatea și culoarea cunoscută, printre șoproanele moderne, la care totuși ingeniozitatea oamenilor de aici, a mai găsit ceva de adăugat pentru a le spori caracteristicile de uscare, prin hala preselor, unde pămîntul, frămîntat ca un aluat, ia forma cărămizilor. Ne-a purtat pentru a ne arăta, cu revoltă în glas, o instalație electrică necorespunzătoare în ceea ce privește normele de tehnică a securității muncii, pentru a ne spune că începînd de la 1 aprilie a.c. se pierd zilnic 52.000 de cărămizi . Era în 3 aprilie. Pînă atunci, circa 160.000 de cărămizi se găseau încă sub forma pămîntului ce constituie aici materia primă. 160.000 de cărămizi încă nu luaseră drumul uscătoarelor, deși vremea permitea acest lucru. Și nu luaseră acest drum firesc, fiindcă întreaga linie tehnologică era lipsită de energie electrică. Un racord la linia de înaltă tensiune ținea în loc întreaga producție. Un racord și alte cîteva lucrări, care ar dura circa 10 zile, încă nu s-au făcut și nu se știe cînd se vor face. Antreprenorul lucrării, întreprinderea 5 construcții — Iași, a întrerupt astă toamnă activitatea, o dată cu predarea activului și pasivului către Sa La Fabrica de cărămizi Vaslui Neglijențe care costă ■ S. O. S.! Zilnic se pierd 52.000 de cărămizi ! H Zece zile de lucru ar putea elimina paguba [■] Termene fixate la... învoială ! Vinovatul să plătească treprinderea de construcții montate Vaslui. Directorul întreprinderii vasluiene susține, însă că n-a luat în primire și această lucrare, în timp ce întreprinderea ieșeană se „spală pe mîini". Există după cut se vede un litigiu, conducerea I.E.I.L. Vaslui declară că fost pretutindeni ca să dezlege a aceste fire încurcate. Lucrurile continuă să fie, însă, în continuare incbrte, iar la Fabrica amintita, din Vaslui continuă să se piardă, zilnic, 52.000 de cărămizi. Șeful secției, tovarășul Pireu, declară că n-a mai întîlnit pînă acum atîta lipsă de răspundere, atîta nepăsare față de îndeplinirea unor obligații contractuale ! In afara racordului la instalația de forță a principalei linii tehnologice, constructorul mai are de executat aici, încă din anul trecut, un castel de apă cu ramificațiile de conducte corespunzătoare, care să alimenteze procesul de producție. Săpăturile puțului au ajuns la cota finală — 25 metri — și apa așteaptă acum să fie urcată sus. Conducerea șantierului nr. 3 Vaslui știe bine că are aici de predat o restanță din 1968, dar nu întreprinde nimic. Mai există în construcție, în cadrul lucrărilor de modernizare a Fabricii, o linie ferată care face legătura cu gara. Ea urmărește eliminarea pierderilor și a cheltuielilor de forță de muncă, să realizeze o eficiență economică mai ridicată unității. Dar care este stadiul lucrărilor ? După prelungirea termenului de dare în folosință de la 30 iulie, la 30 noiembrie, și apoi la 31 decembrie 1968 , s-a ajuns după ultima învoială... la 30 iunie 1969. Care este de fapt stadiul lucrărilor ? Linia a fost întinsă parțial pe terasamentul încă neterminat, podurile sunt departe de a fi gata, iar activitatea se desfășoară cu... încetinitorul. in schimb, a fost întreruptă legătura auto directă cu gara, transportul cărămizilor făcîndu-se acum pe o șosea care ocolește 12 km. întrebăm con C. H. VASLUIANU (continuare in pag. a 3-a) tW PAGINA a 2-a SPORT ■ Rulmentul - Politehnica Iași 3-3 (0-3) ■ Din nou un punct pierdut pe teren propriu . Inițiativa la ea acasâ înd am ajuns la Costești, într-o zi de duminică, în fata căminului cultural erau adunați numeroși tineri veniți la un spectacol. Ne-am apropiat de grupul cel mai numeros, în care îl zărisem și pe tehnicianul agronom Gheorghe Pană, pe care îl cunoșteam mai de mult. Parcă era o ședință ad-hoc a organizației U.T.C. Tinerii discutau despre acțiunile ce trebuiau să le mai întreprindă, făceau un bilanț a ceea ce au înfăptuit pînă acum din programul de activități al organizației. Astfel, am aflat că pentru perioada de iarnă uteciștii și-au propus să transporte pe tarlalele cooperativei agricole de producție 500 de tone de gunoi pentru fertilizarea solului. Propunerea a fost atunci cam îndrăzneală, dar entuziasmul, hotărîrea uteciștilor de a-și îndeplini cu cinste sarcinile obștești au făcut ca obiectivul să fie realizat și pînă la urmă depășit, reușindu-se să se transporte în cîmp 700 de tone de gunoi de grajd. In ceea ce privește extinderea rețelei de joasă tensiune, electrice tinerii s-au angajat să ajute la ■ transportatul celor 87 de stîlpi. Inițiativa comitetului comunal U.T.C. s-a manifestat și atunci cînd drumurile și căile de acces spre anumite puncte din comună au fost înzăpezite. Dovedind spirit gospodăresc, tinerii au și ieșit la treabă. In fruntea celor care au efectuat 2.000 ore de muncă voluntar-patriotică au fost Nicu Șolca, Ioneliu Tutu, Ținca Baciu, Lascăr Blănaru, Ion Panainte și Maria Dudău. Zece podețe desfundate de gheață și 200 metri liniari de șanț amenajați , pentru ca apa să se scurgă la vale, ferind de inundație drumul comunal, sunt alte obiective de interes obștesc care au prilejuit manifestarea spiritului de inițiativă, hărnicia și priceperea tinerilor din Costești. In toate se simte buna organizare a muncii comitetului comunal U.T.C., stimularea de către acesta a inițiativelor valoroase, priceperea secretarului organizației U.T.C. de a atrage tinerii la activități de interes obștesc, care cultivă dragostea fată de munca, fată de satul în care tineri, trăiesc și muncesc. Cînd și-au dat votul lor tehnicianului agronom Gheorghe Pană, pentru a fi ales ca secretar al comitetului comunal U.T.C Costești, tinerii uteciști din comună îi cunoșteau deja capacitatea organizatorică, pasiunea cu care el muncește în cadrul organizației de tineret. Era stimat și a predat de toți pentru felul cum își făcea, datoria, atît pe linie profesională, la C.A.P. Costești, cit și in cadrul organizației U.T.CInițiativa, pasiunea, priceperea au devenit, apoi, atribute esențiale ale activitații tuturor tinerilor de aici. GH. APETREI In orașul Vaslui se construiește o nouă uzină de vinificație, cu o capacitate de 100 vagoane, care va fi dată în folosință in cursul acestui an. In clișeu: echipa de dulgheri la lucru. Foto : V. Botoșanu Adunările generale ale cooperativelor de consum și credit, care s-au încheiat recent în județ, au scos în evidență rolul cooperației de consum în viața satelor noastre. Cei aproape 6.000 de delegați, împuterniciții a peste 195.000 de membri cooperatori, au dezbătut, în aceste adunări, diferite probleme privind îmbunătățirea aprovizionării cu mărfuri a populației sătești, construcția de noi magazine, creșterea volumului achizițiilor de produse agroalimentare, sporirea numărului secțiilor prestatoare de servicii la sate, întărirea economico-financiară a cooperativelor de credit etc. Delegații care au luat cuvîntul s-au oprit îndeosebi asupra necesității continuării construirii de noi magazine cu contribuția membrilor cooperatori. Folosind acest prilej, merită să relev preocuparea consiliilor cooperativelor pentru întărirea rețelei comerciale în comunele Tăcuta și Codăești. O remarcă în plus pentru cooperativa Codăești, unde, în ultimii doi ani, s-au construit magazine, cu contribuția membrilor cooperatori, în satele Dumasca, Mircești, Tăcuta. Delegații la adunarea generală a cooperativei de consum Laza au scos în evidență preocuparea consiliului pentru asigurarea spațiilor necesare desfășurării unui comerț civilizat, dar au criticat, pe bună dreptate, încetineala cu care se lucrează la magazinul din Sauca, al cărui termen de dare în funcțiune a fost de mult depășit. In adunarea generală de la cooperativa Tutova, delegații și-au manifestat bucuria de a avea în satul lor un magazin universal cu etaj, o brutărie nouă și un tronson pentru prestări de servicii, angajîndu-se să contribuie la terminarea magazinului din Pogonești, început anul trecut, în acest sens, trebuie să subliniez că, ca majoritatea adunărilor generale, delegații au venit cu propuneri pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, angajindu-se să sprijine construcția de noi magazine. Astfel de propuneri s-au făcut la adunările generale de la cooperativa de consum Ivănești (construirea unui magazin prin muncă voluntară în satul Valea Mare), cooperativa de consum Ștefan cel Mare (construirea unui magazin prin contribuția bănească și prin munca voluntară a membrilor cooperatori din satul Unțești), cooperativa de consum Tutova (construirea unor magazine în satele Sălceni și Bădeana). Cred că este de ajuns, pentru a exprima interesul acordat construirii de noi magazine sătești, dacă arăt că asemenea propuneri au mai fost făcute în încă 26 de localități. Unii delegați (la Băcești, Negrești, Murgeni, Fălciu, Albești) au propus însă și alte măsuri, printre care: lărgirea spațiilor existente, modernizarea rețelei, reparații capitale la unele magazine. Ținînd seama de toate aceste propuneri, care de fapt exprimă cerințe stringente ale comerțului la sate, Comitetul executiv al U.J.C.C. Vaslui a trecut metodic la analiza lor pentru a găsi modalitățile și posibilitățile de sprijin a acestor inițiative. Pe lîngă cele 10 obiective ce se construiesc din fondurile centrale — care trebuie să stea permanent în atenția noastră — ne-am propus să acordăm sprijin tehnic, pentru alegerea terenurilor, obținerea formelor juridice necesare construcțiilor, întocmirea proiectelor de execuție, amplasare etc. Dar, adoptarea hotărîrilor de a se începe construirea vreunui magazin din contribuția membrilor cooperatori presupune ca președinții cooperativelor și cei ai consiliilor sătești să acționeze imediat pentru mobilizarea membrilor cooperatori în vederea realizării obiectivelor propuse. Trebuie subliniat faptul că există posibilități ca, în 2—3 ani, in fiecare din satele județului nostru să poată fi construit cel puțin cîte un magazin nou. Faptul în sine vorbește despre posibilitatea reală de a desfășura un comerț civilizat la sate. I. SIRBU, președintele U.J.C.C. Vaslui Propuneri care vizează îmbunătățirea comerțului la sate Cu eforturi sporite, începem un nou trimestru școlar Ieri in întreaga țară a început ultima etapă a anului școlar în curs. Elevii s-au reîntors la uneltele lor, au reluat șiragul orelor unei munci asidue, închinate cunoașterii și instruirii. Ultimul trimestru este hotărîtor în ceea ce privește bilanțul anului de învățămînt. Ca atare, profesorii și elevii sînt angajați încă din aceste zile, într-o activitate ce reclamă intensificarea eforturilor pentru dobîndirea unor rezultate pe potriva condițiilor create de partidul și statul nostru dezvoltării învățămîntului de toate gradele. In condițiile puternicei dezvoltări a economiei și culturii, a progresului științei și tehnicii, școala are de îndeplinit un rol din ce în ce mai important. Invățămîntul, fundamentat pe concepția științifică materialist-dialectică despre natură și societate, orientarea educației spre marile țeluri ale construcției socialiste, asigurarea unui conținut bazat pe marile cuceriri ale științei și tehnicii, accesul la învățătură și cultură a tuturor cetățenilor patriei, formarea unui corp didactic competent și devotat profesiei sale sînt caracteristici ale politicii partidului privind ridicarea pe noi trepte a școlii românești. Școala generală obligatorie cuprinde acum pe toți copiii de vîrstă școlară. „Numărul elevilor ce învață în licee și școlile profesionale a crescut. S-a îmbunătățit conținutul instructiv-educativ al procesului de invățămînt, contribuindu-se astfel, la ridicarea nivelului de cunoștințe a tinerei generații și la sporirea gradului de pregătire profesională a tinerilor. Anul școlar în curs coincide cu aplicarea importantelor directive ale conducerii de partid și de stat cu privire la dezvoltarea școlii de toate gradele. La finele acestui an de învățămînt, școala generală din țara noastră va face bilanțul rezultatelor cu care pășim spre generalizarea învățămîntului de zece ani. Așadar, în fața elevilor și corpului didactic, în perioada ce urmează stau sarcini de mare importanță. Acum la începutul celui de al treilea trimestru al anului școlar, urăm tuturor slujitorilor școlii și elevilor spor la muncă-