Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)

1969-04-08 / nr. 352

Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Campania agricolă de primăvară .^AVWVVVAA^AAyAAAAAAAíVVț S AAAAAAA^^A>V\rWVAVVW Țărani cooperatori și mecanizatori! In tot mai multe unități agricole din județ, terenurile se zvîntă, per­­mițînd mijloacelor mecanice și celor cu tracțiune animală, precum și membrilor cooperatori să intre la executarea lucrărilor agricole de primăvară. Ținînd seama de fap­tul că timpul pierdut, din cauza desprimăvărării tîrzii, va trebui să fie în întregime recuperat, se im­pune folosirea, în fiecare unitate, a tuturor zilelor și orelor bune de lucru. Țărani cooperatori și mecaniza­tori din I.M.A. I Nu lăsați să se piardă nici o clipă favorabilă exe­cutării lucrărilor agricole de sezon! Folosiți fiecare „fereastră”, pentru executarea cu maximum de opera­tivitate și de o calitate ireproșa­bilă a arăturilor, însămințărilor și tuturor celorlalte lucrări, pe toate suprafețele de teren planifi­cate ! yAAAAAA/>/v^AA^AA^^AA<^ ^AyVVvAAAAAA/sAAAAAAAAiV Așa-i cînd te trezești în ajun! V­ineri, patru aprilie, la re­dacție am primit o chema­­re, prin intermediul tele­fonului, de la cooperativa agricolă lana, spre a da un cit de mic ajutor, pentru ca lucrările agricole din campania de primăvară să se poată desfă­șura repede și bine. Am răspuns chemării președintelui Gheorghe Scînteie, sosind aici, duminică 6 aprilie. „V-am chemat - și­ a motivat el inițiativa — fiindcă alt­fel nu am văzut o rezolvare problemelor". „Despre ce anume a probleme este vorba ?" „Noi sun­­tem deserviți de o secție de me­canizare a I.M.A. Tutova, condu­să (cu numele) de Gheorghe Ba­­diu. In dotarea secției sunt 20 de tractoare, din care în stare de funcționare numai 1.2. M-am dus la întreprindere și am discu­tat cu directorul, inginerul Mir­­cea Mitrache, i-am spus că Gheorghe Badiu își pierde tim­pul nu știu pe unde, din secție lipsind cu săptămînile; i-am spus că nu toate utilajele secției sunt repartizate pe oameni; i-am pro­pus ca, pe lingă suprafața de teren care mai este de arat cu tractoarele, să arăm, tot mecanic, încă 80, din cele 168 ha, planifi­cate a fi arate cu atelajele, fiind­că boii de muncă ai cooperativei sunt foarte slabi. Concret, i-am propus să folosim două cultiva­toare și, din urmă, tractorul de mare capacitate („S"-ul) să lu­creze, numai pe curba de nivel, echipat cu discul. Directorul s-a arătat încîntat de propunere, ne-a promis că va lua măsuri ca Gheorghe Badiu să vină imediat în secție, pentru a-i or­ganiza munca, și, totodată, să-l trimită la noi pe inginerul Leon Talianu, șeful serviciului repara­ții din întreprindere, pentru a ne ajuta. Am crezut și amarnic m-am înșelat! Gheorghe Badiu n-a ve­nit de loc. Leon Talianu a venit, a stat două ore și a plecat. Mai mult ne-a încurcat. Stabilisem, împreună cu el, ca, sîmbătă, 5 aprilie, obișnuita noastră șe­dință operativă de lucru s-o ți­nem la sediul secției de mecani­zare, unde să participe membri consiliului de conducere, ce cinci brigadieri de cîmp și toți mecanizatorii. Inginerul Leon Talianu trebuia să fie și el de față. Intenționam ca, în acest cadru, să stabilim unde, în ca­re brigadă și tarla și ce anume va lucra fiecare utilaj și fiecare tractorist, brigadierii și tracto­riștii să știe, fiecare, cu cine să ia legătura în caz că, pe par­curs, s-ar ivi anumite defecțiuni. Am fi stabilit ,apoi, ca, de luni, 7 aprilie, să fi trecut la lucru, tractoarele și mașinile să fi fost în așa fel organizate incit într-o zi să fi terminat de însămințat unul, pe 60 de hectare, și în alte cel mult două zile floarea­­soarelui, pe 150 de hectare. Nu am putut ține acolo ședința res­pectivă. N-a venit nimeni din partea întreprinderii. Nu știm ce să ne mai facem ... Să vă spună și tractoriștii aceștia . . ". Am so­licitat o părere, o apreciere din partea comunistului Gheorghe Poienescu, tractorist de mai mulți ani aici. A sucit-o și a învîrtit-o atîta, pînă cînd am înțeles că ar avea el multe de „observat” dar, decit să se purtă rău cu șeful secției, cu șeful serviciului de reparații și cu directorul, mai bine renunțat Un alt tractorist, Dumitru Baciu, ne-a declarat, referindu-se la activitatea șefu­lui și a membrilor secției: „Apoi, de, așa-i, dacă copiii nu au un tată, sigur că umblă sera pe drumuri”. Din cite cunoaște el, cinci din cele 20 de tractoare sunt defecte. Tractoristul Dumi­tru Bazumat: „Am primit un trac­tor pentru executat lucrări în vis. Nu mi s-au dat însă plug și stro­pitoare pentru el. Mi s-a dat doar o freză, dar cu asta voi avea de lucru, hăt-încolo, la vară. Cinci tractoare știu și eu că sunt defecte în secția noastră". Am consemnat și răspunsul tractoris­tului Ion Daniliuc: „Sunt de mai mulți ani tractorist. Aici, în schimb, sunt nou, de numai două săptămîni, încă nu mi s-a dat ni­mic in primire, nu am nici un utilaj. S-a încercat să-mi dea un tractor și n-am vrut să-l primesc. Stricat­­ ce să fac cu el? Sigur, la ora aceasta n-ar fi trebuit să mai fie nici un tractor defect. Totuși, sunt. Trei fără reductoare, unul fără rulment de presiune, unul nu mai știu fără ce... Mai este și „S“-ul fără om . Deci, fă­ră tractorist, este tocmai acel tractor a cărui întrebuințare pro­pusă de președinte îi produsese atîta bucurie directorului în­treprinderii!?!? Mai notăm că ni s-a vorbit despre intenția de a se organiza lucrul și în schimb de noapte. Nu vedem cum se va putea face aceasta, de vreme ce multe din tractoare nu au echipamentul electric pus la punct. Prin urmare, cu numai o noap­te înainte de începerea lucrări­lor din campania agricolă de primăvară, în secția de mecani­zare de la lana exista o atare situație! Vor trebui să fie arate 665 plus 80 de hectare și însă­­mînțate peste 1150 de hectare cu in, floarea-soarelui, fasole pură, porumb pentru boabe și pentru siloz. Cum se vor putea oare face acestea, într-un timp redus a­­proape cu jumătate, față de anii precedenți, încă ceva. In urmă cu cîteva săptămîni, directorul I.M.A. Tutova și mai mulți lucră­tori de la sectorul de mecaniza­re din cadrul Direcției agricole ni se lăudau: „Utilajul pentru campania de primăvară este, pretutindeni, pregătit. S-au făcut S. CONSTANTINII! I continuare In pag­a 3-«! Continuă tăierile la vie Cooperativa agricolă din E­­purenii de Huși deține 174 de hectare cu vie, dintre care 123 sunt pe rod. De cîteva zile, aici au început tăierile la vie. Pes­te 50 de viticultori din brigăzi­le conduse de Dumitru Cimbru și Constantin Tom­a execută lucrarea, pe acele porțiuni din podgorie, care sînt mai zvîn­­tate. In primele 3 zile de lucru, ei au efectuat tăierile pe aproa­pe 25 de hectare. S-au eviden­țiat membrii cooperatori din e­­chipele în fruntea cărora se află Vasile Căciulă, Gheorghe Nistor, Nicolae Vulpe. Lucrarea continuă cu mult spor. U PUNCT? Baza de aprovizionare a U.J.C.A.P. Vaslui livrează cu totul alte articole decit cele solicitate de C.A.P.-uri. — Avem nevoie de niște cuțite de plug. — Nu vindem decit tacîmul complet: cutii, lingură și un­cul­iță... Desen de Șt. Miron a­­m fost, zilele acestea, la Fabrica de cărămizi de sub poalele dealului Pa­­iu. După ceea ce este con­struit aici și după ceea ce va fi adăugat chiar în cursul acestui an se poate vorbi de o unitate modernizată, ca­pabilă să producă mari canti­tăți de produse necesare în primul rînd realizării obiecti­velor economice și social-cul­­turale din județul Vaslui. In circa două trimestre, cam cu­ durează timpul optim de lucru, în acest sector trebuie să se producă 20.000.000 de cărămizi, un milion de țigle, 400.000 de cărămizi pentru sobe. Sunt ci­fre care pot fi obținute, dar care stîrnesc totuși, (vom ve­dea că pe bună dreptate) în­grijorare în rîndul oamenilor de aici. Maistrul Budarcea, un tovarăș plin de energie și ini­țiativă, ne-a purtat prin hala marilor cuptoare, unde cără­mida capătă tenacitatea și cu­loarea cunoscută, printre șo­­proanele moderne, la care to­tuși ingeniozitatea oamenilor de aici, a mai găsit ceva de a­­dăugat pentru a le spori ca­racteristicile de uscare, prin hala preselor, unde pămîntul, frămîntat ca un aluat, ia for­ma cărămizilor. Ne-a purtat pentru a ne arăta, cu revoltă în glas, o instalație electrică ne­corespunzătoare în ceea ce privește normele de tehnică a securității muncii, pentru a ne spune că începînd de la 1 a­­prilie a.c. se pierd zilnic 52.000 de cărămizi . Era în 3 aprilie. Pînă atunci, circa 160.000 de cărămizi se găseau încă sub forma pămîntului ce constituie aici materia primă. 160.000 de cărămizi încă nu luaseră dru­mul uscătoarelor, deși vremea permitea acest lucru. Și nu luaseră acest drum firesc, fi­indcă întreaga linie tehnologi­că era lipsită de energie elec­trică. Un racord la linia de înaltă tensiune ținea în loc în­treaga producție. Un racord și alte cîteva lucrări, care ar dura circa 10 zile, încă nu s-au făcut și nu se știe cînd se vor face. Antreprenorul lucrării, întreprinderea 5 construcții — Iași, a întrerupt astă­ toamnă activitatea, o dată cu predarea activului și pasivului către Sa­ La Fabrica de cărămizi Vaslui Neglijențe care costă ■ S. O. S.! Zilnic se pierd 52.000 de cără­mizi ! H Zece zile de lucru ar putea elimina paguba [■] Termene fixate la... învoială ! Vinovatul să plătească­­ treprinderea de construcții montate Vaslui. Directorul în­treprinderii vasluiene susține, însă că n-a luat în primire și această lucrare, în timp ce în­treprinderea ieșeană se „spală pe mîini". Există după cut se vede un litigiu, conducerea I.E.I.L. Vaslui declară că fost pretutindeni ca să dezlege a aceste fire încurcate. Lucrurile continuă să fie, însă, în conti­nuare incbrte, iar la Fabrica amintita, din Vaslui continuă să se piardă, zilnic, 52.000 de cărămizi. Șeful secției, tovară­șul Pireu, declară că n-a mai întîlnit pînă acum atîta lipsă de răspundere, atîta nepăsare față de îndeplinirea unor obli­gații contractuale ! In afara racordului la insta­lația de forță a principalei li­nii tehnologice, constructorul mai are de executat aici, încă din anul trecut, un castel de apă cu ramificațiile de con­ducte corespunzătoare, care să alimenteze procesul de pro­ducție. Săpăturile puțului au ajuns la cota finală — 25 me­tri — și apa așteaptă acum să fie urcată sus. Conducerea șantierului nr. 3 Vaslui știe bi­­ne că are aici de predat o res­tanță din 1968, d­ar nu între­prinde nimic. Mai există în construcție, în cadrul lucrărilor de moderni­zare a Fabricii, o linie ferată care face legătura cu gara. Ea urmărește eliminarea pierderi­lor și a cheltuielilor de forță de muncă, să realizeze o efi­ciență economică mai ridicată unității. Dar care este stadiul lucrărilor ? După prelungirea termenului de dare în folosin­ță de la 30 iulie, la 30 noiem­brie, și apoi la 31 decembrie 1968 , s-a ajuns după ultima învoială... la 30 iunie 1969. Care este de fapt stadiul lu­crărilor ? Linia a fost întinsă parțial pe terasamentul încă neterminat, podurile sunt depar­te de a fi gata, iar activitatea se desfășoară cu... încetinito­rul. in schimb, a fost întrerup­tă legătura auto directă cu ga­ra, transportul cărămizilor fă­­cîndu-se acum pe o șosea care ocolește 12 km. întrebăm con­ C. H. VASLUIANU (continuare in pag. a 3-a) tW PAGINA a 2-a SPORT ■ Rulmentul - Politehnica Iași 3-3 (0-3) ■ Din nou un punct pierdut pe teren propriu . Inițiativa la ea acasâ înd am ajuns la Cos­te­ști, într-o zi de du­minică, în fata cămi­nului cultural erau adunați numeroși ti­neri veniți la un spectacol. Ne-am apropiat de grupul cel mai numeros, în care îl zărisem și pe tehnicia­nul agronom Gheorghe Pa­nă, pe care îl cunoșteam mai de mult. Parcă era o ședință ad-hoc a organiza­ției U.T.C. Tinerii discutau despre acțiunile ce trebu­iau să le mai întreprindă, făceau un bilanț a ceea ce au înfăptuit pînă acum din programul de activități al organizației. Astfel, am afla­t că pen­tru perioada de iarnă ute­­ciștii și-au propus să trans­porte pe tarlalele coopera­tivei agricole de producție 500 de tone de gunoi pen­tru fertilizarea solului. Pro­punerea a fost atunci cam îndrăzneală, dar entuzias­mul, hotărîrea uteciștilor de a-și îndeplini cu cinste sarcinile obștești au făcut ca obiectivul să fie rea­lizat și pînă la urmă de­pășit, reușindu-se să se transporte în cîmp 700 de tone de gunoi de grajd. In ceea ce privește ex­tinderea rețelei de joasă tensiune, electrice tinerii s-au angajat să ajute la ■ transportatul celor 87 de stîlpi. Inițiativa comitetului co­munal U.T.C. s-a manifes­tat și atunci cînd drumu­rile și căile de acces spre anumite puncte din comu­nă au fost înzăpezite. Do­vedind spirit gospodăresc, tinerii au și ieșit la treabă. In fruntea celor care au efectuat 2.000 ore de mun­că voluntar-patriotică au fost Nicu Șolca, Ioneliu Tutu, Ținca Baciu, Lascăr Blănaru, Ion Panainte și Maria Dudău. Zece podețe desfundate de gheață și 200 metri li­niari de șanț amenajați , pentru ca apa să se scurgă la vale, ferind de inunda­ție drumul comunal, sunt­ alte obiective de interes obștesc care au prilejuit manif­estarea spiritului de inițiativă, hărnicia și price­perea tinerilor din Costești. In toate­­ se simte buna organizare a muncii comi­tetului comunal U.T.C., sti­mularea de către acesta a inițiativelor valoroase, pri­ceperea secretarului orga­nizației U.T.C. de a atrage tinerii la activități de in­teres obștesc, care cultivă dragostea fată de munca, fată de satul în care tineri, trăiesc și muncesc. Cînd și-au dat votul lor tehnicianului agronom Gheorghe Pană, pentru a fi ales ca secretar al co­mitetului comunal U.T.C Costești, tinerii uteciști din comună îi cunoșteau deja capacitatea organizatorică, pasiunea cu care el mun­cește în cadrul organizației de tineret. Era stimat și a predat de toți pentru fe­lul cum își făcea, datoria, atît pe linie profesională, la C.A.P. Costești, cit și in cadrul organizației U.T.C­­Inițiativa, pasiunea, price­perea au devenit, apoi, a­­tribute esențiale ale activi­­tații tuturor tinerilor de aici. GH. APETREI In orașul Vaslui se construiește o nouă uzină de vinificație, cu o capacitate de 100 vagoane, care va fi dată în folosință in cursul acestui an. In clișeu: echipa de dulgheri la lucru. Foto : V. Botoșanu A­­dunările generale ale cooperative­lor de consum și credit, care s-au încheiat recent în județ, au scos în evidență rolul cooperației de consum în viața satelor noastre. Cei aproape 6.000 de delegați, împuter­niciții a peste 195.000 de membri coo­peratori, au dezbătut, în aceste adunări, diferite probleme privind îmbunătăți­rea aprovizionării cu mărfuri a popu­lației sătești, construcția de noi magazi­ne, creșterea volumului achizițiilor de produse agroalimentare, sporirea numă­rului secțiilor prestatoare de servicii la sate, întărirea economico-financiară a cooperativelor de credit etc. Delegații care au luat cuvîntul s-au oprit îndeosebi asupra necesității conti­nuării construirii de noi magazine cu contribuția membrilor cooperatori. Folo­sind acest prilej, merită să relev preo­cuparea consiliilor cooperativelor pen­tru întărirea rețelei comerciale în comu­nele Tăcuta și Codăești. O remarcă în plus pentru cooperativa Codăești, unde, în ultimii doi ani, s-au construit maga­zine, cu contribuția membrilor coopera­tori, în satele Dumasca, Mircești, Tăcuta. Delegații la adunarea generală a coo­perativei de consum Laza au scos în e­­vidență preocuparea consiliului pentru asigurarea spațiilor necesare desfășură­rii unui comerț civilizat, dar au criticat, pe bună dreptate, încetineala cu care se lucrează la magazinul din Sauca, al cărui termen de dare în funcțiune a fost de mult depășit. In adunarea generală de la cooperativa Tutova, delegații și-au manifestat bucuria de a avea în satul lor un magazin universal cu etaj, o brută­rie nouă și un tronson pentru prestări de servicii, angajîndu-se să contribuie la terminarea magazinului din Pogonești, început anul trecut, în acest sens, tre­buie să subliniez că, ca majoritatea adu­nărilor generale, delegații au venit cu propuneri pentru îmbunătățirea bazei teh­­nico-materiale, angajindu-se să sprijine construcția de noi magazine. Astfel de propuneri s-au făcut la adu­nările generale de la cooperativa de con­sum Ivănești (construirea unui magazin prin muncă voluntară în satul Valea Mare), cooperativa de consum Ștefan cel Mare (construirea unui magazin prin contribuția bănească și prin munca vo­luntară a membrilor cooperatori din sa­tul Unțești), cooperativa de consum Tu­tova (construirea unor magazine în sa­tele Sălceni și Bădeana). Cred că este de­ ajuns, pentru a exprima interesul a­­cordat construirii de noi magazine să­tești, dacă arăt că asemenea propuneri au mai fost făcute în încă 26 de loca­lități. Unii delegați (la Băcești, Negrești, Murgeni, Fălciu, Albești) au propus însă și alte măsuri, printre care: lărgirea spațiilor existente, modernizarea rețelei, reparații capitale la unele magazine. Ținînd seama de toate aceste propu­neri, care de fapt exprimă cerințe strin­gente ale comerțului la sate, Comitetul executiv al U.J.C.C. Vaslui a trecut me­todic la analiza lor pentru a găsi moda­litățile și posibilitățile de sprijin a aces­tor inițiative. Pe lîngă cele 10 obiective ce se con­struiesc din fondurile centrale — care trebuie să stea permanent în atenția noastră — ne-am propus să acordăm spri­jin tehnic, pentru alegerea terenurilor, ob­ținerea formelor juridice necesare con­strucțiilor, întocmirea proiectelor de exe­cuție, amplasare etc. Dar, adoptarea ho­­tărîrilor de a se începe construirea vreunui magazin din contribuția mem­brilor cooperatori presupune ca preșe­dinții cooperativelor și cei ai consiliilor sătești să acționeze imediat pentru mo­bilizarea membrilor cooperatori în vede­rea realizării obiectivelor propuse. Trebuie subliniat faptul că există posibilități ca, în 2—3 ani, in fiecare din satele județului nostru să poată fi con­struit cel puțin cîte un magazin nou. Faptul în sine vorbește despre posibili­tatea reală de a desfășura un comerț civilizat la sate. I. SIRBU, președintele U.J.C.C. Vaslui Propuneri care vizează îmbunătățirea comerțului la sate Cu eforturi sporite, începem un nou trimestru școlar Ieri in întreaga țară a început ultima etapă a anului școlar în curs. Elevii s-au reîntors la u­­neltele lor, au reluat șiragul o­­relor unei munci asidue, închi­nate cunoașterii și instruirii. Ultimul trimestru este hotă­rîtor în ceea ce privește bilanțul anului de învățămînt. Ca atare, profesorii și elevii sînt angajați încă din aceste zile, într-o acti­vitate ce reclamă intensificarea eforturilor pentru dobîndirea u­nor rezultate pe potriva condi­țiilor create de partidul și sta­tul nostru dezvoltării învățămîn­­tului de toate gradele. In condițiile puternicei dezvol­tări a economiei și culturii, a pro­gresului științei și tehnicii, școa­la are de îndeplinit un rol din ce în ce mai important. Invăță­­mîntul, fundamentat pe concep­ția științifică materialist-dialec­­tică despre natură și societate, orientarea educației spre marile țeluri ale construcției socialis­te, asigurarea unui conținut ba­zat pe marile cuceriri ale ști­inței și tehnicii, accesul la în­vățătură și cultură a tuturor ce­tățenilor patriei, formarea unui corp didactic competent și de­votat profesiei sale­­ sînt ca­racteristici ale politicii partidu­lui privind ridicarea pe noi trep­te a școlii românești. Școala generală obligatorie cuprinde acum pe toți copiii de vîrstă­­ școlară. „Numărul elevilor ce învață în licee și școlile pro­fesionale a crescut. S-a îmbună­tățit conținutul instructiv-educa­­tiv al procesului de invățămînt, contribuindu-se astfel, la ridica­rea nivelului de cunoștințe a tinerei generații și la sporirea gradului de pregătire profesio­nală a tinerilor. Anul școlar în curs coincide cu aplicarea importantelor directi­ve ale conducerii de partid și de stat cu privire la dezvoltarea școlii de toate gradele. La finele acestui an de învă­țămînt, școala generală din țara noastră va face bilanțul rezul­tatelor cu care pășim spre ge­neralizarea învățămîntului de zece ani. Așa­dar, în fața ele­vilor și corpului didactic, în pe­rioada ce urmează stau sarcini de mare importanță. Acum la începutul celui de al treilea trimestru al anului șco­lar, urăm tuturor slujitorilor șco­lii și elevilor spor la muncă-

Next