Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-04-08 / nr. 661

Proletari din toate țârile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Dezvoltarea și apărarea averii obstești-sarcină majoră a comuniștilor, a fiecărui cetățean! M­­ilitând pentru înfăptuirea cu succes a vastului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. pri­vind înflorirea continuă a econo­miei și culturii românești, efortu­rile întregului popor sunt, în același timp, concentrate spre propășirea avuției țării, promovarea celor mai avansate forme ale dezvoltării sale și găsirea celor mai efi­ciente mijloace pentru deplina apărare a proprietății obștești. Creșterea conștiinței socialiste a oa­menilor muncii se materializează, între altele, în înțelegerea locului și rolului avuției obștești, în contextul general al dezvoltării patriei. „Dezvoltarea și înflo­rirea proprietății socialiste­­— sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — re­prezintă izvorul bunăstării și fericirii ma­selor populare, chezășia valorificării de­pline a­ capacității, energiei și talentelor, a împlinirii personalității umane". Pornind de la aceste idei, de o deose­bită însemnătate, Comitetul județean de partid Vaslui veghează ca întreaga acti­vitate politică-educativă desfășurată de organizațiile de partid din întreprinderi, instituții, din unitățile agricole de stat și cooperatiste să ducă la cultivarea în rîndul oamenilor muncii a unei opinii ferme, combative, pentru dezvoltarea conștiinței socialiste și crearea unei pu­ternice opinii de masă împotriva acelora care prejudiciază proprietatea socialistă. Ca urmare, în ultimul timp, au fost do­­bândite în județul nostru, pe această linie, rezultate bune. Marea majoritate a organizațiilor de partid desfășoară o muncă concretă, vie, GHEORGHE VAȘDEA, secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. bogată în conținut pentru mobilizarea co­lectivelor la înfăptuirea sarcinilor eco­nomice și politice, pentru dezvoltarea în rîndurile acestora a unei atitudini îna­intate, plină de grijă și respect față de avutul obștesc. La Fabrica de rulmenți din Bîrlad, la Fabrica de confecții din Vaslui și in alte întreprinderi, organiza­țiile de partid au organizat dezbateri largi în legătură cu rolul comuniștilor, ai fie­cărui muncitor pentru ocrotirea avuției obștești și întărirea acesteia, insistînd, îndeosebi, asupra necesității de a lupta consecvent, hotărît, împotriva risipei, ne­glijenței, a furturilor care — așa după cum ne arată practica — păgubesc în­treaga colectivitate. Rezultate bune au obținut și multe comitete comunale de partid, cum ar fi cele de la Tanacu, Co­­dăești, Fălciu — în activitatea cărora pre­ocuparea pentru întărirea unităților agri­cole și dezvoltarea proprietății obștești ocupă un loc important. Desigur, mai există unii oameni care nu au ajuns încă la înțelegerea clară a necesității dezvoltării și consolidării con­tinue a proprietății obștești, manifestînd lipsă de răspundere în gospodărirea și administrarea averii comune, în cheltui­rea fondurilor, tendință de risipă pe sea­ma colectivității. Asemenea aspecte se întîlnesc pentru că nu peste tot activita­tea politică și educativă desfășurată de către unele organizații de partid pentru ridicarea conștiinței socialiste a oameni­lor muncii și prevenirea pagubelor din averea obștească a avut întotdeauna un caracter permanent, concret, ea fiind rup­tă de preocupările imediate ale colecti­velor respective. Așa se explică faptul că în 1969 s-au înregistrat în mai multe întreprinderi, instituții și unități agricole însemnate pagube materiale și bănești. Un exemplu semnificativ de proastă gos­podărire a bunurilor materiale îl consti­tuie întreprinderea de construcții-monta­­je. Cu toate că aici sunt asigurate con­diții optime pentru depozitarea materia­lelor, din cauza lipsei de control, au fost descărcate, unele peste altele, importan­te cantități de ciment, balast, cărămidă, ceea ce a făcut­­­ ca acestea să se pietri­fice aducînd astfel pagube în valoare de peste 100.000 de lei. De asemenea, din cauza nerespectării disciplinei financiare, în semestrul 1 al anului precedent, s-au înregistrat la unele întreprinderi și insti­tuții plăți ilegale în valoare de peste 300.000 de lei, iar din cauza neverificării la timp a unor gestiuni, prelungirea ter­menelor fixate de lege prin „bunăvoința”1 sau neglijența unor conducători de orga­nizații comerciale s-au înregistrat, de a­­semenea, însemnate pagube din avutul obștesc. Și în unele cooperative agricole de producție, nerespectarea democrației coo­peratiste, lipsa spiritului de responsabili­tate și atmosfera de toleranță care i-au­ ­ continuare in pag.a3-al m­um PRODUSELOR-la nivelul exigențelor pieții ■ în 3 luni—3.000 de rulmenți peste plan . De ce unele garnituri de mobilă se dovedesc fără căutare? ■ Construc­torii — din nou pe ultimul loc B­ilanțul încheiat după primul trimestru al a­­nului in industria vas­­luiană, privit în an­samblu, se prezintă pozitiv. Producția globală a fost de­pășită cu 11.997.000 lei, pro­ducția marfă cu 15.974.000 lei, producția marfă vîndută și în­casată cu 12.100.000 de lei. Productivitatea muncii a fost, de asemenea, îndeplinită în proporție de 101,3 la sută. Sunt rezultate bune, incon­testabil, dar așa cum arătam privite în ansamblu. Alături de acestea s-au menținut însă numeroase lipsuri. Din cele 24 de produse urmărite statistic, doar 18 au fost fabricate con­form planului, iar o parte din ele nu au corespuns calitativ. Dacă din scripte reiese că planul de producție la Fabri­ca de mobilă din Vaslui a fost realizat, ba pe undeva chiar depășit cu un număr de garnituri, în realitate, în spa­tele acestei realizări se as­cund deficiențe serioase le­gate de calitatea produselor. Recenta lege privind asigura­ WW wWWWWW- rea și controlul calității pro­duselor stipulează printre al­tele că realizarea unor măr­furi de înaltă calitate este o sarcină de bază în activitatea de producție, o datorie de o­­noare a muncitorilor, maiștri­lor și inginerilor. Obținerea unor asemenea produse se re­alizează doar respectînd ce­rințele tehnice, constructive, funcționale, economice, de du­rabilitate și estetice care tre­buie să se situeze permanent la nivelul celor mai ridicate performanțe din țară și de peste hotare. Se constată în­să în unele unități economice și în primul rînd la Fabricia de mobilă, o încălcare a acestor reguli cu putere de lege. Recepționînd cu multă îngă­duință o cantitate de lac ne­corespunzătoare, livrată de Fabrica de lacuri din Bucu­rești, serviciul de aprovizio­nare al întreprinderii a servit producției o materie primă din care n-a putut ieși decît o mobilă inacceptabilă. Ea nu a rezistat în fața exigenței beneficiarului extern, era și Foto V. P­etrescu foarte firesc, și la data de 31 martie a.c., în depozitele fabricii așteptau o soluție un număr însemnat de garnituri .Elegante în valoare de 826.000 de lei. De fapt, aceasta este și cifra cu care unitatea nu și-a realizat planul la ex­port. In spiritul legii privind asi­gurarea și controlul calității produselor considerăm că CEIL Iași, forul tutelar al fa­bricii vasluiene, va trebui să-și exercite îndatorirea de a organiza și controla calitatea producției. C. VASLUIANU (continuare în pag. a 3-a) Imagine hușeanâ. JK.In pagina a 2-a V. I. LENIN j ȘI SOCIETATEA­­ SOCIALISTĂ Sport­j Dezvoltă capacitățile de producție In vedera modernizării și diversificării mașinilor instalațiilor destinate înzeg­is­trării agriculturii, în între­prinderile constructoare de mașini agricole se între­prind acțiuni menite să­­ ducă la dezvoltarea capaci­tăților de producție. Astfel, Uzina „7 Noiembrie" din Craiova se va extinde cu o unitate pentru fabricarea de pluguri necesare diferi­telor lucrări­­ agricole. La întreprinderea „Ceahlăul" din Piatra Neamț, al cărei profil — instalații de iri­gat­ prin aspersiune — este deosebit de important pen­tru agricultură, se fac, de asemenea, o serie de lucrări pentru dublarea capacității de fabricație. ANUL III nr. 661 in pagina a 4-a ■ Încordare în GUATEMALA ■ COMENTAR EXTERN 1J RĂZBOIUL AUTOMO­BILELOR“ PE PIAȚA AMERICANĂ La C.A.P. Corni, mecanizatorii muncesc intens pentru terminarea arăturilor de primă­vară. in sfîrșit, din nou primăvară ! Foto : V. Botoșanu ISirolin­e «Bite 1­­­­ -inflefiiie­­ cu sites t % I § Colectivele celor patru 4 § organizații meșteșugărești § § din județ consemnează, la Ș Ș încheierea bilanțului primi- 4 5 lui trimestru al anului Ș 5 1970, realizări și depășiri & Ș 4 la toți indicatorii de plan. § Astfel, pe întreaga Uniu­­n­i ne, producția marfă a fost 4 ® realizată în proporție de Ș ® 124,9 la sută, iar la livră- 4 § zile către fondul pieței și 4 § desfacerea cu amănuntul a­­ $ mărfurilor — în proporție 3­4 de 124,6 la sută și, respec­­t­a­tiv, 119,8 la sută. Ș V/////////////////////////////////ff//«­ y W W W W WWWNAA/W WWWWX /WWV W W W W WWWW»! în campania agricolă de primăvară Fiecare zi, fiecare oră bună de lucru să fie folosite din plin­ LA C.A.P. PUNGEȘTI P­entru executarea lucrări­lor agricole de sezon, fie­care clipă este deosebit de prețioasă. Faptul este cunoscut și de către ță­ranii cooperatori din Pungești. O confirmă, printre altele, pre­zența a vreo două sute cinci­zeci dintre ei la lucrările ce se execută acum la cultura mare, în grădina de legume, in vie și în livadă etc. Ca urma­re, pînă la 6 aprilie, erau în­­sămînțate o parte din suprafe­țele destinate diferitelor culturi din prima epocă, în legumicul­tura răsadurile se dezvoltau co­respunzător, la vie era executat tăiatul pe 45 de hectare. Efec­tuarea lucrărilor amintite a ne­cesitat, firesc, eforturi. Totuși, dacă punem în balanță de o parte ce s-a făcut la C.A.P. Pungești, iar de alta ce ar fi trebuit să se facă, pînă cînd am trecut noi pe acolo, am vedea că restanțele trag cu mult mai greu decit realizări­le. Iată, concret, în ce constau restanțele existente la 6 aprii­lie: 10 hectare cu mazăre, 5 cu ovăz, 5 cu borceag, 8 cu muștar, 68 cu in pentru ulei, 30 cu floarea-soarelui și 40 cu cînepă neînsămînțate: 20 de hectare cu vie, dintre care 14 nobilă și 6 hibrid, în care nu se efectuase însă tăiatul; spa­­lierii din beton neplantați pe 25 de hectare cu vie nobilă; 20 de hectare cu vie nefertili­zate, neefectuarea lucrărilor so­licitate de anotimp în livadă C. S. VĂNĂTORU (continuare în pag. a 3-a) WSA/WSAA/WS­Restantele pot si trebuie să fie [«rate! Cu prilejul „Zilei sănătății“ In sala Teatrului de stat „V. I. Popa" Bîrlad a avut loc o manifestare dedicată săr­bătoririi „Zilei sănătății". Cu acest prilej, tovarășul Adam Leica, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid Bîrlad, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular municipal, a felicitat corpul medical, pe toți lucră­torii din acest domeniu din municipiu, pentru rezultatele obținute și le-a urat noi suc­cese în muncă. Totodată a expus participanților unele din preocupările organelor de partid și de stat pentru îm­bunătățirea continuă a asis­tenței medicale a populației. A avut loc apoi un simpozion pe tema : „Ocrotirea sănătății oamenilor muncii — obiectiv important al politicii partidu­lui și statului nostru". ' P­e lîngă numărul mare de cărți, reviste, ziare­le centrale și locale au un rol deosebit în pro­cesul de educație poli­tică, cetățenească, culturală a oamenilor. Presa informează pe cetățenii țării cu probleme privind politica înțeleaptă a partidului și sta­tului nostru, rea­lizările obținute în diverse sectoa­re de activitate, stimulează efortu­rile creatoare ale colectivelor de muncă și influen­țează favorabil procesul de edu­cație al omului societății socialis­te. De asemenea, cotidienele centra­le și locale sem­nalează neajunsu­rile manifestate în activitatea unor instituții și între­prinderi, critică a­­titudinile reproba­bile, faptele care contravin norme­lor de conviețuire socială. Alături de numărul mare de publicații centrale, cîteva zeci de mii de exemplare ale zia­rului „Vremea nouă" pătrund zilnic în casele oamenilor, în rîndul colectivelor de muncă. Numărul cititorilor presei creș­te de la o lună la alta. De aici decurge, firește și obli­gația celor ce se ocupă cu difuzarea presei de a acționa astfel încît publicațiile să a­­jungă la timp în mina abona­ților. Cum își îndeplinesc însă aceștia sarcinile ce le revin ? Să vedem ce ne spun faptele, în timp ce, în marea majo­ritate a localităților, presa centrală și cea județeană pă­trund masiv, în altele, situa­ția nu este îmbucurătoare da­torită unor carențe manifes­tate în activitatea acelor res­ponsabili cu difuzarea ziare­lor, a celor care pot contri­bui la o mai accentuată popu­larizare a cuvîntului tipărit în localitățile respective. La oficiul P.T.T.R., din Huși, de pildă, anumiți funcționari (D.S. și M.F.) — direct răs­punzători cu difuzarea presei — înțeleg doar să efectueze munca în birouri — înarmați, firește» cu chitanțierele și cre­ioanele de rigoare — să înre­gistreze niște cifre și să al­cătuiască niște situații, mai mult sau mai puțin utile, iar unii gestionari de la unitățile O. C.L. „Mixt" Huși confundă ziarul­ cu un articol comer­cial, ceea ce frîneazâ întrucît­­va procesul de pătrundere a presei în rîndul masei de ci­titori O altă cauză — care dovedește lipsa de orientare a­ funcționarilor de la Oficiul P. T.T.R. Huși — este și am­­plasarea chioșcurilor oficiului la distanțe mici față de unită­țile comerciale care vînd zia­re, remarcă făcută de către directorul C.C.L. „Mixt" Huși, Grigore Munteanu. Se igno­rează, adică, niște legi ele­mentare privind amplasarea e­­ficientă a unităților de desfa­cere a presei în locuri cît mai favorabile și la punctele de mare afluență ale cetățe­nilor. Dirigintele Oficiului P.T.T.R. din Huși, tovarășul Gheorghe Grădinaru, se pare că, în urma discuțiilor avute cu dumnealui și a raidului e­­fectuat împreună în cîteva în­treprinderi și instituții din lo­calitate, va găsi căile eficace pentru îmbunătățirea procesu­lui de pătrundere a ziarelor, atît în oraș, cît și în întreaga zonă de activitate a oficiului. Se vor face, credem, și niște VASILE IANCU (continuare în pag. a 3-a) □ □□l ! C=1 E=l l=a (=3 C=3 I H=HI=1C=3I RĂSPUNDERE SPORITĂ Șl OPERATIVITATE MAXIMA IN DIEUZAREA PRESEI! C3I inapnaui □ pip MOtiDMEiiTtLE BRA8AHT0LU în multe zile ale a­­nului, cerul Brabantului se acoperă de nori plum­burii, prevestind ploi a­­bundente, atît de bine­făcătoare acestui ținut belgian așa de bogat în pășuni. în apropiere de Bruxelles, pădurea Soig­­nes, a cărei suprafață a­­tinge acum 4.000 ha., e­­vocă imensul cadru pre­istoric și legenda de mai tîrziu a Genovevei, po­vestea romanțioasă ne-a încîntat copilăria.Pe C­apitala Belgiei, Bru­­xelles-ul, își dezvă­luie adevărata sa i­­dentitate prin edifi­­ciile construite cu artă și pricepere de arhi­tecții secolelor de mult a- Reportaj pe glob puse. „Hôtel de Ville“ este­­ principala piatră prețioasă a unui loc vestit în întrea­­­­­­ga Belgie : „La Grande­­ Place". Purtînd pecetea mai­­ multor stiluri, de la gotic,­­ pînă la baroc, fără să lip­­­­sească nici marele suliu al­­ Renașterii, „Hôtel de Vil­­­­le“ (secolul al XV-lea) are­­ o structură specifică — un­­ exemplu de efort al unor­­ vremuri cînd Bruxelles-ul­­ începuse să întreacă în fast I orașele Plandrei, mai Anversul. In plin centru ales , al­­ capitalei, se înalță zveltă­­ catedrala Saint-Michel, a­­ cărei piatră fundamentată­­ a fost pusă în 1225, dar la­­­­țada și întreaga ei struc­­­­tură, așa cum arată ele azi, „ au fost realizate abia în­­ secolul al XV-lea. Sub arcurile înegrite de turn și­­­­ de vreme ale bisericii Cha­­­­pelle (secolul al XII-lea) se­­ află mormîntul marelui pic­­­­tor Breughel, cel Bătrîn­ . A. D. I (continuare în pag. a 2-a) |

Next