Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-14 / nr. 820
Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean lucrările agricole de sezon impun: 1. Operativitate maximă 2. Atenție sporită fiecărei lucrări efectuate Ne aflăm la jumătatea lunii octombrie și pe ogoare mai sunt de făcut extrem de multe lucruri. Nu este sector, în agricultură, care, în perioada actuală, să nu solicite numeroase forțe umane, mecanice, de transport etc. De aceea, pretutindeni, se cere desfășurată o muncă colectivă, bine organizată, perseverentă, riguros controlată. Desigur, un rol de însemnătate deosebită, în privința desfășurării, concomitent, a lucrărilor din campanie, îl au in primul rînd comitetele comunale de partid ,și comitetele de partid pe cooperative. De asemenea, sarcini de mare importanță revin și conducerilor unităților agricole cooperatiste și formațiunilor de lucru. La începutul campaniei, în toate unitățile au fost întocmite planuri de măsuri tehnice și grafice de lucrări. In unele cooperative și secții de mecanizare, prevederile planurilor și graficelor amintite sunt respectate. In multe cazuri, în schimb, însemnate posibilități nu sunt fructificate pe măsura cerințelor. Vom însera, în sprijinul afirmației noastre, cifrele privind stadiul în care se află, în cooperativele agricole de producție, principalele lucrări agricole, la data de 12 octombrie. Recoltat struguri : 5.113 hectare din 8.807 ; recoltat floarea-soarelui ; 16.037 hectare din 16.500 ; recoltat sfeclă de zahăr : 882 de hectare din 1 950 ; recoltat porumb: 32.411 hectare din 81.684 ; însilozări : 40.919 tone din 101.274 ; executat arături pentru insămințări : 30.451 hectare din 75.670 ; semănat grîu și secară : 37.744 hectare din 67.000. Aceasta este situația comunicată de specialiștii de la Direcția agricolă. In graficul din pag. a lll-a, prezentăm, pe fiecare cooperativă, situația însămînțării griului, secarei și a însilozărilor. Cifrele, atît cele din tabel, cit și cele pe care le-am înserat mai înainte, arată limpede că, dacă luăm în considerare timpul de zl cînd lucrările respective au început în județ și raportări la forțele existente, precum și la condițiile atmosferice care nu au stînjenit, ci, dimpotrivă, au favorizat continuarea neîntreruptă a muncii, ritmul mediu realizat este sub cel necesar și posibil. Și, aceasta, datorită faptului S. CONSTANTINIU (continuare in pag. a 3-a| Pe tarlaua „Dealul morii" a C.A.P. Costești, mecanizatorii din secția a IV-a, condusă de Neculai Balan, execută alături în vederea însămînțării griului de toamnă. Fotog Botoșanu ț 1i î I Popas I pe un șantier j vasluian I __ imineață răcoroasă de oc* # Btombrie. Toamna a in imin trat în drepturile-i stat Uto micite de cînd lumea, prezența ei fiind atestată de ruginiul frunzelor, de razele parcă obosite ale soarelui. Pașii ne poartă pe strilda ce duce la Fabrica de confecții, o dată cu șuvoiul de tinere care, după ce zăbovesc cîteva clipe în camer ț wi/vvwvvvvvvvvvvvvvvv \ Cotidiene ț vvvwvvvwvvi/vvvvvwvv ^ țra de pontaj, urcă spre secțiile situate la etajele, modernei construcții vasluiene. Pe șantierul Școlii de construcții cu 16 săli de clasă, din apropiere, începe, de asemenea, o nouă zi de lucru. Ne oprim ^ în fața unei tăblițe , pe care, cineva a consemnat lapidar : „Valoarea devizului: 2.500.000 de lei; data începerii lucrării: a VII-a 1970; data terminării 1 trimestrul II 1971". Privim ziiduble care, în numai două luni, î au urcat necontenit, apropiindu- se de cota finală. Pe schele, intrăm în vorbă cu unul dintre constructori. Gheorghe Vizitiu este chiar șeful unei echipe care numără 18 meseriași destoinici. „Am început lucrările de zidărie la 3 septembrie a.c. Toți sîntem tineri. Unii ne-am calificat în producție. Eu, de pildă, am de 1prins meseria la Galați. Alții, la Huși, însă cei mai mulți au luat în mînă minclocul și mistria, aici, pe șantierele vasluie- GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-al La Complexul de semiindustrializare a legumelor și fructelor a început montarea utilajelor La Vaslui se află într-un stadiu avansat construcția Complexului de semiindustrializare a legumelor și fructelor cu o capacitate anuală de 1.700 de tone produse finite. De curînd, lucrările au intrat într-o fază nouă. In trei hale de fabricație a început montajul utilajelor. Linia de cazane duplex pentru prepararea pastelor, aparatele vacuum pentru fierberea legumelor, sterilizatorul de fructe, elevatorul vertical și alte mașini au și fost instalate. Deși complexul este prevăzut să intre în funcțiune abia în toamna anului viitor, 60 la sută din utilaje, in cea mai mare parte de producție românească, sunt achiziționate. Proletari din toate tarile, unisi-va ! WM W W W WW W W W W W W W WdWWWU W W W W W WWWU'i Au depășit prevederile planului în prima decadă a acestei luni s-au înregistrat noi succese în întreprinderile industriale din județul nostru. Ele confirmă faptul că s-a acordat o mai mare atenție organizării producției și muncii, a timpului de lucru. Drept rezultat al acestor măsuri, planul de producție a fost depășit la principalele produse. Fabrica de rulmenți din Bîrlad se înscrie cu o depășire de 10.000 de rulmenți, Combinatul de industrie alimentară din Bîrlad a realizat peste plan 12 tone preparate din carne, 11 tone brînzeturi etc., iar Combinatul de confecții a înregistrat o depășire valorică de 80.000 lei. Pentru anul curent, ferma nr. 1 mixtă a C.A.P. Vulcani și-a prevăzut să realizeze venituri în valoare de 437.000 de lei. Cele 35 de hectare afectate legumicultura au fost cultivate cu sortimente căutate pe piețele orașelor, lucrate și livrate beneficiarilor la timp. Producția obținută a fost bogată. Pină la 10 octombrie s-au valorificat produse in valoare de 413.000 de lei. De asemenea, in grădină se găsesc produse valorind încă circa 40.000 de lei. Printre fruntașii fermei se numără Chiriet, legumicultorii Safta Gheorghe Glombeschi, Ținca Postolache, Maria și Ion Jelea, Casandra Glombeschi, Ion Arsene și State Mindru, economistul Sava Dimir și inginerul Hie Filip — șef de fermă. In cadrul Centrului Vinalcool Huși își desfășoară activitatea 9 unități de vinificare și 44 de centre volante de achiziții. Potrivit planului, Centrul trebuia să achiziționeze 120 de vagoane de prune pentru țuică. Datorită sprijinului acordat de către conducerea centrului, reprezentanților punctelor și centrelor volante, precum și hărniciei lucrătorilor s-a reușit ca, până în prezent, planul de achiziții să fie depășit cu 40 de tone. In mod deosebit, se evidențiază tovarășii de la punctul de vinificare Duda (șef — Vasile Dima), Oltenești (șef — Mihai Ghiban), Pădureni (șef — Vasile Șelaru). /W WW W WWWAAA/W WW W WW W W W W W WWNA/W W W W W W W W W W WWW* „In luna aprilie a.c., tractoristul Alexandru Virág a fost amendat de Militia Fălciu, iar in luna următoare comitelui executiv al consiliului popular comunal Fălciu transmite I.M.A. Bogdănești să se facă poprire din salariu. Amenda este reținută tot în luna mai. Forțu lorgu și Cornea Constantin sînt amendați, în luna aprilie a.c., de Miliția Fălciu, cu 300 lei și, respectiv, 100 lei. Consiliul popular comunal Fălciu se adresează I.M.A. Bogdănești și amenzile respective sunt reținute din salariu, în cursul lunii mai". (Am notat primele 3 cazuri găsite în acte împreună cu tovarășul Dumitru Vișan, șeful serviciului economic de la I.M.A. Bogdănești). Dacă am citat cele 3 exemple de mai sus, este pentru că am dorit să evidențiem mouul în care se concretizează aplicarea amenzilor de către organele în drept. In general, așa se procedează : vrînd-nevrînd, cei amendați trebuie să plătească între limitele de timp admise și impuse de lege. Respectînd amenda, cei care o suportă îi simt caracterul de sancțiune și evită ca, pe viitor, să mai fie puși în postura de a mai fi admonestați. In materialul de față, dorim să ne oprim tocmai asupra capitolului „amendă", mai precis, asupra concretizării amenzii. Cauzele pentru care este aplicată nu ne interesează acum, mai ales că sunt extrem de rare situațiile cînd amenzile sunt rezultatul unor abuzuri ale organelor de resort. Dar să revenim la modalitatea de concretizare amenzii, făcînd o scurtă exapunere (necesară) teoretic. Persoana(-ele) amendată(-e) au dreptul să plătească pe Ioc sau în termen de 48 de ore numai jumătate din minimul amenzii acordate. Depășirea termenului legal atrage obligația de a achita suma integrală. Există situații cînd contravenienții contestă valabilitatea cauzelor pentru , care au fost sancționați și, de aceea, legea le dă dreptul ca, un termen de 15 zile de la încheierea sau comunicarea procesului-verbal de constatare, să se adreseze organelor superioare , competente, pentru anularea sau diminuarea amenzii. Dacă organul care soluționează contestația menține amenda (aceeași sau mai mică,) se obligă să urmărească și încasarea ei, fie la casieria proprie, fie comunicînd comitetelor executive ale consiliilor populare, din localitatea unde domiciliază amendatul, ca să-l considere debitor. in termen de 30 de zile — spune legea — de la consiliul popular trebuie să se răspundă că amendatul a fost luat în debit, iar banii ce vor fi încasați să fie trecuți în bugetul local. Dacă debitorul este angajat într-o întreprindere sau instituție socialistă, consiliul popular, cere poprire pe salariu, urmind , ca, în termen de LIVIUNISTOR Komumdre in pag a 3 a) Legea este LEGE pentru toți! ANUL III, nr. »20 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 pucjini 30 bani Rmgia șt Administraia: »Ir. Ștefan cel Mare nr. ti3 laxlui rdacția tel. I$i Administrația tel. §ti In pagina a 4*a • Declarația comună sovieto-franceză • Stabilirea relațiilor diplomatice între R.P. Chineză și Canada Sosirea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, la New York NEW YORK 13 (Agerpres). De la trimișii speciali: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy" la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului, Siman Korl, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite, și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu— pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S. U. A, domnul Nixon. In încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului, șefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaților români a oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu vaavea întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al O.N.U., L. Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. MONTREAL 13 — Trimisul special Liviu Bodescu, transmite : In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidențial a făcut în seara zilei de 12 octombrie escală pe Montreal, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Montreal, înalții oaspeți au fost salutați, in numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane oficiale. Au fost prezenți Bucur Șchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România in Canada, și membri ai ambasadei. "I Perspectivele dezvoltării activității comerciale Dezvoltarea impetuoasă a economiei naționale, ca urmare a transpunerii în vederilor viață a precelui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, se reflectă nemijlocit în creșterea continuă a nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. In primul an al cincinalului viitor, volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul socialist din județul Vaslui va cunoaște o simțitoare creștere, pe deplin realizabilă dacă avem în vedere volumul sporit de mărfuri ce va fi pus la dispoziția cumpărătorilor prin unitățile de desfacere. Studierea cu mai multă atenție a cererii de consum a populației de către organele și organizațiile comerciale a permis acestora ca la lucrările de contractare din sectoarele metalo-chimice și textileîncălțăminte, să angajeze pentru anul viitor un fond de marfă mult îmbunătățit din punct de vedere sortimental și calitativ. La lucrările de contractare din sectorul alimentar aparatul nostru comercial s-a CONSTANTIN VIJELARU director al Direcției comerciale din județul Vaslui prezentat mai bine pregătit decât în anii anteriori, urmând să încheie contracte cu unitățile industriale pentru a asigura într-o măsură mai mare nevoile de consum ale populației. In cadrul preocupărilor pentru asigurarea fondului de mărfuri pentru anul 1971, un loc important îl ocupă stabilirea unor relații principiale de colaborare mai strînsă cu unitățile producătoare din județul nostru: Combinatul industriei alimentare, întreprinderile de industrie locală, de morărit și panificație și altele, care au posibilitatea de a contribui mai mult la îmbunătățirea aprovizionării populației, prin sporirea producției bunurilor de larg consum, diversificarea sortimentelor și respectarea obligațiilor pe care și le asumă. Trebuie să arătăm că la produsele alimentare de bază (pline, ulei comestibil, zahăr, carne, preparate de carne și altele) sunt asigurate, în anul următor, creșteri însemnate pentru satisfacerea într-un grad mai înalt a cerințelor de consum. îmbunătățirea aprovizionării populației este o cerință obiectiv necesară și ea trebuie înțeleasă in mod just, atît de către întreprinderile care au sarcini de livrări către comerț, cit și de către întreprinderile și organizațiile comerciale. Este necesar, așadar, a fi întreprinse acțiuni hotărîte în vederea respectării contractelor încheiate cu organizațiile comerciale, diversificării producției și, în mod deosebit, pentru extinderea îmbutelierii și preambalării produselor, ceea ce va contribui în mai mare măsură la satisface (continuare tn pag, a 3-a) De curînd, la Bîrlad, a fost dat în folosință un complex pentru deservirea auto aparținînd Cooperativei meșteșugăreși „Prestarea". Noul complex cuprinde, printre altele, un atelier de strungărie, vopsitorie auto, tapițerie, tinichigerie, vulcanizare. In clișeu: exteriorul complexului, aflat pe str. Republicii. V. Petrescu Astăzi, încep la New York URARIM JUBILIARE A 01N. Astăzi, încep la New York, în prezența a peste 70 de șefi de state și guverne, lucrările sesiunii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite. Țara noastră este reprezentată la această sesiune de o delegație avînd în frunte pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Creată într-un moment de adîncă meditație asupra destinelor omenirii ce a succedat sfîrșitului marii încleștări din cel de-al doilea război mondial, O.N.U. avea să devină un important for de dezbatere și de deliberare în vederea realizării coexistenței pașnice a tuturor popoarelor, a acelei coexistențe ce s-a vădit a fi deopotrivă singura alternativă rațională la un conflict termonuclear și o necesitate absolută decurgînd din absurditatea izolării și opunerii națiunilor într-o eră de multiple interferențe și interdependențe, de avînt impetuos al științei, de dezvoltare neîntreruptă a forțelor de producție ale societății. O.N.U. a fost menită să ofere cooperării internaționale fără de care progresul și prosperitatea popoarelor sînt de neconceput - un cadru cu vocație universală. In consonanță cu principiile politicii sale externe, ce fundamentează o acțiune politică internațională avînd drept obiective și coordonate esențiale pacea, securitatea internațională și cooperarea fructuoasă între toate națiunile, România socialistă și-a adus cu consecvență o contribuție constructivă la viața Organizației. Chiar la actuala sesiune, din cele peste 90 de puncte înscrise pe ordinea de zi și considerate a fi probleme de substanță, 23 au fost cîndva inițiate de România sub formă de propuneri sau proiecte de rezoluție sau au la bază rapoarte ale unor organisme O.N.U. din care face parte și țara noastră. De altfel, din inițiativa României au fost înscrise pe agendă două noi puncte, ambele aprobate în unanimitate de către Comitetul general și anume : 1) Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității in lume; 2) Rolul științei și tehnicii moderne în dezvoltarea națională și necesitatea întăririi cooperării economice, tehnice și științifice între state. Prima problemă propusă de țara noastră este menită să atragă atenția factorilor responsabili ai tuturor statelor asupra unuia din cele mai nocive fenomene, care implică nu numai irosirea unor imense resurse ce sunt sustrase de la destinații folositoare omului, ci și înveninarea climatului internațional, făcînd să planeze asupra întregii omeniri primejdia unui război pustiitor. Studierea și evidențierea consecințelor funeste ale cursei înarmărilor este de la RADU SIMIONESCU (continuare în pag. a 4-a] Itei*Ite I