Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-08 / nr. 969

# PAGINA 2 P La Berezeni Lucrul, PE ȘANTIERUL DE IRIGAȚII, continuă cu intensitate e tovarășul Ene Tătăruș, președintele cooperativei a­­gricole din Berezeni, l-am întilnit departe în cîmp, a­­colo unde tractoriștii plantau car­tofi și pregăteau terenul pentru însămînțatul porumbului. In coope­rativa agricolă de aici, ca de altfel în fiecare unitate similară de pe teritoriul județului, în perioada de față sunt multe de făcut. Se cere, din partea conducătorilor unități­lor, o adevărată artă, pentru putea asigura o asemenea sincro­a­nizare, o asemenea echilibrare forțelor și folosire­a timpului, în­­­ cît fiecare lucrare, fiecare obiectiv să poată fi îndeplinite în același timp și în condiții calitative irepro­șabile. La Berezeni, acest dezide­rat a devenit și continuă să devi­nă, zilnic, faptă. Dovadă stă, prin­tre altele, participarea cetățenilor la înfăptuirea obiectivelor de îm­bunătățiri funciare prin muncă vo­­luntar-patriotică pe care și le-au propus. DE PILDĂ, ERA PREVĂ­ZUTA AMENAJAREA UNUI SISTEM DE IRIGAȚII PENTRU 200 DE HEC­TARE. ȚĂRANII COOPERATORI S-AU ANGAJAT SA MĂREASCĂ SISTEMUL CU ÎNCĂ 20 DE HEC­TARE, PRIN MUNCA VOLUNTAR­­PATRIOTICA. EFECTUAREA OPE­RAȚIILOR NECESARE A ÎNCEPUT LA MOMENTUL OPORTUN. PÎNA ACUM, PE 5 DIN CELE 20 DE HECTARE ASUMATE PRIN ANGA­JAMENT LUCRĂRILE AU FOST EFECTUATE. PE ȘANTIER SE LU­CREAZĂ DIN PLIN, ASTFEL CA, CEL MAI TIRZIU LA 25 APRILIE, LUCRAREA SA POATĂ FI RECEP­ȚIONATĂ. Printre cei peste 300 de țărani cooperatori care au partici­pat pînă în prezent la efectuarea lucrărilor pe șantierul de irigații s-au numărat și tovarășii Marinița Lascăr, Nicolae Ciocan, Popescu, Costache Tătăruș Vasile au constituit exemple demne care de urmat pentru toți ceilalți în pri­vința hărniciei, a spiritului organi­zatoric și de inițiativă manifestate. motivitatea de conducere­­­ și organizare a maselor fii de cetățeni pentru fn­­:­­ ■­deplinirea sarcinilor e­­conomice, sociale culturale care să asigure co­și munei, fiecărui sat în parte o dezvoltare continuă ridică în fața organizațiilor de par­tid din Deleni — Vaslui, a consiliului popular, a comi­tetului comunal de partid — probleme de o tot mai mare complexitate. Cum își găsesc ele rezolvarea ? Vorbind despre sarcinile multiple ale consiliului popu­lar, tovarășul Constantin A­­lexa, primarul comunei, ce­tățean cu o îndelungată ex­periență in conducerea trebu­rilor obștești remarca: — Excluzînd obligațiile ca­re privesc strict administrația­­ de stat, noi acordăm cea mai mare atenție îndeplinirii sar­cinilor economice și îndeo­sebi, consolidării cooperativei agricole de producție. Aici se reușește acest lu­cru, întrucît între primar și președintele cooperati­vei de producție, directorul școlii și cel al S.M.A.-ului — deputați și ei — s-au stator­nicit relații active de muncă, de colaborare și sprijin reci­proc, bazate pe înțelegerea deplină a intereselor unități­lor economice ale comunei în ansamblu. Muncind în acest spirit, co­mitetul de partid, consiliul popular acordă o atenție con­stantă problemelor de studiu edilitar-gospodăresc. Centrul civic al comunei este, de alt­fel, o carte de vizită repre­zentativă. Căminul cultural, biblioteca, școala, dispensarul și alte obiective de utilitate publică, aflate in construc­ție, sunt amplasate după un plan de sistematizare chib­zuit. Despre chibzuință și hărni­cie vorbesc, de altfel, și re­zultatele din acest an : 363 mii lei economii realizate la o­­biectivele muncii voluntar­­patriotice față de 284 mii lei cui s-au angajat să realizeze în prima etapă a întrecerii pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare a localități­lor din județ. Ce spune aceas­tă cifră ? Că cetățenii din Deleni au executat îndiguiri la un canal de scurgere pe o distanță de 875 m.l., ferind astfel de inundații 25 hectare teren, că în ziua de 4 apri­lie, peste 100 de cătățeni din satul Bulboaca, la îndemnul deputaților Constantin Lăcus­­teac și Valter Dăniciuc au săpat 360 m.l. șanț și au mon­tat țevile necesare pentru construcția unei cișmele, ac­țiune la care s-au evidențiat în mod deosebit cetățenii A­­dam Pint­ilie, Aurel Tudus­­ciuc, Clement Anton, Nicolae și Andrei Pintilie; că în co­­operare cu cetățenii din Li­­povăț s-a acționat gospodă­rește pentru îndiguirea unui pîriu la punctul „Tăietura“, scoțînd astfel de sub inun­dații circa 75 hectare teren; că s-au plantat în fondul sil­vic 3,5 hectare cu salcîmi. Ar mai fi de adăugat peluzele cu flori, amenajate și întreți­nute pe aproape 10.000 m.p., plantarea de arbori și arbuști ornamentali. Toate acestea demonstrează în modul cel mai grăitor că masele de ce­tățeni sînt hotărîte să facă Delenii una dintre cele mai frumoase comune ale județu­lui. Avem în față agenda de lucru a primarului. Sunt în­scrise obiective care vizează activitatea viitoare. Ea este îndreptată cu precădere spre ridicarea aspectului gospodă­­resc-edilitar al satelor com­ponente unde cerințele sunt mai multe și decalajul mai mare. Conducerea efectivă a lucrărilor ce se vor face la Bulboaca și Zizinca este în­credințată unor membri ai comitetului­­ executiv cu expe­riență și spirit gospodăresc. Vedem, de fapt, în această repartizare a sarcinilor, mate­rializarea principiului muncii colective care trebuie să se reflecte atît în luarea hotă­­rîrilor în comun, cit și la stabilirea răspunderilor preci­se ale fiecăruia. Chezășia în­făptuirii lor constă însă nu numai în asigurarea docu­mentației sau materialelor — așa cum ne-a declarat pri­marul comunei —, în încre­dințarea lucrărilor unor oa­meni pricepuți, ci și in strîn­­sa legătură cu cetățenii, be­neficiarii de drept ai acestor lucrări­ și chibzuință dau întotdeauna roade t > Obiective integral îndeplinite în Milioane de flori . La Murgeni, cu o zi in urmă, primarul comunei tocmai ajunsese la căminul cul­tural și făcea bilanțul ultimelor două zile. Cetățenii care, pină la acea oră a prînzu­­lui lucraseră de zor la înfăptuirea obiecti­velor de înfrumusețare prevăzute a fi exe­cutate prin muncă voluntar-patriotică, se răspîndiseră fie pe la casele lor, fie la lu­cru în cooperativa agricolă. Tovarășul Ghorghe Stoica ne spunea : „In cursul zi­lelor de ieri și alaltăieri c­­e aproape 100 de oameni din satul reședință de comună au participat la acțiunea de plantare a 600 de trandafiri, 100 de pomi ornamentali și amenajarea a peste 2.000 de m.p. de peluze. Concomitent, la Cîrja au fost ame­najate peluze, iar la Schineni au fost cu­rățate șanțuri, aliniate și văruite garduri. Cu aceasta, obiectivele noastre privind în­frumusețarea localităților au fost integral îndeplinite". i---­ «p» ortretul profesorului fMg Vasile Manolea, de la Școala generală din­­ Tătărăni, se creionea­ză rapid în citeva cu­vinte pe care ți le spun oa­menii satului. Fie că stai de vorbă cu tovarășul Gheorghe Crăciunescu, se­­­cretarul comitetului comunal de partid, fie că interlocu­torul este un megieș mai vîrstnic sau doar unul dintre copiii care-i sorb cu atenție cunoștințele transmise la clasă, oricare dintre cei pe care-i întîl­­nești și-i întrebi unde ar putea fi găsit profesorul de istorie va trebui să se gin­­dească puțin înainte de a-ți putea răspunde precis : — A, tovarășul nostru profesor... Păi, să vedem ce treburi sînt mai importante azi în comună. Da, îl gă­siți cu siguranță la împă­duriri. Și, intr-adevăr, în ziua aceea, comandantul unității d­e pionieri era in punctul Lupoaica, la plantat salcîmi. Două hectare — rezultatul zilei, finalizarea muncii co­piilor, dar, în același timp, și a activității educative depuse de profesor. O discuție cu comunistul Vasile Manolea, despre el însuși, se leagă greu. Poa­te să-ți răspundă cu­ o sin­gură frază, care este și în­ceputul și sfirșitul discuți­ei : „Istoria trebuie trăită, făcîndu-ți datoria oriunde te afli, ca să ai, astfel, mul­țumirea că nu degeaba s-a investit încredere în tine". Ca să afli ce, este în mijlocul vieții satului, fie ca secre­tar al biroului organizației de bază a cadrelor didac­tice, fie ca animator al ac­tivității culturale, fie, cu pi­onierii, la acțiunile patrio­tice care sunt menite să în­frumusețeze aspectul edili­tar-gospodăresc al localită­ții, trebuie să întrebi pe altcineva, pentru că profe­sorul de istorie nu-ți va răspunde despre realizările care, implicit, i se datoresc și lui. Mai degrabă îți va da relații, bucuros, despre cine mai sunt de înfăptuit, înfăptuiri la care, cu certi­tudine, va participa și el. Trăind istoria vremurilor sale, specialistul care, altă­dată, în lucrarea de licen­ță se ocupa de „Administra­ția locală în Moldova în secolele XIV — XVIII“ se simte unul dintre făuritorii acestei istorii și, dacă-ți va afirma că, din planul acți­unilor voluntar-patriotice propuse a fi realizate în cadrul comunei Tătărăni în cinstea semicentenarului partidului, pe zi ce trenti prind­­ viață obiectiv cu o­­biectiv, trebuie să înțelegi (chiar dacă nu ți-o va spu­ne — și nu-ți va spune) că ele vor fi precis realizate, fiindcă a trăi istoria este e­­gal cu a cinsti memoria ce­lor care s-au jertfit, lăsin­­du-ne nouă dreptul de a făuri această istorie, de a ne face datoria oriunde ne-am afla. w.v.v.w.v.­.w.w.w.mww/ i/t-li UCI DATORIA ORIUNDE!" ? Numeroși sunt fruntașii din comuna Fălciu. Pentru pagina noastră de astăzi, i-am reținut pe fermiera FELICIA CARP și țăranul cooperator SILVESTRU SOFIAZĂ. Pagină realizată de : G. TAMAS C. SLAVIC G. STOICA Foto: V. Botosanu Zecile de mii m.p. de spații verzi pe care bîrlădenii le-au amenajat și le amenajează continuu­ cel tot mai multe flori. Vrednicul colectiv de la sectorul horticol al întreprinderii co­munale se străduiește să asigure in­să milioanele de flori necesare. Du­pă cum ne-a mărturisit tovarășul Nicolae Damian, șeful acestui sector, pentru covorul floricol al municipiu­lui s-au pregătit peste un milion fire pansele, 3 milioane fire petunii, un milion fire begonii, 100.000 fire co­leus galben, 30.000 fire salvie, 10.000 fire Cana Indica, 2.000 trandafiri și altele.­­ In foto: un aspect de muncă din­­ sectorul horticol. , ■“www. ■wAvi: Sîrguință și talent gospodăresc la... ...PERIENI. Rezultatele menționate în jurnalul cotidian al acțiunilor voluntar­­patriotice măsurate — așa după cum ne-a relatat primarul comunei, tov. Gheorghe Bancilă — în: 1.800 pomi ornamentali și 2.600 port-altoi trandafiri plantați de o parte și de alta a șoselei, în interiorul și în parcurile comunei, amenajarea întreținerea a ÎO.OOO m.p. peluze cu flori, și construirea unei cișmele de către cetă­țenii din circumscripțiile electorale nr. 10 și 11, deputat Vasile Nechifor și, res­pectiv, Ion Mitu, a patru fîntîni și peste 20.000 lei economii la acțiunile voluntar patriotice, reprezintă o contribuție sub­stanțială a localnicilor la dezvoltarea în continuare a comunei lor. Totodată, s-au transportat și descărcat 3 vagoane ciment, circa 70 m.c. balast și 10 m.c. piatră bo­lovan, extrasă din carierele locale, ma­teriale ce vor fi folosite la construcția noului sediu al consiliului popular. In cadrul întrecerii, cetățenii Perienilor au înregistrat rezultate demne de luat în seamă și în ceea ce privește îmbunătăți­rile funciare. Față de sarcina stabilită pe plan județean, de a se planta cu salcîmi 19 hectare teren, ei au realizat 31 hec­tare, angajîndu-se ca pînă la 15 aprilie să mărească această suprafață cu încă 3 hec­tare. Am reținut și numele cîtorva frun­tași ai acestei acțiuni : Vasile Gh. Alexan­dru, Vasile Brăiescu, Constantin Mano­­lache, Ion Olaru, Vasile Munteanu, ele­vii și profesorii din comună. ...CODREȘTI, întrecerea pe tărîm e­­dilitar-gospodăresc, inițiată și în primă­vara acestui an, i-a găsit pe harnicii ce­tățeni ai comunei pregătiți pentru a în­scrie în activitatea lor noi realizări. Ia­­tă-le: plantarea a 100 plopi, 400 pomi fructiferi și 100 trandafiri, construirea din beton a două podețe in circumscripțiile electorale 6 și 18, amenajarea și planta­rea cu flori a 4.000 m.p. peluze, amena­jarea unei răsadnițe în suprafață de 40 m.p. pentru pregătirea materialului flori­col, lucrări la care s-au efectuat peste 4.000 d­e muncă patriotică. Și la Codăești, ca de altfel în toate lo­calitățile județului, localnicii se îngrijesc de averea funciară. In acest sens s-au plantat 5 hectare cu salcîmi în pădurea comunală și alte două hectare pe terenu­rile degradate. VREMEA MOUÂ • Vie activitate în comuna Banca încă din timpul iernii, cetățenii din satele comunei Banca, la ini­țiativa Comitetului executiv al Con­siliului popular comunal, și-au pro­pus ca, în cursul anului curent, să efectueze lucrări de înfrumuse­țare prin muncă volutar — patri­otică în valoare de 490.000 de lei. Timpul a trecut, iar cetățenii, cu sprijinul deputaților, s-au pregătit intens pentru zilele primăverii. A­­cum,­­la cînd a început să se poată lucra, în comună a fost plantată cu puieți suprafața de 13 hectare, au fost curățate șanțuri pe o lun­gime de 6 km., au fost amena­jate peluze pe o suprafață de S.COO m.p. și au fost curățate zonele pe alte 10.000 de m.p. Așa după cum ne informa recent primarul comu­nei, pe care l-am întilnit în acți­une, alături de câteva zeci de ce­tățeni din satul Gara Banca, va­loarea totală a lucrărilor efectuate este de peste 250.000 de lei. hvwvmwwwwwwwwywwS Spiritul gospodăresc să prevaleze și la Vaslui . Nu s-ar putea spune că în orașul Vaslui acțiunile de muncă voluntar­­patriotică nu se bucură de atenția cuvenită din partea edililor. S-au făcut și aici, ce-i drept, mai puțin ca în alte locuri, unele lucrări pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare. In primul tind , ne spune tov. Ilie Lia, vicepreședinte al Consiliului popu­lar al orașului, s-a acordat atenție demo­lării unor clădiri, asigurînd astfel am­plasamentele necesare noilor construcții. S-a lucrat la extinderea rețelei de distri­buție a apei pe străzile Andrei Mureșan, Eminescu, Kogălniceanu, unde s-au efec­tuat desfaceri de pavaje și săpături pe aproape 590 m.l. Și în ceea ce privește înfrumusețarea se observă, o oarecare preocupare. Nu­mai într-o singură zi, peste­ S00 de oa­meni au săpat gropi pentru plantarea pomilor și a florilor pe străzile 11 Iunie, Uzinei, au săpat și amenajat peluzele pe străzile Kogălniceanu, Ștefan cel Mare, Spiru Haret, Călugăreni și altele. Interlocutorul ne-a reținut, în continua­re, atenția și cu alte lucrări de interes obștesc înfăptuite în oraș, altele ce se vor realiza în viitor. Din sumara analiză a realizărilor obți­nute până acum (circa 700 mii lei econo­mii la lucrările voluntar-patriotice din ce­le aproape 5 milioane lei angajament) reiese însă faptul că la Vaslui se putea face totuși mai mult, dacă întreprinderile și instituțiile, comitetele de cetățeni și asociațiile de locatari ar fi acționat la unison, dacă ar fi existat mai multă preo­cupare pentru organizarea muncii și mo­bilizarea susținută a tuturor cetățenilor la acțiunile stabilite. Angajamentele luate în cadrul întrece­rii pentru mai buna gospodărire și în­frumusețare sunt îndrăznețe și pe deplin realizabile. îndeplinirea lor cere însă o preocupare mai susținută, inițiativă și din partea consiliului popular orășenesc, al comitetelor orășenești U.T.C. și de femei, al tuturor celorlalți factori de coordona­re. Conducătorii de unități, fiecare depu­tat, asociațiile de locatari care cunosc din timp și exact obiectivele și lucrările prevăzute a le efectua trebuie să mani­feste mai mult interes, mai multă dragos­te pentru a asigura Vasluiului locul ce-I merită. isii la Fin trebuie depășit! Despre șantierul inter­­cooperatist de iriga­ții de la Fălciu am mai scris în primăvara aceasta de citeva ori și de fiecare dată, datorită situațiilor întîlnite, am fost nevoiți să inserăm reflecții critice. Reprezentanții coo­perativelor agricole expri­mau temerea că lucrările de pe șantier se vor suprapune cu cele din campania agri­colă de primăvară și siste­mul nu va putea să fie fo­losit la data stabilită, pe cînd cei ai organelor jude­țene de specialitate își re­înnoiau angajamentele și încercau să-i liniștească pe tovarășii din cooperative cu promisiuni. Scadența nu-i prea departe. Lucrurile s-au precipitat. In cooperative se precizează, cu argumente incontestabile, că pericolul neputinței utilizării sistemu­lui de irigații la data stabi­lită este iminent. Să dăm însă cuvântul cîtorva dintre reprezentan­ții unităților cu care am discutat în data de 6 apri­lie, Tovarășul Nicolae Pa­­trichi, președintele C.A.P Rinzești, ne informa­ : „A­­vem prevăzut să realizăm prin muncă voluntar-patrio­tică 1.600 m.l. de canal. Pînă astăzi, am realizat 1.100. La acțiune au participat cele mai bine de 200 de săteni. In următoarele 2—3 zile ne vom îndeplini integral anga­jamentul. Totuși, mă tem că nu ne vom putea folosi de acest canal. De ce ? Fi­indcă noi depindem de Făl­ciu, în sensul Că trebuie să tragem apa din canalele principale ale C.A.P. Făl­ciu. Or, lucrările la execu­tarea canalelor respective sínt întîrziate. Nici instala­ția de forță de la stația de pompare nu a fost făcută. Abia a sosit de la I.R.E. Iași contractul pentru lucră­rile necesare la instalațiile de alimentare cu energie electrică a șantierului in­­tercooperatist de irigații’’. In timp ce discutam, la Rîn­­zești, asemenea probleme au sosit­­ reprezentanții O.C.P.G.A., în frunte cu tovarășul Eugen Gheorghi­­ță, directorul instituției res­pective. S-au bucurat cu toții aflind că, în sfîrșit, contractul a sosit. Bucuria lor a fost însă de scurtă durată. Cînd în discuție a revenit termenul de dare în folosință a sistemului, tovarășul Eugen Gheorghi­­ță a enumerat o serie de greutăți. Printre acestea a fost amintit faptul că in stația de cale ferată Fălciu zac citeva vagoane de tu­buri pe care D.C.P.G.A. nu are cu ce să le transporte la șantier. De asemenea, lipsesc o serie de ma­teriale, fonduri, cadre. „D.C.P.G.A. din Vaslui, u­­nitate a nimănui!” — este refrenul care poate fi de­seori auzit pe la noi — a­­dăuga­tov. Eugen Gheor­ghiță — întrucît, din multe locuri ni se cere să facem treabă, dar din prea puține sîntem ajutați, concret, pentru a putea să ne du­cem la îndeplinire cerințe­le ce ne stau in față". Pe șantier, la­ Fălciu, se aflau la lucru cîțiva coope­ratori. Inginerul șef al coo­perativei ne explica: „Din 7 km., cît era angajamen­tul nostru, am realizat 2,5 km. de canale. După calcu­lele estimative s-ar fi cuvenit ca fiecare braț apt de muncă să efectueze pe șantier cîte 8 norme. S-a hotărît ca 4 norme să fie efectuate cu plată și 4 prin muncă voluntar-patriotică. Apreciind după ritmul in care lucrăm, la 25—30­prilie ne vom putea îndepli­­­­ni angajamentul asumat. Se ivesc însă greutăți din par­tea organelor specializate. De pildă, lipsa­­ apei o re­simțim încă de pe acum. Nu avem apă pentru legu­me. Desigur că putea să fie evitată criza de apă din prezent, după cum puteau să fie evitate necazurile pe care le întrevedem pentru la vară. Cu condiția ca to­varășii de la O.C.P.GA. să fi terminat lucrarea la 30 decembrie anul trecut, așa după cum era prevăzut. A­­vînd însă în vedere stadiul în care se află lucrările pe șantier, credem că nu vom putea utiliza canalele, pen­tru aducerea apei, decit prin august-septembrie”.

Next