Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-04-08 / nr. 969

r Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean partidul­­­ui Mik­ mmm il iilutlir lilile ilt poiinlui nosln R etrospectiva pe care o prilejuiește apropiata aniversare a gloriosului semicentenar al partidului aduce, în planul prezentului, nu numai bilan­țul proceselor transformatoare din viața poporului nostru, ci și demersul sin­tetizator al drumului parcurs, al experien­ței acumulate în lupta pentru prefacerea revoluționară a societății românești. Cincizeci de ani de existență, cincizeci de ani de nesfîrșite lupte pentru atingerea țelului urmărit, sînt tot atîția ani plini de fapte, de acțiuni efective demonstrînd pînă la evidență că partidul comunist este a­­părătorul ferm al intereselor maselor. Trup din trupul poporului, partidul și-a afirmat prezența activă în momentele - cheie ale istoriei României contemporane. Aceasta prezență a însemnat întotdeauna afirma­rea neșovăitoare a celor mai înalte intere­se ale oamenilor muncii, acțiuni ferme în slujba dezideratelor naționale vitale, a cau­zei libertății, independenței și progresului patriei. Se știe că în întreaga istorie a României moderne nu a existat dușman mai crîncen fel intereselor oamenilor muncii, nu a exis­tat sursă generatoare de pericole mai gra­ve pentru destinele patriei noastre decit fascismul, încă din primii ani ai instaurării hitlerismului, înțelegînd pericolul ce-l re­prezintă fascismul german pentru libertatea și pacea popoarelor Europei, Partidul Co­munist Român a luat în mîinile sale steagul luptei pentru interesele fundamentale ale poporului, pentru independență națională. „Noi, comuniștii — glăsuia un document al P.C.R. din 1 noiembrie 1935, sîntem gata să apărăm cu arma în mînă independența Ro­mâniei, dacă țara noastră ar fi silită să ducă un război național de apărare con­tra imperialismului fascist". de în același timp, P.C.R. a dus o politică coalizare a tuturor forțelor patriotice, democratice, progresiste ale societății ro­mânești, de unire a tuturor celor ce înțe­legeau ce grave primejdii aduce cu sine fascismul pentru libertatea și integritatea patriei, pentru condițiile de viață ale po­porului. Deși numeroase acțiuni antifas­ciste confirmau posibilitatea realizării unei largi concentrări democratice antifasciste, ea n-a putut fi integral valorificată, dato­rită poziției anticomuniste, manifestată de liderii reacționari ai partidelor burgheze, refuzului lor de a încheia o înțelegere pe plan național cu partidul comunist. 6 septembrie 1940 este ziua nefastă a „încununării" unui lung lanț de trădări făptuite de vîrfurile reacțiunii burghezo-mo­­șierești, de palat și de oamenii lui, ceasul îngenuncherii lor definitive în fața „Axei". In acea zi, poporul român a rămas în fața istoriei cu toate rănile sale trupești și mo­rale deschise : Ardealul sfîrtecat, bogățiile țării și pînă atunci ipotecate Berlinului, o­­ferite acum pe tavă lui Hitler, în pragul ce­lui mai mare dezastru din cursul unei mile­nare existențe : declanșarea războiului anti­­sovietic. In aceste grele condiții partidul comunist organizează nuclee de rezistență împotriva regimului antonescian și a ocu­panților hitleriști, folosind toate formele in­clusiv ale sabotajului în regiunea petrolie­ră, în centrele industriale extractive, în in­dustria de armament, în transporturi după cum îndeamnă țărănimea la ascunderea de la rechiziționare a recoltei , în diferite colțuri ale țării luau naștere, din inițiativa partidului, formațiuni de rezistență înarma­tă. Această acțiune organizată, tenace, a­­vea să-și dea roadele depline în August 1944, cînd întreaga armată română întoar­ce armele împotriva hitleriștilor. Insurecția armată de atunci, socotită astăzi de cei mai competenți comentatori al celui de-al doilea război mondial „o cotitură decisi­vă" in soarta armelor, cu vastul plan strate­gic și tactic ce poartă numele istoric : „23 August 1944“ rămîne o operă de glorie a comuniștilor români. Geniul cu care a fost pregătită întoarcerea armelor contra Ger­maniei hitleriste și-a pus pecetea pe întrea­ga desfășurare a evenimentelor ulterioare. Mai ales pentru că partidul și-a aflat în sine tăria de a conduce simultan două fronturi , frontul pornit în valuri spre Apus, pe urmele fascismului, ca și frontul declan­șat în țară pentru a se dura țării alt destin. Cite și alte confruntări, cîte bătălii pen­tru destinul nou al țării a cunoscut acest pătrar de veac plin de dinamism, de avîn­­turi, de greutăți și frămîntări care au tre­cut de la eliberare. Are deplină dreptate cel ce spune că poate nicicînd în istoria ION ISPAS (continuare în pag. a 3-a) In clișeu, exteriorul Fabricii de industria laptelui din Vas­lui. Pe urmele materialelor publicate [îl ia m­ai [initDia poluarea apelor lîrladului? _ _ ts­TM =­­ amintiți nundabil stimati ri­ prevăd obligativitatea construirii unui canal să mai amintiți probabil, stimați ci­titori, de conținutul articolului „O comoară de 5,5 milioane lei uitată la marginea Vasluiului", publicat cu aproape un an în urmă în coloanele ziarului nostru. In acest material se critica formalitatea inaugurării stației de epurare a apelor reziduale, datorită ușurinței inad­misibile cu care s-a făcut recep­ția lucrării respective. Reamintim că, după ce s-a dat în folosință cu o mare întîrziere, această unitate, deosebit de im­portantă, după cum vom vedea în cele ce urmează, n-a intrat în funcțiune nici pînă în prezent cu toate „cîrpelile" care s-au făcut ori s-au preconizat să se facă. Cert este că viciile de construcție, la care au „colaborat", direct sau indirect, mai mulți factori, pun sub semnul întrebării eficiența investiției. Ne găsim așadar, după aproape trei ani de zile tot în faza discuțiilor la „masa rotundă" a analizelor. Pe șantier însă domnește o adevărată „lume a tă­cerii", statică și impersonală. Dat fiind acest lucru, am socotit că este de datoria noastră să revenim (pentru a cîta oară!) prin prezentarea unor noi elemente, care reliefează și mai pregnant culpa celor vi­novați. Datele, puse la dispoziție de to­varășul Aurel Nichifor, directorul I.G.O. Vaslui, sînt extrase dintr-un voluminos dosar, ce poartă parafele tuturor factorilor de răspundere. Consemnăm mai întîi că Institutul de proiectare Iași a comis grave erori în documentația stației, amplasind canalele colectoare principale într-un strat de pămînt­ nisipos, care, îmbibat, cu apă, devine mișcător. In atare situație, evident construcția este șubredă. Ne întrebăm : cum de a fost posibilă o asemenea am­plasare a obiectivului, ce fel de studiu geo s-a făcut ( In plus, proiectantul n-a respectat nici normativele în vigoare, care prevăd obligativitatea construirii unui canal deversor, necesar, în caz de accidente în stația de epurare, pentru scurgerea apelor reziduale pe timpul remedierilor. Un ase­menea proiect, aprobat „cu ochii închiși“, a găsit și un constructor... pe măsură: întreprinderea de construcții—montaj nr. 14 Iași. Profitînd de prilej, constructorul a adus unele „îmbunătățiri" documenta­ției „experimentînd“ noi soluții de execuție. Astfel, a renunțat (doar nu verifica nimeni fazele de construcție­­) la planșeul armat de 40 cm. grosime prevăzut în proiect a fi încastrat în pereții chesonului. Conse­cința : prin partea inferioară, aflată la 7 metri sub pînza freatică, apa a intrat în camera pompelor, antrenînd și nisipul din zona amplasamentului stației de pompare, ceea ce poate produce oricînd complicații grave, de neînlăturat în stabilitatea clă­dirii. Precizăm că de jur împrejurul sta­ției, în urma evacuării nisipului odată cu apa prin pompe, au început să se pră­bușească instalațiile de canalizare și de­cantare. In prezent, stația de epurare a apelor s-a blocat din nou cu nisip, iar una din cele două pompe s-a oprit, cea de a doua urmînd să aibă aceeași soartă peste puțin timp. Chiar la montarea pompelor s-au comis grave abateri din partea în­treprinderii de construcții-montaj nr. 14 Iași, așa cum au demonstrat-o reprezentan­ții Fabricii de pompe București, chemați la fața locului să clarifice problema funcțio­nării acestor pompe. Montîndu-se defectuos, fără a pune rulmenții de la casetele supe­rioare, și avînd sistemul de ungere neco­respunzător, pompele s-au defectat ime­diat, mai ales că aveau și trepidații. Și VASIli VASM (continuare in pag. a 3-a) ANUL IV. nr. «Mâi T '■ * ■>■ [UNK] y •' . . . ': ; APRILIE 19­71 4 pagini 30 buni Redacția *i Watluist­rația; str. Sutau­tul Mare ar .fi Uitui Redacția tel. 118$ Mwfain­Uația tel. 1611 ­iV.WAW.W.'...'-' V.WAWMV.'.W.WAWfflWiV.V­.« In pagina a­f­f ” í i. ■ Lucrările Congre­­g j. su/ti/ al XXIV-lea f 1 a/ P. C. U.S. I . í ^ ■ Grevă. Generală­­­­ în Italia­­ ?V­ WWWWVYV.V.VYYVyVVWrfWVW.W.W.V^.VV.W.V.W.V.V.V* Printre constructorii fruntași, de pe șantierul noii filaturi de bumbac Vaslui, se află și dulgherii Gheorghe Nica și Constantin Ailoaiei, ce se construiește la PRODUSE ROMANEȘTI PESTE HOTARE In primul trimestru al anului, volumul livrărilor prevăzute pentru export al combinatelor de exploata­re și industrializare a lemnului, pre­cum și al celor de celuloză și hîr­­tie, realizat prin intermediul între­prinderilor de comerț exterior „Ex­­portlemn“ și „Tehnoforestexport“, a fost depășit cu 28,9 milioane lei valută.. Pentru numeroși beneficiari din Uniunea Sovietică, Ungaria,­­Cehoslovacia, Anglia, R.F. a Ger­maniei, Italia, Franța, Austria, Suedia, R.A.U., Siria, Liban, Sta­tele Unite, Canada s-au expediat în plus față de contractele inițiale, mobilă și alte produse în valoare de 10 milioane lei valută. S-a extins, de asemenea, activita­tea specialiștilor români în ceea ce privește acordarea de asistență teh­nică sau executarea unor lucrări de construcții montaj în diferite țări, printre care Ceylon și Iran. Compa­rativ cu aceeași perioadă a anului trecut, nivelul realizărilor din pri­mele trei luni ale acestui an, este cu 17 la sută mai mare. (Agerpres) Manifestări dedicate semicentenarului Partidului Comunist Român In aceste zile premergă­toare aniversării mărețului eveniment, oamenii muncii din localitățile județului nostru participă la intere­sante manifestări dedicate aniversării semicentenaru­lui partidului. La căminul cultural din comuna Alexandru Vlahu­­ță, au fost prezentate ex­punerea „Rolul P.C.R. in înfăptuirea insurecției ar­mate de la 23 August 1944", precum și simpo­zionul „P.C.R. și obiective­le primei etape a revolu­ției populare". Alte expu­neri pe teme similare au avut loc la căminele cul­turale din comunele Poga­na, Băcani și Vinderei. La Todirești, din iniția­tiva căminului cultural, în colaborare cu organizațiile de masă și obștești, s-a desfășurat simpozionul „Pagini din trecutul glo­rios de luptă al P.C.R", la care și-au dat contribu­ția profesorii Mariana Bla­­ga, Nicolae Hînceanu și Vintilă Suditu, iar în satul Fistici, comuna Oșești, a a­­vut loc simpozionul „Reali­zările poporului român, sub conducerea P.C.R., în domeniul industriei, agri­culturii și culturii", urmat de montajul literar „Parti­dului, slavă". Un alt simpozion s-a des­fășurat, recent, la Zăpo­­deni, pe tema „însemnăta­tea istorică a creării P.C.R.". ★ La Liceul din Puiești, au fost organizate mai multe acțiuni: montajele literare „Te cîntăm, partid iubit“ și „In cinstea semi­centenarului“, la realizarea cărora au luat parte pio­nierii și școlarii claselor a Vl-a și a VII-a, sub condu­cerea profesorilor I. Con­­stantinescu, Elena Oprea, G. Popovici și Liliana Ve­sel, concursul „Pagini din trecutul de luptă al P.C.R.“, la care au participat elevii claselor IX-a — a XlI-a. ★ Acțiuni ale pionierilor și școlarilor au avut loc, în această perioadă, și d­i municipiul Bîrlad. La școala generală nr. 1, a fost alcătuit „Jurnalul marilor zile", un album în care sînt inserate fapte și eroi din lupta din ilegali­tate a partidului, iar Școala generală nr. 3 i- a fost redactat un număr festiv al revistei literare „Ginduri tinere", închinat gloriosului eveniment. Alte manifestări au fost: montajul literar—muzical ,,Partid iubit, îți mulțu­mim“, de la Școala gene­rală nr. 4, expoziția de de­sene și colțul muzeistic închinate luptei P.G.R., de la Școala generală nr. 5, concursul de creații litera­re originale „Cintare parti­dului“, de la Școala gene­rală nr. 8 etc . La nivelul municipiului, au fost organizate întîl­­niri ale pionierilor și șco­larilor cu activiști de partid și de stat, precum și concursul de versuri și cîntece centenarului,dedicate serii­ In pagina a 2-A CETĂȚENII JUDEȚULUI PE ȘANTIERELE MUNCII VOLUNTARE PATRIOTICE Cu citeva zile In urmă, se­cretarul comitetului de partid din comuna Stănilești, tova­rășul Dumitru Stoica, ne transmitea următoarea infor­­mație: „Cooperatorii din co­muna Stănilești au demarat bine în campania de primă­vară. In timp op­tim, în cele două 1Z303 cooperative agri­cole s-au însămân­țat 110 hectare cu borceag, 80 hec­tare cu mazăre, 500 ha floarea­­soarelui și 200 hectare cu lucer­­nă. S-au executat, de asemenea, lu­crările planificate în grădina de le­gume și se pre­gătește terenul pentru a însămân­ța porumbul. S-au evidențiat coope­ratorii din ferma condusă de Au­rel Luca și trac­toriștii Ion Bejan, Cezar An­­dronache, Ion Lefter“. Cu toată dorința justifi­cată a celor din Stănilești, despre care, cu numai un an in urmă, se spuneau lucruri nu prea favorabile, informa­­ția furnizată de secretarul comitetului de partid nu a apărut, atunci, in ziar. Am reținut insă datele și, mai presus de orice, faptul că, avindu-i in frunte pe comu­niști, cooperatorii din Stăni­­lești su­nt hotărîți să-și facă pe deplin datoria, să se nu­mere printre fruntașii jude­țului. Din discuțiile purtate, ul­terior, cu tovarășul Dumitru Stoica, cu locțiitorul secreta­rului comitetului comunal de partid, tovarășul Decebal Pin­­daru, am aflat că in acest an, pentru a pune și mai larg in valoare posibilitățile și rezervele de care dispune agricultura comunei, organi­zațiile de partid se ocupă cu competență și rezolvă cu răspundere multiplele pro­bleme de care depinde spo­rirea producției ln cele două cooperative agricole, conso­lidarea economică și organi­zatorică a acestor unități, că măsurile care se întreprind țin seama de condițiile exis­tente in fiecare loc de muncă. Organizațiile de partid au fost orientate să pună in centrul preocupărilor lor în­drumarea și sprijinirea con­siliilor de conducere ale ce­lor două cooperative — Stănilești și Pogănești — să studieze și să cunoască bine condițiile concrete din fie­­care cooperativă și, în func­ție de aceasta, să stabilească măsurile cele mai corespun­zătoare pentru dezvoltarea ramurilor de producție care să valorifice cit mai eficient resursele existente. La îndru­marea comitetului comunal de partid, organizațiile de bază au luat in discuție pro­bleme specifice ale fermelor de mare importanță­­ pentru mersul lor înainte. Pe baza unor discuții­­ temeinice la adunările generale ale orga­nizațiilor de bază pu putut fi luate hotăriri care prevăd măsuri concrete privind nu­meroase aspecte ale produc­ției și de care consiliile de conducere țin seama. Câteva exemple sunt revelatoare in acest sens : In adunarea ge­nerală a organizației de bază din sectorul viticol, din­ 29 martie ax., comuniștii au luat în dezbatere măsurile ce se im­pun pentru plan­tarea a incă 50 hectare cu viță de vie. S-a apre­ciat atunci că se impune mai buna organizare a mun­cii pentru ca toți cooperatorii să participe la trea­bă, se impune a­­sigurarea spalie­­rilor, a firmei și pietrelor pentru ancorat spalierii. Pentru a se valo­rifica de care rezervele dispune comuna, unii co­muniști au fă­cut propuneri eficiente. Co­munistul Simion Păduraru, viticultor priceput, a fost de părere că, in Jocul pietrelor pentru ancorat, se pot folosi butuci de stejar, bine pre­gătiți. Receptiv la propune­rile comuniștilor, consiliul de conducere a organizat mai bine munca in echipe, a T. GEORGETA (continuare in pag. a 3-a) s­aua aanai int ORGANIZAȚIILE DE BAZA NUCLEE DE ENERGIE $1 INITIATIVA IN COOPERATIVELE AGRICOLE Din noua arhitectură vaslu­­iană. Instruire la Casa agronomului Continuîndu-se tradiția statornici­tă în ultimul timp, la Casa agronomu­lui din Vaslui a fost încheiată, de curînd, o nouă in­struire. Este vor­ba de cei 123 de contabili din coo­perativele agricole din județ, care se ocupă de probleme­le pensiilor. Ei au fost instruiți în le­gătură cu proble­mele curente pe care trebuie să le rezolve în unități privind întocmirea dosarelor pentru invaliditate, pensii de bătrînețe și or­fani, întocmirea fi­șelor individuale, a adeziunilor, consti­tuirea fondului de pensii din 3,5 la sută din producția globală a coopera­tivelor și 5 sau 10 lei contribuția per­sonală a membrilor cooperatori.

Next