Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)

1971-06-11 / nr. 1024

j 1 X f S Proletari din toate tarile, unifi­ca­t Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean IN AGRICULTURA, ZIUA DE MUNCA­­ ZI LUMINA­­ Subredacția mobilă 5­­ a „Vremii noi“ transmite de la: §1 $ Nota zece la planificare Joi, 10 iunie 1971, orele 5,30. Destinația subredacției noastre mobile nu poate fi alta decit. . . ogoarele cooperativei agricole din localitate. Ne interesează în mod deosebit stadiul lucrărilor pe care actualul sezon agricol le reclamă cu multă operati­vitate. Așadar. . . la drum ! Dar mai întîi. .. o precizare. Din seara zilei precedente, știm cu precizie, de la Vasile Bordeia­­nu, președintele cooperativei, planificarea și repartizarea for­ței de muncă, în funcție de ce­rințele actualei campanii. Bună­oară, la efectuarea lucrărilor de întreținere, trebuie să par­ticipe, astăzi, peste 320 de pa­Dar... surpriză ! Cîmpul nu zvo­nește, așa cum ne-am așteptat, de glasurile oamenilor. Doar n­i­meni, în punctele : „Corbul", „Negură", „Corniș", „Timoftei”, „Chițoc” și „Coșcani". In vie, sector de producție — din pă­cate sau din fericire, vom ve­dea ! — nu prea extins în aceas­tă unitate, urmează să lucreze peste 50 de oameni, dintre ca­re 13 la executarea manuală a stropitului al ll-lea. Nu s-a ne­glijat nici recoltatul furajelor, in special al sparcetei, unde au fost repartizați un număr de 20 de oameni. Ora de începere a lucrului — ora 4. Și iată-ne a­­cum, în drum spre cîteva din punctele amintite. Este­­ așa cum am spus­­ ora 5.30. colo, zărim cite o basma roșie, cite o pălărie de soare, semn că unii și-au început intr-ade­văr lucrul. Unde ar fi cei peste 300 de oameni planificați să lucreze la prășitul porumbului, numai cu o seară înainte ? Pes­te alte cîteva ore, convingerea noastră era deja formată : par­ticiparea la muncă în această localitate este slabă și, în plus, timpul atît de prețios în sezo­nul actual nu este utilizat la maximum. Majoritatea oameni­lor, a cooperatorilor deci, își în­cep activitatea în cîmp la ore tîrzii, deși momentul calendaris­tic în care ne aflăm reclamă executarea operativă și de ca­litate a lucrărilor de întreținere. CAUZELE NEPARTICIPARII LA LUCRU ? In cîteva cuvinte nu­mai, trebuie să spunem că s-ar putea vorbi aici de obiceiul lo­calnicilor, în special al bărba­ților, de a lucra în alte locali­tăți ale județului, dar si de O SLABA POLITICA DESFĂȘURA­TA DE ORGANIZAȚIILE DE PARTID DIN COMUNA. Spunem astfel, deoarece, în urma unui sondaj efectuat de noi, ne-am convins că FOARTE MULTI CO­OPERATORI NU CUNOSC A­­VANTAJELE NOULUI SISTEM DE RETRIBUIRE A MUNCII. Și ce este mai curios, UNII NICI MĂ­CAR N-AU AUZIT, CA INCEPIND CU ANUL ACESTA RETRIBUIREA SE FACE IN ACORD GLOBAL, deci în funcție de producția realizată de fiecare coopera­tor în parte. Un exemplu ? Ni­mic mai ușor. Constantin Zam­fir, bunăoară, întrebat fiind ne-a răspuns că ceea ce se va obține în unitate, la sfîrșitul a­­nului, „se împarte egal la toți", sau P. Aurica care ca și Cor­nelia Căușanu nu-și pot explica „Cum anume se va face plata in anul acesta". Sigur că ase­menea răspunsuri explică în mod convingător de ce și în anul in curs de desfășurare, co­operatori ca : Elena C. Mihai Ursache, G. Racu, Neculai Gh. Ursache, Maria Toderașcu, Ma­ria A. Donose, Zică Ghețău, Aurica A. Trofin, Eugenia Dăni­­ciuc nu și-au lucrat suprafețele de teren luate în primire. Mulți dintre ei nu cunosc responsa­bilitatea pe care o incumbă angajamentul ferm luat de ei, nu știu că li se poate imputa nerealizarea obligațiilor asuma­te, nu știu că pot pierde drep­tul de a mai beneficia de lo­turi în folosință sau, în sfîrșit, că li se pot aplica și alte sancțiuni. Că participarea la muncă în Lipovăț este slabă ne-o dove­desc și cifrele de mai jos. De exemplu, din 650 de hectare de porumb, s-au prășit inte­gral, pe rînd și între rînduri, doar 567 de hectare, o singură dată, în timp ce alte unități cooperatiste sînt în curs de a sfîrși prașila a ll-a. Nu s-au terminat, în același timp, de reînsămînțat cu porumb cele 88 de hectare, pe care plantele CORIOLAN PAUNESCU CONSTANTIN BUJOREANU (continuare în pag. a 2-a) Nota zero la lucrări practice LIPOVĂ T La Ferma Recea a I.A.S. Huși se efec­tuează al doilea stropit al viei, pe ultime­le suprafețe. Foto : C. Darie i \ ANUL XXI­ ­ i-am invidiat întotdeauna pe arhi­­­­vari, pentru că ei sunt păstrătorii­­ acelui tezaur de neprețuit. Docu­­­­mantele, cu ajutorul cărora se re- i­i constituie istoria, l-am mai invidiat,­­ poate și pentru faptul că se află în imediata apropiere a acestor bogă­­­­­­ții, își petrec ceasuri și zile întregi în tovărășia lor, fac îndelungi și­­ pasionante incursiuni în veacurile­­ ce s-au scurs pînă la noi.­­ Există însă momente cină, zăbo­ ?­vind în fața celui mai modest du­­lap din cea mai modestă încăpere, i încerci o emoție la fel de mare, ca și aceea pe care ai incerca-o dacă­­­­ le-ai afla in incinta unei clădiri im­­punătoare, cu rafturi uriașe, a doldo­­­­ra de manuscrise și de efigii rare. Í ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Treceți pe la sediul cooperativei a­­gricole de producție din Ivești și vă­i­­ veți convinge. Plimbați-vă priviri­­­­le peste cotoarele unor registre­­ voluminoase, răsfoiți-le și veți a­­­­vea imaginea ascensiunii acestei u­­­­nități. Se păstrează aici toate prin­­­­­­cipalele documente ale cooperati­­­­vei, încă din anul constituirii ei ? i (1949) și pina astăzi. Fiecare regis­­­­tru e un an; fiecare an e o frîntu­­­­ră din realizările de azi. Nu ezi­­tați să răsfoiți aceste registre, să­­ parcurgeți coloanele de cifre, să fa­­c­ceți comparații. Fără a avea velel­­­­i­tăți de arhivari, de statisticieni sau de economiști, veți simți — ca și 1­a semnatarul acestor modeste rinduri ! 1­­ — tentația de a afla cu­ mai multe, , de a discuta cu oamenii, mai cu­­­­ seamă cu cei care au fost în primele­­­­ rânduri ale luptei pentru marile i­­­i schimbări ce aveau să survină în­­ viața satului. Președintele unității,­­­­ tovarășul Gheorghe Pavel, avea nu­­­­­­mai 26 de ani cînd a fost ales în 1 i ’ fruntea obștii. . Adăugați cei 21 de f­­­ani care s-au scurs de la constituire , și veți vedea că un om care­ a în­­­­­­ceput să conducă treburile coopera­­­­­­tivei la vîrsta cînd alți tineri abia 1­e­pășeau pragul adevăratei maturi­­­­­­tăți, are astăzi 47 de ani. Un drum ^ 1 și un destin. Dar de destinul lui se­­ j ț P. ZAVOIANU­­ (continuare un pag a 2-al ț UNITĂȚILE INDUSTRIALE SI ECONOMICE JUDETUL VASLUI CU NOI ANGAJAMENTE ,L AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE înfăptuirea planului cin­cinal 1971—1975 VA RIDICA TA­RA NOASTRĂ PE O TREAPTĂ SU­PERIOARĂ DE DEZVOLTARE, VA MARCA UN PAS IMPORTANT PE CALEA APROPIERII SALE DE NI­VELUL TARILOR DEZVOLTATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONO­MIC, PE CALEA TRANSPUNERII IN VIAȚĂ A OBIECTIVULUI FUN­DAMENTAL STABILIT DE CON­GRESUL AL X-LEA AL PARTIDU­LUI COMUNIST ROMAN — EDIFI­CAREA SOCIETĂȚII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE. (Din Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste). Pl­ .chemarea Consiliu­­­­lui Național al­­ Frontului Unită­­­­ții Socialiste a­­dresată tuturor cetățenilor patriei noas­tre în legătură cu în­făptuirea planului de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975 a trezit un puternic ecou și în rîn­­durile oamenilor mun­cii din orașele și satele județului Vaslui. Mani­­festîndu-și și cu acest prilej înalta conștiință patriotică, atașamentul față de politica mar­­xist-leninistă a partidu­lui, oamenii muncii și-au exprimat hotărî­rea, așa cum de fapt se precizează în Chema­rea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, ca printr-o largă mobilizare a ener­giilor sa contribuie, fie­care la locul său de muncă, la realizarea în condiții optime a pla­nului cincinal, la creș­terea potențialului eco­nomic al județului și al țării, la înflorirea scum­pei noastre patrii. In acest sens, colecti­vele de muncitori, maiș­tri, tehnicieni și ingi­neri din întreprinderile industriale­ și unitățile economice de pe întreg cuprinsul județului Vas­lui au trecut neîntîrzi­­at la reanalizarea mi­nuțioasă a rezervelor interne și a posibilită­ților existente în toate sectoarele de activitate, in vederea punerii lor în valoare. Concomitent cu preocuparea de a a­­sigura o și mai accen­tuată creștere a pro­ducției, productivității muncii, economiilor și beneficiilor, colectivele de muncitori s-au anga­jat să-și sporească efor­turile în direcția afir­mării puternice a latu­rilor calitative ale acti­vității productive. In unitățile economi­ce de industrie locală angajamentele supli­mentare asumate cu a­­cest prilej prevăd pînă la sfîrșitul anului 1971 realizarea unei produc­ții marfă de 8.850.000 lei, 49.000 lei valută la export și 200.000 lei be­neficii, iar în industria cooperatistă 500.000 lei producție marfă, 950.000 lei livrări la fondul pie­ței, 120.000 lei econo­mii și 225.000 lei bene­ficii. Angajamentele supli­mentare luate de Fabri­ca de rulmenți din Bîr­­lad demonstrează con­vingător capacitatea pro­fesională a acestui har­nic și talentat colectiv, V. VASII !continuare în pag. a 2-a| ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]In Tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Cor­eea, președintele Cabinetului de Miniștri, îm­preună cu soția sa, Kim Săng E, a făcut joi o vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. La întrevedere, care s-a desfășurat in­tr-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, și Aurel Măm­­­ășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Uzaîn Sert Der, O­din U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Muncii din Coreea, Zăng Zun­g These, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Comitetului Politic, H. Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jung Sap, amba­sadorul R. P. D. Coreene la București, și alte persoane oficiale. In pagina a 4-a ( COMUNICAI COMUN ) ! cu privire la convorbirile si oficiale N­ ii ■ * Vizita protocolară la tovarășul Nicolae Ceaușescu româno—cambodgiene ;; Solemnitatea unor Joi­ dimineața, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmînat to­varășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, și tovarășului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Re­publicii” — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamentale române. In cadrul aceleiași solemnități, tova­rășul Nicolae Ceaușescu a înmînat tova­rășului Kim Ir Sen, soției sale, Kim Sang E, tovarășului Țoi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președin­tele Prezidiului Adunării Populare Su­preme­ și tovarășului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Parti­dului Muncii din Coreea, prim-vicepre­ședinte al Cabinetului de Miniștri, or­dinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua decorări Republicii Socialiste România" clasa a V-a și „23 August" clasa a II-a unor to­­varăși din conducerea de partid și de stat a R. P. D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincții ro­mâne și coreene, cu prilejul vizitei ofi­ciale în R. P. D. Coreeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noas­tre, reprezintă o expresie grăitoare a le­găturilor trainice de prietenie și cola­borare statornicite între cele două partide și țări, a sentimentelor de stimă și soli­daritate internaționalistă pe care le nu­tresc reciproc popoarele român și coreean. Convorbiri Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, și delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii Populare De­mocrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președin­tele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat membrii delegației române: Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Ma­nea Mănescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Măm­ășan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan An­drei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, membri supleanți ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat: Țoi­an Ghen, membru al Comitetului Poli­tic, secretar al C.C. al P.M.C., președin­tele Prezidiului Adunării Populare Su­preme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim­­­vicepreședinte al Cabinetului de Miniș­tri, Pak Sen­ger, membru al Comitetu­lui Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreședinte al Cabinetului de Miniș­tri, general de armată O Jin­g, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., șeful Marelui Stat Major al Ar­matei populare coreene, Zăng Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Ca­binetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.G., ministrul a­­facerilor externe, Kim Jang Nam, mem­bru al C.C. al P.M.C., adjunct de șef de secție la C.C. al P.M.C., Kang Jang Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări, precum și asupra unor probleme de interes co­mun. Convorbirile s-au desfășurat într-o at­mosferă de prietenie frățească, oficiale româno-coreene Spectacol de gală In onoarea tovarășului Nicolae Ceau­șescu și a soției sale, Elena Ceaușescu,­ a membrilor delegației de partid și guver­namentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un specta­col de gală. Apariția în loja oficială a tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen și a soțiilor lor, a membrilor conducerii de partid și de stat a celor două țări a fost întîmpinată cu vii și îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Re­publicii Socialiste România și Republi­cii Populare Democrate Coreene. 3 000 de artiști profesioniști și ama­tori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală și coregrafică „Pa­tria noastră glorioasă“, înmănunchind cîntece populare și revoluționare inter­pretate de coruri și orchestre reunite, dansuri tradiționale cu evantaie și eșar­fe, mari montări coregrafice. Spectaco­lul a redat într-o interpretare impresio­nantă, de o înaltă ținută artistică, ima­gini din lupta pentru eliberarea socială și națională a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare și construi­rea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează aspec­te din lupta detașamentelor de parti­zani împotriva ocupației japoneze, a re­gimului colonial, pentru libertatea și in­dependența țării, în focul acestor bătălii revoluționare fiind creat partidul comu­niștilor în frunte cu tovarășul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătoreas­că a zilei victoriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instau­rarea și întărirea regimului puterii popu­lare. Peste imaginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se așterne însă umbra războiului de agresiune al intervenției imperialiste a­­mericane. Unitatea de monolit a poporu­lui coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apă­­rînd cu bărbăție, abnegație și eroism pămîntul patriei, viața nouă de sub o­­rînduirea socialistă, cuceririle sale — și-a găsit o expresie emoționantă in­tr-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi victoriei. Lup­ta patrioților sud-coreeni împotriva ocu­pației străine și a autorităților reacțio­nare de la Seul, pentru unificarea patri­ei, este redată plastic în tabloul „Fiii și fiicele din sud care luptă". Intr-o suc­cesiune sugestivă sunt prezentate, apoi, creații artistice care slăvesc munca și realizările de astăzi ale Coreei socia­liste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfîrșitul spectacolului, artiștilor li s-a oferit un coș cu flori din partea to­varășului Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Conducătorii de partid și de stat ai ce­lor două țări vin pe scenă în mijlocul artiștilor, felicitîndu-i cu căldură, întreaga asistență aplaudă minute în șir, ovaționează pentru prietenia dintre partidele, popoarele și țările noastre. Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu Tovarășa Elena Ceaușescu, însoțită de tovarășa Kim Săng E, soția tovarășului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineața Fa­brica de țesături de mătase din Phenian. La vizită a participat și tovarășa Maria Măm­ășan, soția ambasadorului României în R. P. D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarășele Elena Ceaușescu și Kim Săng E au fost întîm­pinate de tovarășa Ten Bok Sin, minis­trul industriei textile, precum și de re­prezentanți ai Comitetului orășenesc de partid și ai Consiliului popular al mu­nicipiului. Un mare număr de munci­toare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pentru prietenia româno-core­­eană. Sunt vizitate diferite secții ale fabricii, precum și o expoziție a celor trei sute de sortimente de țesături realizate aici și ale căror desene și culori vădesc un gust ales și un deosebit meșteșug. In continuare, sunt vizitate creșa și grădinița de copii ale raionului nr. 1 din capitala. Grupuri de mici artiști, pur­tînd banderole cu tricolorul românesc, interpretează in cinstea oaspetelor cînte­­ce și dansuri. Tovarășele Elena Ceaușes­cu și Kim Lăng E se fotografiază în mij­locul lor. * In cursul după-amiezii, tovarășa Ele­na Ceaușescu a făcut o vizită la sediul Uniunii­ Democratice a Femeilor Coreene, unde s-a întîlnit ca tovarășa Kim Săng E, cu tovarășe din conducerea acestei organizații de masă. A avut loc o dis­cuție despre contribuția femeilor din cele două țări la construcția socialistă. Gazdele au mulțumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul român, de femeile din Româ­­­nia, față de copiii orfani coreeni care au găsit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheierea războiului declanșat de imperialiștii americani în anii 1950—1953. Materiale realizate de trimișii speciali ai Agerpres­ia Phenian,

Next