Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-05-16 / nr. 1312

ti VREMEA NOUA \ R­ezolvarea cu succes a sarcinilor eco­nomice, politice și social-culturale im­pune din partea organizațiilor de par­tid o preocupare constantă, perma­nentă pentru întărirea numerică și calitativă a rîndurilor lor și creșterea conti­nuă a rolului de conducător politic la locul de muncă, unde își desfășoară activitatea. In acest context, munca pentru primirea în partid a celor mai înaintați oameni din co­lectiv care dovedesc, prin tot ceea ce în­treprind, o înaltă calificare profesională, un dezvoltat simț de responsabilitate față de îndeplinirea sarcinilor economice și obștești, un atașament profund față de politica par­tidului nostru și luptă neabătut pentru în­făptuirea­ ei exemplară capătă o deosebită însemnătate. De toate acestea s-a convins, din propria experiență, și comitetul comunal de partid Albești. Un argument în plus în această di­recție îl constituie faptul că, recent, în ca­drul unei ședințe de birou, a fost analizată activitatea organizațiilor de bază din satele comunei pentru creșterea numerică și cali­tativă a rîndurilor lor. Ideea unei asemenea analize a pornit de la constatarea faptului că în ultimul timp s-au înregistrat neajun­suri serioase în acest domeniu de activitate: în tot cursul anului trecut, de pildă, au fost primiți în partid numai 18 tovarăși, ceea ce, după părerea comitetului comunal de par­tid, este cu mult sub nivelul sarcinilor și a posibilităților existente, unele organizații de bază, cum ar fi cea de la brigada nr. 3, nu au primit, în cursul anului precedent, nici un tovarăș în rîndurile partidului. Abordarea unei asemenea probleme în șe­dința de birou a comitetului comunal de partid era, așadar, pe deplin justificată. Jus­tificate au fost și observațiile critice ce s-au făcut atunci la adresa unor birouri de orga­nizații de bază și ale comitetului comunal de partid, așa după cum justificate sunt și mă­surile ce au fost adoptate în ședința amin­tită, măsuri care vizau îmbunătățirea muncii politice și organizatorice în vederea primirii in partid a celor mai înaintați țărani coope­ratori și a altor categorii de oameni care ob­țin rezultate bune în îndeplinirea planului, în activitatea obștească, care se dovedesc luptători activi pentru înfăptuirea politicii partidului nostru. Pînă aici toate-s bune. Dar, de la ședința biroului au trecut circa două luni de zile. Ce s-a întîmplat după aceea, cum sînt tra­duse în viață măsurile adoptate ? — Lucrurile stau acum mai bine — este de părere tovarășul Mihai Ciuraru, secre­tarul comitetului comunal de partid Albești. De la începutul anului, au fost primiți în partid 5 țărani cooperatori, fruntași în muncă, buni gospodari și participanți activi la acțiunile pentru întărirea economico­­organizatorică a cooperativei agricole de producție, pentru dezvoltarea comunei. In organizațiile de bază, munca politică con­tinuă și așteptăm, cum e și firesc, rezul­tatele ei... Așa să fie oare ? La prima vedere se pare că da. Dar la o analiză mai atentă a lucru­rilor, situația nu se prezintă cu mult schim­bată față de cea existentă înainte de șe­dința biroului comitetului comunal de par­tid. Este drept, la început activitatea orga­nizațiilor de bază a cunoscut o oarecare în­viorare, fapt ce și explică primirea în par­tid a celor 5 tovarăși de care amintea se­cretarul comitetului comunal de partid. O dată însă cu trecerea timpului, măsurile a­­doptate la ședința de birou, de acum două luni de zile, au început să fie „uitate" de către birourile organizațiilor de bază. Că așa stau lucrurile ne-o dovedește faptul că ele nu au mai continuat să organizeze expuneri despre cinstea de a fi membru de partid, despre drepturile și îndatoririle comuniști­lor, despre rolul lor în societate. Neglijată este, de asemenea, activitatea de atragere a fruntașilor în muncă la rezolvarea unor sarcini politice. In satele comunei trăiesc și muncesc sute de tineri, cei mai mulți dintre ei fiind u­­teciști, cu certe calități morale și profesio­nale — așa după cum recunosc și tovarășii din biroul comitetului comunal de partid. Cu alte cuvinte, aceștia îndeplinesc cali­tățile ce se cer unui tovarăș care își ma­nifestă dorința de a fi primit în partid. Ce s-a întreprins însă în rîndul tineretu­lui, cum este îndrumată activitatea organi­zației U.T.C. din comună ? — iată întrebări la care nu ni s-a putut răspunde concret. Cînd a venit vorba despre munca politică în rîndul tineretului, tovarășul Mihai Ciu­raru a încercat fel de fel de justificări ne­întemeiate, care au scos în evidență necu­noașterea situației din satele comunei, lipsă de preocupare pentru conducerea și îndru­marea atentă a organizației U.T.C. Tot cam așa stau lucrurile și în ce privește activi­tatea politică în rîndurile femeilor, ceea ce explică, de altfel, de ce în acest an s-a pri­mit doar o singură tovarășă în partid. Am consemnat numai cîteva aspecte care demonstrează că nu-i suficient ca proble­mele să fie analizate în ședințe, să adopți măsuri, că este necesar să se acționeze con­stant, cu competență pentru traducerea în viață a ceea ce ai hotărît, pentru ridicarea continuă a întregii munci de partid la ni­velul exigențelor actuale. Comitetul comu­nal de partid Albești are obligația să re­vadă măsurile adoptate și să acționeze cu mai multă energie — în lumina sarcinilor ce se desprind din documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R. — pentru întărirea numerică și calitativă a organizațiilor de bază, pentru creșterea rolului de conducă­tor politic și a capacității lor de mobilizare a oamenilor muncii la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor economice, politice și social-culturale ce stau în fața comunei. G. LAURENȚIU MALURILE SUT BUNE, LIPSEȘTE SI INSA ACTIVITATEA CONCRETA PENTRU TRADUCEREA LOR ÎN VIATA însemnări despre munca organizațiilor de bază din comuna Albești pentru primirea în partid BLAGESEI, (urmare din pag. 1) condiții — și nu s-ar fi înregis­trat asemenea restanțe. Rămînerile în urmă la semă­nat se repercutează și asupra desfășurării lucrărilor de întreți­nere. Acum, cînd buruienile au „invadat“ cîmpul, cultivatoarele nu pot fi folosite la întreținerea culturilor pentru că... încă se mai seamănă. Și în tarlalele co­operativei, în multe locuri, cul­turile nu se văd de sub frunzele bogat dezvoltate ale buruienilor. E adevărat, se lucrează manual, dar oamenii, numai cu forțele lor nu pot acoperi „urgențele“ reclamate de sutele de hectare de floarea-soarelui, de sfeclă și de plantații viticole. Ca atare, ritmul de lucru este tributar în­cetinelii, deși este bine știut, nu­mai cîteva zile de întîrziere la prima prașilă pot însemna dimi­nuări de recoltă de ordinul ze­cilor de kilograme. Deci, trebuie depuse toate eforturile pentru grabnica recuperare a restanțe­lor, în așa fel încît stadiul de e­­xecuție a lucrărilor să se situeze la cotele optimului Folosind la maximum timpul de lucru și ca­pacitatea mașinilor, prin partici­parea mai largă a cooperatorilor la lucru, prăși­tul celor 150 hectare de floarea-soarelui, plantatul tutunului, stropitul în vie vor putea fi terminate, nu vor mai apare decalaje in genul celor constatate de noi. Evident, despre hărnicia coope­ratorilor nu poate vorbi la această dată decît stadiul în care se află lucrările caracteristice momentu­lui. Avînd semănatul terminat, cooperatorii din Șuletea lucrează acum la întreținerea culturilor și transplantarea în cîmp a răsa­durilor de tutun. S-au prășit cul­turile de floarea-soarelui pe 50 la sută din suprafață și de sfeclă de zahăr pe 67 la sută din su­prafață. Concomitent, în satele Fedești, Rășcani și Jigălia se plantează tutunul pe cele 10 hectare destinate acestei culturi. Și aceste lucrări s-au făcut „prin­tre picăturile de ploaie“. Ele ar fi fost mult mai avansate, chiar terminate, dacă, așa cum ne re­lata tovarășul Sergiu Damian, președintele cooperativei, timpul favorabil ar mai fi ținut măcar două zile. Se lucrează intens la întreținerea culturilor In urma ploilor abundente ce au căzut în ultimul timp și care au favorizat dez­voltarea buruienilor, coope­ratorii din comuna De­­leni, la îndemnul brigadie­rilor, președintelui și ingineru­lui cooperativei au trecut la o susținută acțiune de întreține­re a culturilor prășitoare, în cîteva zile terminîndu-se pră­șită­l pe cele 97 de hectare cu sfeclă de zahăr, dintre care 7 ha sunt cu sfeclă furajeră. Timpul ploios din ultimele zile a împiedicat, pentru mo­ment, munca începută deja de cîteva brigăzi la prășitul flo­rii-soarelui. Zilele acestea, însă, va fi terminată prima prașilă și pe cele 100 hectare cultivate cu floarea-soarelui. S-au evidențiat în acțiunea de întreținere a culturilor de pînă acum brigada a IV-a Deleni de Jos, brigada a III-a Bulboca și cooperatorii Ion Patriche, Dumitru Vrabie, Tinia Boț, Maria Alexa, Vero­nica Damian, Veronica Dăni­­ciuc, Aneta Baciu, Gheorghe Teslaru, CONSTANTIN ALEXA, secretarul comitetului comunal de partid Deleni Peste 50.000 lei economii Pentru combaterea efectelor negative ale eroziunii solului, destul de accentuată prin păr­țile noastre am plantat în a­­cest an, în terenuri degradate ale C.A.P. și în fond comunal 18 hectare cu puieți, pentru care s-au cheltuit circa 30 000 lei. Analizînd într-una din ședințele comitetului execu­tiv al consiliului popular co­munal activitatea de plantări în terenuri erodate, am ajuns la concluzia că cei 30 000 lei ar putea fi economisiți sau în­trebuințați în altă parte, iar noi ne-am gospodări treburile mai chibzuit. Am trecut, de aceea, la a­­menajarea unei pepiniere sil­vice în suprafață de 10 000 m.p. unde se va produce pu­iet de esență silvică (salcîm, plop) necesar pentru planta­rea dealurilor supuse degradă­rii erozionale. Această pepi­nieră locală va produce peste 300 000 puieți cu care se vor putea planta anual 25-30 hec­tare. Sămînța forestieră nece­sară pepinierei noastre a fost adunată prin muncă voluntar­­patriotică de pionierii și ute­­ciștii din Dănești, de la școli­le generale din satele Tătării și Emil Racoviță. Numai prin valorificarea puietului din pepiniera comu­nală — pe care anul acesta noi l-am cumpărat — se vor realiza, în 1973, peste lei economii. Așadar, în 50 000 loc să plătim 30 000 lei pentru cumpărarea puieților necesari acțiunilor de combatere a e­­roziunii solului, vom cîștiga 50 000 lei datorită spiritului gospodăresc, inițiativei și pri­ceperii de care dau dovadă deputații noștri în conducerea treburilor de interes obștesc ale comunei. IACOB SERAFIM corespondent S­PORT PARTIDA .DECISIVA“ SE JOACA LA BUCUREȘTI Reprezentativele de fotbal ale României și Ungariei reiau „bătălia calificării“ de la 1-1 La scurt interval echipele naționale ale României și Unga­riei se ceasta în reîntîlnesc, de data a­­condiții schimbate: fotbaliștii noștri sînt gazde și beneficiază, deci, de avantajul terenului, iar jucătorii maghiari se află în postură de oaspeți, așa­dar în situația de a suporta han­dicapul deplasării. Momentul este favorabil selecționatei noas­tre care a obținut un rezultat de egalitate, 1-1, la Budapesta. Teoretic și practic șansele sunt de partea reprezentativei Româ­niei, al cărei potențial, valoare actuală și capacitate tactică au fost dovedite în meciul de la Budapesta. Așa cum a reușit să-și asigure calificarea la tur­neul final al campionatului mon­dial, în meciul cu Grecia din 1969, echipa României va ști de­sigur să lupte pentru a înscrie o victorie în dreptul partidei nr. 241 din palmaresul său, asupra unei formații redutabile, cum este cea a Ungariei. Se pare că în urma ultimelor jocuri de verificare, antrenorul Angelo Niculescu va prezenta duminică, pe marele stadion „23 August“ formația : Răducanu — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu De­­leanu — Dumitru, Nunweiller VI — Dembrovschi, Domide, Dobrin, Iordănescu. Antrenorul Rudolf Ilovszky a operat și el unele modificări în formație. Astfel că echipa pro­babilă a Ungariei este următoa­rea : Geczi, Repi, Pancsics, Ba­lint, P. Juhasz, I. Juhasz, Koc­­sisz (Kv), Szűcs, Szőke, Bene, Zambo. Meciul va începe la ora 17:00 și va fi condus de arbitrul Kurt Tschenscher (R.F.G.). Vorbind despre partida dintre echipele României și Ungariei Ion Siclovan, vicepreședinte al Federației Române de Fotbal, a declarat: „Sorții au vrut ca în sferturile de finală ale campiona­tului Europei să se întîlnească reprezentativele a două țări ve­cine și prietene care doresc — și este cît se poate de firesc — să se califice pentru semifinale. Dar, oricît de mare este miza în­­tîlnirilor noastre cu reprezentan­ții fotbalului maghiar, cele două echipe și-au consumat prima manșă, într-o atmosferă de spor­tivitate, în spiritul de prietenie și respect ce caracterizează legă­turile dintre sportivii celor două țări. Nu mă îndoiesc că în a­­ceeași atmosferă se va disputa și partida-retur de la București. (Agerpres) FOTBAL JUNIORI Rulmentul—C. S. Bacău 0-2 (0-1) Jucătorii băcăuani, prezentînd nu mai puțin de 6 titulari din e­­chipa de tineret-rezerve, din rîn­dul cărora s-au detașat Cos­­minschi și fostul portar al echi­pei naționale de juniori, Mocanu, au reușit să întrerupă șirul vic­toriilor bîrlădene într-o partidă tipică de campionat. Bîrlădenii, deși au prezentat aceeași forma­ție care a învins în etapa trecută S.S. Iași cu 4—0, nu au mai reu­șit să treacă de un adversar, e­­vident, mai bun. De altfel echipa care a avut cele mai multe oca­zii de gol a fost aceea a oaspeți­lor, gazdele avînd o sin­gură ocazie favorabilă de a marca, ratată de Popa. In general, formația gazdă nu a satisfăcut, cu excepția lui Gh. Pleșu și Filer, toți ceilalți jucători acționînd cu mult sub valoarea lor reală. Ei au acționat greșit, jucînd cu ba­loane trimise la înălțime, pradă ușoară pentru fundașii centrali băcăuani și pentru experimentatul portar al oaspeților. Cele două goluri marcate de oaspeți sunt ro­dul unor acțiuni simple, în vite­ză, ambele fiind înscrise din fa­ze identice de Moraru (min. 29) și Cosm­inschi (min. 60). REMUS DAN, corespondent Potențialul productiv al unor unități — insuficient valorificat (urmare din pag. 1) mergînd comod în primele zile se va apela la ore suplimentare către sfîrșitul lunii cu mari cheltuieli, ce grevează prețul de cost în dauna calității. Există ca­zuri cînd de dragul realizării pla­nului se acordă atenție doar producției cu volum mare negli­­jîndu-se sortimentele. I.E.I.L. Bîrlad realizează doar 62,3 la sută din sortimentul de cărămizi, iar I.E.I.L. Huși — 50 la sută, I.E.I.L. Vaslui — 74 la sută la uși ferestre lemn, în timp ce la mo­bilier I.E.I.L. Bîrlad realizează 100,5 la sută, I.E.I.L. Huși — 63,6 la sută, I.E.I.L. Vaslui — 48,4 la sută. De altfel la I.E.I.L. Bîrlad mai există încă produse fără desfacere asigurată în va­loare de 53 mii lei. Neritmicita­­tea însoțește și activitatea în do­meniul exportului, unde în prima decadă s-a realizat doar 10 la su­tă din planul lunar și doar 90 la sută din cel anual. Aceasta da­torită faptului că F.R.B.-ul rea­lizează doar 9,15 la sută din pla­nul său, Fabrica de mobilă Vas­lui —7,8 la sută, Fabrica de confec­ții Vaslui —7,5 la sută, în timp ce I.J.P.V.L.F. Vaslui, I.E.I.L. Bîrlad, Vaslui, Huși, U.J.C.M. și I.V.C. Vaslui nu au livrat partenerilor externi nimic din cantitățile pla­nificate pe această lună. De alt­fel I.E.I.L. Bîrlad nu a realizat nici anul trecut și nici în acest an planul la export fără ca ni­meni să ia vreo măsură, deși, menține în producția neterminată încă din luna februarie : 1 200 bucăți stîlpi telescopici și 13 764 bucăți d­es hidranți care defor­mează în ultimă instanță înseși realizările acestei perioade. Sec­torul investiții, construcții­­montaj cu o mare pondere în e­­conomia județului nu se ridică decît în parte la nivelul eforturi­lor colectivelor de oameni ai muncii din economia județului. Pe total, planul se realizează în procent de 25,6 la sută la investiții și 27,8 la sută la construcții-mon­­taj. Un calcul estimativ arată că dacă se merge în acest ritm pen­tru realizarea planului anual ar fi nevoie de un an cu aproxima­tiv... 16 luni de zile. Situația ră­­mîne aproape neschimbată de la lună la lună, de la decadă la de­cadă, ședințele de comandament se țin lanț, iar ritmul execuției pe șantiere avansează în pas de mels. Aceasta, deoarece fac­torii responsabili nu-și pun pro­blema controlării execuției deci­ziilor și refuză să creadă că explozia urbanistică și industria­lă ce o suferă economia județului nu se poate realiza folosind tot metode tradiționale apelîndu-se la industrializarea construcțiilor, fără folosirea pe scară largă a prefabricatelor și organizarea cu adevărat științifică a muncii pe șantiere. Așa se face că realizări valoroase de pe unele șantiere ale acelorași unități de construc­ții : 58,8 la sută la Fabrica de ventilatoare, 27,9 la sută la fi­latură (75,2 la sută la C + M), 42 la sută la magazinul general, 85,4 la sută la Combinatul agri­col, 40,8 la sută la ferma de vaci Negrești, sunt estompate de rea­lizări de numai 17,8 la sută la Școala profesională a Fabricii de ventilatoare, 23,9 la sută la izola­toare, 19,1 la sută la locuințe fond de stat Vaslui, 22,7 la sută la a­­limentarea cu apă și 20,5 la sută la F.R.B. etapa a doua, încă nu există o colaborare rodnică în­tre beneficiar-constructor-proiec­­tant astfel că nici la această dată nu sunt depuse documentațiile și eliberate amplasamentele la o serie de obiective importante. Se impune, așadar, cu acuitate lua­rea unor măsuri hotărîte în ve­derea intrării pe făgașul normal a activității din sectoarele, inves­tiții construcții, de recuperarea restanțelor, a onorării obligații­lor contractuale față de benefici­arii externi și respectarea gamei sortimentale mult deficitară în comparație cu perioada altor decade. TELEVIZIUNE SlMBÄTÄ, 13 mai 1972 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineață, Telex; 9,05 Biblioteca pentru toți: „Mi­hai Eminescu" (II). „Sentimen­tul patriotic" ; 9,40 De vorbă cu gospodinele ; 9,55 Tele­­ enciclopedia; 10,40 Vasile Conta și materialismul mili­tant ; 11,15 „Bucuroși de oas­peți?"; 12,00 Emisiune de e­­ducație sanitară; 12,10 Tele­jurnal ; 16,30 Deschiderea e­­misiunii de după-amiază. Emi­siune în limba germană ; 18,15 Ritm, tinerețe, dans; 19,00 Cîntece de cîmpie — emisi­une de versuri; 19,15 Publi­citate; 19,20 1001 de serii Filmul „Bolek și Lelek" — episodul „încrucișarea spade­lor" ; 19,30 Telejurnal; 20,10 Avanpremieră; 20,15 Tele­­enciclopedia; 21,00 Film se­rial . „Invadatorii" (ultimul e­­pisod); 21,50 Concert de bu­zunar; 22,10 Țepi la Bruxelles. Microspectacol de varietăți ; 22,30 Telejurnal; 22,45 Fotbal: U.R.S.S. — Iugoslavia. Meci retur din sferturile de finală ale campionatului european. LOTO La tragerea LOTO din 12 mai 1972, au fost extrase ur­mătoarele numere : EXTRAGEREA I: 32 54 49 15 14 53 73 63 66 EXTRAGEREA a II-a: 70 7­6 40 20 19 60 Fond de premii: 1.282.690 lei. 1 I Fabrica de șuruburi Bacău angajează pentru Fabrica de radiatoare I din tablă Vaslui­­ ț — inginer, specialitatea construcții civile și industriale.­­ Angajarea se face cu respectarea­­ prevederilor Legii nr. 12/1971 și H.C.M. J nr. 914/1968.­­ Relații suplimentare se vor solicita de la­­ biroul personal al Fabricii de șuruburi Bacău,­­ telefon 14600, interior 142 ÍS L.- I 1 17 MAI 1972* TRAGEREA SPECIALĂ PRONOEXPRES ATRIBUIE UN NUMĂR NELIMITAT AUTOTURISME ■ „DACIA 1300“ ■ „DACIA 1100“ ■ „SKODA S 100“ EXCURSII CROAZIERĂ PE DUNĂRE a cîte 2 locuri CROAZIERĂ PE DUNĂRE a cîte 1 loc BANI premii fixe și variabile SE EXTRAG 31 de numere în 5 extrageri SE ATRIBUIE premii pe 24 categorii tiV \ — î \­­ Z­­­­­z Z Întreprinderea economică de industrie locală Huși angajează imediat 1 maistru tehnician ramura lemn ; 1 maistru ramura metal ; 1 magaziner produse finite ; 1 tehnician normator ; 1 tehnician C.T.C. în ramura metal; 10 zidari. Cererile se depun la sediul întreprinderii, str. A. I. Cuza, nr. 99 Huși, telefon 549 sau 129. ÎNTREPRINDEREA DE VALORIFICAREA CEREALELOR ȘI PRODUCEREA­­­­ NUTREȚURILOR ( COMBINATE VASLUI ) anunță vacante­­ următoarele posturi: 1 — Inginer constructor sau­­ electromecanic pentru funcția­­ de șef serviciu exploatare > investiții; ) — inginer agronom pentru­­ j , funcția de șef serviciu C.T.C. ; ț — diriginte de șantier pen­­­­tru lucrări de investiții; ?­­ — 2 electricieni întreținere­­ și reparații pentru Bîrlad ; j — 1 electrician întreținere și­­ reparații pentru Vaslui; 1 — 1 electrician întreținere și 1 reparații pentru Negrești; 1 — 1 șef depozit pentru Cen­­­­trul de semințe Bîrlad . ț — un muncitor necalificat­­ pentru Centrul de semințe­­ Bîrlad. ) Condiții de angajare, con­­­­form Legii nr. 12/1971 și­­ H.C.M. 914/1968. " Relații suplimentare se pot obține la telefon 1562 sau la­­ biroul personal din cadrul în­­­­treprinderii. _­­________________________ 1 întreprinderea cinematografică VasluiI are vacante * posturi; următoarele — tehniciani ! — controlor filme încadrarea se face conform | j H.C.M. 218/1970. ! • Concursul va avea loc în­­­­ ziua de 15 mai 1972, ora 8, la * I sediul întreprinderii, din str. | » Călugăreni, nr. 53. Relații suplimentare se pot­­­i * da la telefon nr. 1669. . a*ar * mmm m mmm r mmmm * mmm r mmm m mmm m­mm. PIERDERI • Pierdut legitimația, eli­berată de Fabrica de confec­ții Vaslui, pe numele Savin Gh. Anica. O declar­anlă. • Pierdut ștampila cu an­tetul consiliului popular co­munal Pogana. Biblioteca co­munală. O declar­aulă.

Next