Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-06-24 / nr. 1346
Proletarî tfîn foaie fSrate, tsnffî-vă f Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean SARRAA^WVV4 Industria vasluiană și-a realizat planul semestrial Antrenați zi de zi în marea întrecere socialistă desfășurată în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii, oamenii muncii din industria județului Vaslui, sub conducerea organizațiilor de partid, au reușit să înscrie în palmaresul succeselor lor închinate acestor mari evenimente din viața poporului nostru un rezultat de seamă : îndeplinirea planului semestrial la indicatorul producție marfă cu 10 zile mai devreme. Planul la producția globală a fost, de asemenea, realizat ieri, 23 iunie. După toate preliminările, se apreciază că pînă la sfîrșitul lunii se va livra suplimentar economiei naționale o producție marfă în valoare de 61 milioane lei și o producție globală în valoare de 44 milioane lei, creîndu-se, astfel, premiza certă a îndeplinirii angajamentelor anuale asumate în întrecerea socialistă în vederea realizării sarcinilor cincinalului cu cel puțin 6 luni înainte de termen. Au intrat în probe tehnologice de cărămidă din lit a Fabricii de materiale izolatoare Secția După două mari premiere ce au avut loc la Vaslui anul acesta, darea in folosință a Casei de cultură a sindicatelor și a Hotelului turistic cu 154 de paturi, ieri, ing. D. Dașu, șeful întreprinderii 4 aparținînd Trustului de construcții industriale Iași, ne-a informat despre un nou succes obținut de constructorii și beneficiarii Fabricii de materiale izolatoare din Vaslui: intrarea parțială în probe tehnologice a secției de cărămidă din lit. Primul lot de produse a și fost introdus în uscător, în timp ce cuptorul de ardere este pus sub încălzire pentru a ajunge la temperatura necesară de lucru. A fost, de asemenea, recepționată cu calificativul foarte bine linia ferată din interiorul întreprinderii și pînă la racord. La sfîrșitul lunii iunie, așa după cum a fost luat angajamentul în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii, secția dialit va începe să producă în contul planului de stat pe anul 1972. Trei obiective de pe conducta de aducțiune a apei Toz ieni, conducerea întreprinderii 4 construcții Vaslui ne-a anunțat intrarea în probe tehnologice a unor obiective, parte integrantă a conductei de aducțiune a apei în orașul Vaslui. Este vorba de stația de pompare care preia debitul de apă ce-i va veni din rîul Bîrlad sau din lacul de acumulare de la Pușcași și-l trimite la instalațiile din dealul Copoului. A fost pusă, de asemenea, în funcție stația de captare a apei din rîul Bîrlad sau priza, cum i se mai spune, capabilă să livreze orașului 80 litri apă pe secundă. Au fost, în același timp, terminate probele tehnologice la stația de filtre. După efectuarea probelor biologice de stabilire a calității apei, mai precis în prima parte a lunii iulie, vasluienii vor primi apă din noua sursă, rezolvîndu-se astfel o problemă de interes major pentru întreprinderile, instituțiile, și cetățenii orașului. 1 Printre muncitorii fruntași de la atelierul de croit al Fabricii de confecții Vaslui se numără și comunistul Andrei Vieru. ! Anul V, nr. 1346| | 4 pagini, 30 bani -------------------------------- ! SÎMBĂTĂ ! | 24 IUNIE 1972 I !I ! I \ !i i în pagina a 4-a Conferința O. I. M. de la Geneva Situația din Orientul Apropiat ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PD .1 A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII TOTUL PENTRU ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A CINCINALULUI Certitudine comunistă , c rapta, inițiativa, acțiunea, efortul au devenit în aceste zile dimensiuni cotidiene ale comportamentului comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii. Intr-o mare competiție cu timpul, cu mașina, cu sine, fiecare muncitor de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad își înscrie, zilnic, numele în cartea de onoare a zilelor dedicate îndeplinirii cincinalului înainte de termen, cu convingerea fermă că faptele lor de muncă, ale tuturor cetățenilor patriei, apropie tot mai mult viitorul comunist al societății noastre socialiste. Am stat de vorbă fruntași cu numeroși ție , am în producconsemnat ginduri, nume de oameni, fapte. La secția strungărie numai intr-o singură zi, pe 15 iunie, se depășise planul de strunjire la unul din repere cu 2,5 la sută. In aceeași zi, la lina din mașinile de forjat orizontal de 4 țoli, Constantin Bizgu, I. Vîrgolici și alții din echipa lor depășiseră planul de forjare a barelor de oțel cu 25 la sută. L-am întîlnit, foarte preocupat, pe tov. ing. Constantin Foarfecă, secretarul comitetului de partid pe fabrică: „Așa cum știți, colectivul nostru și-a suplimentat angajamentul anual la cei mai importanți Comuniștii indicatori, fabricii noastre, antrenați in marea întrecere ce a cuprins întreaga țară, își dovedesc prin fapte de muncă devotamentul lor fierbinte față de patrie și partid depășindu-și zilnic sarcinile de plan. Să dau nume de fruntași mi-ar fi greu. La noi nu există „abonament“ la titlul de fruntaș. Toți muncesc cu aceeași rîvnă, pasiune și pentru responsabilitate îndeplinirea cincinalului înainte de termen. V-aș da doar un aspect. Prin folosirea inteligenței tehnice, colectivul fabricii s-a angajat să producă autoutilări în valoare de peste 2.400 mii lei. S-a realizat, deja, în acest sens, o mașină de decojit bare oțel, ceea ce de dus la o economie de a 136.000 lei valută — precum și patru mașini de încercat rulmenți. In curind, va intra în funcțiune un grup de forjare compus din două ciocane, de 1000 și, respectiv, 400 kg. însoțite de un cuptor, astfel că angajamentul nostru în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. privind dotarea prin autoutilări va fi îndeplinit cu mult înainte de termen. Este încă o dovadă a preocupărilor colectivului de aici de a intimpina cu realizări de prestigiu apropiatul eveniment din viața partidului nostru“. N-am reușit să consemnăm decit citeva aspecte din climatul de muncă intensă ce se desfășoară în aceste zile la F.R.B., din sute de fapte vrednice de consemnat, din numeroasele realizări de muncă de Fiecare vrea să aici, se situeze mereu înaintea timpului, să-l devanseze prin fapte, prin noi realizări dintr-o puternică convingere comunistă. GH. APOSTOL Deschiderea ediției a doua a Festivalului umorului C. Tănase In sala noii Case de cultură a sindicatelor din Vaslui, a avut loc, în dimineața zilei de ieri, deschiderea sărbătorească a unei prestigioase manifestări, culturalartistice: Festivalul umorului ,,C. Tănase". La deschiderea festivă, a luat parte un numeros public: oameni ai muncii din noile întreprinderi ale orașului, constructorii modernului Vaslui, cadre didactice, elevi etc. La deschiderea festivă, a luat parte tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, membri ai biroului Comitetului județean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In prezidiul adunării festive, au luat loc următorii tovarăși : Radu Beligan, artist al poporului, directorul Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, președintele Institului Internațional al Oamenilor de Teatru, invitat de onoare al Festivalului, Augustin Chiper, președintele Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, Dumitru Bădescu, prim-secretar al Comitetului județean Vaslui al U.T.C. Valentin Silvestru, scriitor critic de artă din partea revisitei România literară, Ioan Massoff, critic și istoric de teatru, A. Pîrvu, redactor-șef al revistei îndrumătorul cultural, Bogdan Căuș, regizor, metodist la Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, Constantin Alexandru, inspector general al Inspectoratului școlar județean, Petre Iosub, președintele Comitetului orășenesc pentru cultură și educație socialistă Vaslui, Nicolae Ginghină, directorul Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, Vasile Mălinescu, secretar literar la Tetrul de stat „V.I. Popa" Bîrlad, Petrică Lascăr, directorul Casei de cultură a sindicatelor. Anunțînd deschiderea oficială a cele de a II-a ediții a Festivalului umorului „Constantin Tănase", tovarășul Augustin Chiper a spus : „în atmosfera de efervescență creatoare, de muncă avîntată, de eroism cu care întregul popor întîmpină Conferința Națională a partidului și cea de a XXV-a aniversare a proclamării Republicii, la eforturile pe care le fac oamenii muncii din fabrici, de pe ogoare, se adaugă și cel al oamenilor din domeniul culturii și artei, profesioniste sau amatoare, care atestă geniul creator al poporului nostru, dragostea sa de frumos și perfecțiune, dorința sinceră a creatorilor de a contribui, cu mijloace specifice, la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate". Au luat apoi cuvîntul tovarășii: Radu Beligan, Anastasie Pîrvu, Valentin Silvestru și Ioan Massoff; în continuare, cei prezenți au participat la vernisajul expoziției de desene și caricaturi, „Să glumim din vîrful creionului", organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din R.S.R. și, apoi, la un recital de poezie susținut de actorul Tudor Gheorghe, de la Teatrul Național din Craiova. . C. R. Aspect din sală. Arr trebui să înlocuim noțiunea de viitor prin aceea de prezent dinamic. E mult mai precisă, mai cuprinzătoare. Fiindcă așezarea pietrei fundamentale la temelia unei noi fabrici, uzine, școli sau lăcaș de cultură, gestul acesta simplu și simbolic, devenit de mult obișnuit, nu înseamnă pentru constructori — din rîndul cărora facem parte fiecare din noi — un viitor de fantezie, ci prezentul nostru de zi cu zi. Pretutindeni ne străduim să terminăm mai devreme ceea ce au hotărît cei mai buni fii ai patriei: comuniștii. Și nu numai atît, să facem mai mult, mai bine. De ce ? Pentru că tot ceea ce creăm nouă ne aparține. De ce ? Pentru că voința întregului nostru popor este de a face azi ceea ce n-au izbutit să clădească mai înainte, în vremuri sumbre, generații întregi. ... Să luăm — nu fără a intenționa un simbol — electrificarea rurală, acest inepuizabil „generanr" de civilizație și confort, vastă infuzie de forță prin toate celulele edificiului social modern. In biblioteci, cinematografe și cămine culturale, în dispensare, spitale și case de nașteri, în locuințe sau sere, oriunde se afirmă prezența și viața omului, energia electrică — subordonată inteligenței lui — participă la transformarea mediului ambiant, a omului însuși. Este firesc, deci, ca energia electrică să pătrundă cit mai repede pînă în ultimele cătune, lucru ce se va întimpla cu mult înainte de încheierea actualului cincinal. — Numai în acest an — ne spunea, recent, tovarășul inginer Aurel Apetrei, directorul Esploatării electroenergetice a județului Vaslui — vor fi electrificate nu mai puțin de încă 20 de sate din județul nostru, dintre care trei (Teișorul — comuna Laza, Orgoiești și Vișinari — comuna Bogdănești) urmează a fi racordate, în două-trei zile, la rețeaua națională energetică, iar la altele 7 (Căpușneni și Fundul Văii — comuna Lipovăț, Buda — Bogdănești, Buda — Oșești, Sasova — Rebricea, Rafaila — Todirești și Fistici — Delești) lucrările de construcții-montaj se află în stadiu avansat. Totodată, este prevăzută extinderea rețelei Electrice în 62 de localități, printre care Gara Banca, Ivești, Costești, Zorleni, Tanacu, Rediu — Vaslui etc. Și nu întîmplător am apelat la aceste cifre: ele scot în evidență preocuparea majoră pentru terminarea electrificării tuturor satelor din județul Vaslui, in ceea ce ne privește, lucrările planificate sunt executate de lotul Vaslui al Șantierului de construcții-montaj Iași, condus de tehnicianul Ioan Caliap. Demn de menționat este faptul că în activitatea echipelor, dintre care se remarcă formațiunile conduse de Pavel Dănilă și Mircea Lazăr, nu s-au înregistrat „căderi de tensiune", ci din contra, deși lucrările se efectuează în condiții mai puțin favorabile decit în anii trecuți: dealuri, păduri, alunecări de teren etc. Dovadă , în cinstea apropiatei Conferințe Naționale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii, colectivul de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri și-a luat angajamentul să electrifice în plus două sate (este vorba de 1abîrșeni — comuna Poenești, și V. VASILE (continuare in pag. a 3-a) Electrificarea satelor — civilizație și confort I •giiiiHiiiiiinitiiiriiiininiiuniiiiiiiiHiiiiirtii/iuiiiiiitiiiiiiiititti/iiiiiiniiiiiiitiitiimiiHliiiiiiiiiiiiui/iiiriiiiiifț Subredacția mobilă j ^ a „Vremii noi“ transmite de la § ?////////////////////////////////« siii nhnnnni v/ro w/mn////////////////^ STAREA TIMPULUI RECLAMĂ UN RITM ACCELERAT DE LUCRU n trecutele campanii agricole, aproape permanent, despre cooperativa agricolă de la Știoborăni se vorbea la capitolul „restanțe". Acum, situația s-a modificat sensibil. Atît introducerea acordului global, cit și entuziasmul stîrnit de apropierea Conferinței Naționale a partidului au pus în mișcare inițiativa creatoare a comuniștilor, a factorilor de răspundere din unitate, a tuturor țăranilor cooperatori și membrilor secției de mecanizare. Drept urmare, anumite rezultate îi situează pe țăranii cooperatori de la Stioborăni, dacă nu în rîndul fruntașilor, în orice caz, nu prea departe de aceștia. Astfel, data de 20 iunie, întreaga subprafață de 80 de hectare destinată culturii tutunului era plantată. La aceeași dată, prașila întîi era efectuată pe 65 de hectare, iar a doua pe 25 de hectare din cultura amintită. Anumite porțiuni din tutunul de la Știoborăni arată ca în cele mai bune cooperative agricole din județ. De altfel, din porțiunile aflate în grija Elenei Silistru, Adrianei Popovici, ale lui Gheorghe Pălăduță, Mihai Bălănescu și Constantin Pivniceru s-au și recoltat primele cantități de tutun. O altă cultură căreia la Știoborăni i se acordă o mare atenție este cea a porumbului pentru boabe. Dovada: prașila întîi manuală a fost efectuată în timpul optim și de calitate pe întreaga suprafață de 770 de hectare, a doua pe aproape 500, iar a treia pe mai bine de 70. Așa după cum ne relatau însă unii tovarăși din conducerea cooperativei, deși marea majoritate a țăranilor cooperatori au înțeles să aplice fiecare lucrare la timp și în condiții calitativ superioare, continuă să fie unii dintre care Gheorghe Popa, Tasia Lefter, Toader Cocuz — care, în loc să vină la lucru, se ocupă, în această perioadă, cu alte îndeletniciri. De asemenea, la un moment dat, întrucît a fost lăsat singur, un șef de echipă, și anume, Petru Arhir, nu reușise să repartizeze vreo patrucinci hectare cu porumb pe brațe de muncă. La fel, întrucît o mare parte dintre țăranii cooperatori de aici au fost ocupați cu plantatul tutunului, unele formațiuni de lucru, rămăseseră în urmă cu efectuarea prașilelor pe însemnate suprafețe cu porumb. La inițiativa conducătorilor consiliului intercooperatist, zeci de țărani coperatori de la Solești au venit la Știoborăni și au scos din buruieni o mare suprafață de porumb. De asemenea, intervenția promptă a consiliului de conducere al C.A.P. a înlăturat necazul survenit în echipa lui Petru Arhim. Concomitent, factorii de răspundere de aici au acordat o atenție mai mare ca în alte campanii recoltării lucernei, coasa întîi, de pe cele 76 de G. S. VINATORU (continuare in pag. a 3-a)