Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)
1973-03-21 / nr. 1574
1 In pagina a 4-a: ■ Vizita delegației culturale române în China . Lucrările sesiunii speciale a Consiliului de Securitate Proletari din toate țările, unifi-vá R.Ä__4_: ' iSj ■' nTrapk • -Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean ji a amplul efort de realizare înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, oamenii muncii din industria județului nostru, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, au obținut rezultate pozitive depășind sarcinile ce le-au revenit în cei doi ani care au trecut și pe primele doua luni din acest an. Dar, examinate în spiritul exigențelor exprimate de plenarele C.G. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972 și 28 februarie — 2 martie 1973, aceste rezultate, fie ele cu de bune, nu reprezintă încă valorificarea tuturor posibilităților existente, mai ales dacă avem în vedere marile sarcini ale acestui an și ale cincinalului în ansamblu. Aceste sarcini presupun eforturi creative complexe pentru ca rezervele potențiale de producție fie din fiecare întreprindere să pe deplin valorificate. Una din direcțiile în care trebuie să se persevereze în continuare este folosirea completă a tuturor capacităților de producție, îndeosebi prin generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III. Este cunoscut că încă din anul 1971, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat un program de măsuri care precizează o serie din obiectivele importante ce trebuie atinse în vederea creșterii coeficientului de schimburi, pentru mai buna folosire a capacităților de producție și a forței de muncă. Este necesar să se înțeleagă de fiecare organizație de partid, de comitetele oamenilor muncii din întreprinderi că aceste măsuri sînt izvorîte din profunde rațiuni economice. In primul rînd creșterea coeficientului de schimburi determină economisirea fondurilor de investiții pentru noi dotări, cu aceeași capacitate obținîndu-se sporuri de producție; în al doilea rînd folosirea deplină a potențialului tehnic preîntîmpină uzura morală prematură a mașinilor și utilajelor, factor deosebit de important în condițiile progresului rapid al științei și tehnicii contemporane ; și în sfîrșit asigurarea forței de muncă pentru schimbul II și III obligă la mobilizarea rezervelor interne prin optimizarea gradului ei de utilizare și îmbunătățirea indicilor de folosire a timpului de lucru. Avînd în vedere aceste considerente economice deosebit de importante, prin hotărîrea Conferinței organizației județene de partid din ianuarie a.c. s-a stabilit ca prin generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, coeficientul de schimburi să ajungă la finele anului pe ansamblul industriei județului la cel puțin 2,1. Dintr-un calcul reiese că prin creșterea coeficientului de schimburi cu 0,34 se poate obține o producție suplimentară fără nici o investiție de peste 200 milioane lei. Iată o cifră care invită fiecare organizație de partid și comitet al oamenilor muncii la acțiune hotărîtoare, energică și eficace în vederea ridicării coeficientului de schimburi. Tabloul datelor raportate de unități la Direcția județeană de statistică relevă faptul că în anul trecut s-a acționat insuficient pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III și ca urmare sarcinile de realizat pe această linie în 1973 sunt deosebit de mari în multe întreprinderi. Astfel, la finele anului trecut în industria locală, coeficientul de schimburi era de numai 1,36 la I.E.I.L. Bîrlad, 1,39 la I.E.I.L. Huși și 1,65 la I.E.I.L. Vaslui. De asemenea și la unele unități mai mari ca : F.R.B. și Fabrica de mobilă, coeficientul de schimburi nu s-a realizat la un nivel care să asigure folosirea mai eficientă a potențialului tehnic, coeficientul fiind de 2,19 ION SIMILACHE, economist la Comisia economică a Comitetului județean de partid (continuare in pag a 3-a) ACTIVITATE SUSȚINUTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA _______________________________________________________________________________________________________________________ EXEMPLARA A HOTARIM RECENTEI PLENARE A C.C. Al P.C.R. Creșterea coeficientului de schimburi, rezervă importantă pentru producției sporirea În întreprinderile vasluiene Vasluiul se îmbogățește mereu cu noi blocuri de locuințe. S. M. A. Huși FRUNTAȘII ZILEI Documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 au stimulat energiile creatoare ale oamenilor din toate sectoarele de producție. Astfel harnicii mecanizatori de la S.M.A. Huși și-au intensificat activitatea, fiind hotărîți să folosească la parametrii mai înalți mașinile, întregul ansamblu de utilaje cu care sunt dotate secțiile. „Pentru a întrebuința eficient timpul nefavorabil din ultima săptămînă mulți mecanizatori au lucrat în atelierele stațiunii, a ținut să ne informeze Petru Maftei, șeful secției S.M.A. Huși. Printre aceștia s-a aflat și Ștefan Prisecaru, unul dintre cei mai pricepuți tractoriști ai noștri. Astfel au fost reparate multe utilaje ale unor C.A.P.-uri riverane printre care: două tocători de furaje, două mori cu ciocănele ca și două tractoare și două elevatoare cu melc pentru îngrășătoria de berbecuți de la Bișești. Concomitent s-a confecționat și amenajat o bucătărie furajeră la C.A.P. Huși“. De remarcat că in atenția mecanizatorilor a stat și recuperarea restanțelor la arăturile rămase din toamnă. „In numai trei zile bune de lucru, firește înaintea recentelor zăpezi, noi am arat 130 de ha" — ne-a spus tractoristul fruntaș Ion Bejan, de la secția Stănilești a S.M.A. Huși. Sînt, firește realizări ce fac cinste harnicului colectiv care, prin eforturi susținute a dat ritmuri noi întrecerii socialiste, răspunzînd cu entuziasm chemării partidului. Text: GH. ANGHEL Foto : G. RADULESCU MAFTEI PETRU PRISECARU ȘTEFAN Au depășit planul In cadrul cooperației de consum din Bîrlad, după cum ne informa, recent, președinta unității, funcționează pe lngă alte sectoare de activitate, pur comerciale, și un sector de producție proprie, compus din două ateliere de croitorie. Produsele realizate în cadrul celor două unități meșteșugărești sînt, de obicei, vîndute printr-un magazin special intitulat sugestiv magazinul „Hermes“, așezat in centrul orașului, la indemîna tuturor cumpărătorilor. Prin acest magazin și prin alte unități comerciale, dependente de cooperativa de consum din Bîrlad, de la începutul anului și pînă in prezent, s-au vindut mărfuri realizate în cele două ateliere de croitorie, cu mult peste valoarea prevăzută in plan. Așezămintele culturale în slujba pătrunderii în conștiința colectivă a semnificațiilor politice, economice și sociale ale devizei: „1973 - AN HOTĂRÎTOR PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN“ în pagina a 2-a — In unitățile agricole cooperatiste Acțiunile de îmbunătățiri funciare se desfășoară cu succes In cuvîntarea pe care a rostit-o la încheierea centei plenare a C.C. real P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta că problemă centrală a agriculturii a noastre o reprezintă gospodărirea cu maximum de grijă și răspundere a fondului funciar, subliniind, totodată, necesitatea acordării unei atenții sporite programului de îmbunătățiri funciare, desecări și de scurgere a apelor, care acoperă mari suprafețe. Acționînd în lumina sarcinilor ce decurg din aceste indicații, prima conferință județeană a secretarilor de partid și a președinților consiliilor populare comunale a inclus, în chemarea adresată tuturor locuitorilor comunelor și satelor județului, îndemnul ca, sub conducerea organizațiilor de partid, să se acționeze cu fermitate și hotărîre, pentru folosirea deplină și eficientă a pămîntului, principalul mijloc de producție în agricultură, să se participe în masă la efectuarea lucrărilor de hidroameliorații, îndiguiri, eliminarea excesului de umiditate, redarea în circuitul arabil de noi suprafețe, prin defrișări. Receptînd cu entuziasm chemarea, țăranii cooperatori, alte categorii de locuitori din satele județului participă activ, în ciuda timpului nefavorabil, la materializarea planurilor existente în acest sens. Un exemplu edificator l-am intîlnit recent la Băcești. „Antrenarea la acțiunile locale de îmbunătățiri funciare a tuturor locuitorilor satelor comunei — ne-a relatat tovarășul Adrian Damachian, secretarul comitetului de partid și primarul comunei — reprezintă pentru noi una dintre preocupările principale ale acestei perioade. Ne bucurăm de sprijinul comuniștilor, al conducătorilor de întreprinderi și instituții de pe teritoriul comunei, mecanizatorilor. Am putut să realizăm, astfel, pînă acum, un dig pe o lungime de 1.150 m., cu ajutorul căruia vor fi scoase de sub pericolul I C. S. VINATORU (continuare în pag a 3-a) De pe fiecare palmă de pămînt — recolte sporite DESPRE CERTIFICATELE MEDICALE ALE UNORA CE ȘI-AU TRIMIS CONȘTIINȚA ÎN... CONCEDIU DE BOALĂ n Slalomul diagnosticelor închipuite ale unor bolnavi nu mai puțin închipuiți . Un an și o lună de concedii medicale în doar... 40 de zile B O terapie eficientă pentru așa-zișii bolnavi: anularea certificatelor de concediu medical Codul Muncii, noul cadru legislativ general de muncă, adoptat anul trecut de Marea Adunare al relațiilor Națională (Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972) a fost întocmit în conformitate cu cerințele actualei etape de dezvoltare a țării consfințind, pe baza principiilor eticii și echității socialiste, drepturile și îndatoririle celor ce muncesc. Caracterizate printr-o deosebită grijă față de om, față de nevoile sale materiale și spirituale, prevederile noului Cod al muncii sunt străbătute de un inalt umanism, mai ales în ce privește drepturile de care beneficiază oamenii muncii din patria noastră. Ancheta noastră Ne vom referi, în ancheta de față, pe care am întreprins-o zilele trecute la întreprinderea de materiale izolatoare din Vaslui, la drepturile pe care statul nostru socialist se acordă celor care, din motive independente de voința și dorința lor, își pierd temporar capacitatea de muncă, îmbolnăvindu-se, nemaiputînd , desfășura, o perioadă de timp, o activitate utilă pentru societate. In ajutorul acestora vin medicii, oamenii care își pun toată priceperea și cunoștințele de știință medicală în slujba restabilirii sănătății semenilor lor. Serviciile de asistență medicală (la locul de muncă, ambulatorie, în spitale) sunt gratuite și tot mai perfecționate. Statul nostru vine, de asemenea, în sprijinul angajaților care își pierd temporar capacitatea de muncă cu ajutoare bănești din fondurile de asigurări sociale. Adică, concediile medicale acordate de medici, în scopul refacerii sănătății, sunt plătite intr-un procent ce se calculează după natura bolii sau accidentului ce a determinat incapacitatea temporară de muncă, după vechimea în activitate a salariatului și alte criterii prevăzute în Hotărîrea nr. 880/1965 a Consiliului de Miniștri și Consiliului Central U.G.S.R., cu modificările aduse ulterior, precum și în alte instrucțiuni ale ministerelor interesate prin care se reglementează acordarea ajutoarelor materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat angajaților care beneficiază de acest drept. Deși marea majoritate a oamenilor muncesc conștiincios în întreprinderi, sunt cinstiți și nu se prezintă în fata medicului decit dacă, intr-adevăr, starea sănătății lor impune acest lucru, unii salariați și-au făcut, însă, o practică din a se adresa medicului, acuzînd diferite afecțiuni mai greu de diagnosticat în cadrul circumscripțiilor medicale urbane, abuzînd de dreptul acestora „de a acorda certificate medicale de la 1—7 zile, în una sau mai multe etape (s.ns.), în baza unui examen medical amănunțit“ (din Instrucțiunile cu privire la eliberarea certificatelor de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pct. 5 al.b, cap. II). Cit de amănunțit este acest examen medical, nu pot stabili decât medicii care au dreptul și competența de a controla temeinicia acordării unor astfel de documente. Vrem, totuși, să subliniem că acestea sunt singurele acte legale ce pot dovedi incapacitatea temporară de muncă a angajaților și că numai în baza lor pot fi eliberate ajutoarele bănești din cadrul asigurărilor sociale de stat, și nu pe altă cale. Răspunderea și sinceritatea medicului, temeinicia examenului medical efectuat nu pot fi puse la îndoială și, în general, nici nu se pune în acest mod problema eliberării certificatelor de concediu medical plătit. Dar, iată că există totuși un „dar“, am spus mai sus in general pentru că la întreprinderea de materiale izolatoare din Vaslui am intîlnit o situație cu totul deosebită, excepție de la sinceritate — o a medicului și a unor pacienți care și-au făcut o practică din a lua săptămîni și luni întregi banii statului pe bază de certificate medicale (care, desigur, nu pot fi contestate cu ușurință), odihnindu-se acasă GH- APOSTOL (continuare în pag a 3-a)