Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-03-21 / nr. 1574

1 In pagina a 4-a: ■ Vizita delegației culturale române în China . Lucrările sesiunii speciale a Consiliului de Securitate Proletari din toate ță­rile, unifi-vá­­ R.Ä__4_: ' iSj ■' nT­r­a­p­k • -Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean ji a amplul efort de reali­­­zare înainte de termen a prevederilor actualului cin­cinal, oamenii muncii din industria județului nostru, sub conducerea organelor și or­ganizațiilor de partid, au obținut rezultate pozitive depășind sar­cinile ce le-au revenit în cei doi ani care au trecut și pe primele doua luni din acest an. Dar, examinate în spiritul exi­gențelor exprimate de plenarele C.G. al P.C.R. din 20—21 noiem­brie 1972 și 28 februarie — 2 martie 1973, aceste rezultate, fie ele cu­ de bune, nu reprezintă în­că valorificarea tuturor posibili­tăților existente, mai ales dacă avem în vedere marile sarcini ale acestui an și ale cincinalului în ansamblu. Aceste sarcini presupun eforturi creative complexe pentru ca re­zervele potențiale de producție fie din fiecare întreprindere să pe deplin valorificate. Una din direcțiile în care tre­buie să se persevereze în conti­nuare este folosirea completă a tuturor capacităților de produc­ție, îndeosebi prin generalizarea schimbului II și extinderea schim­bului III. Este cunoscut că încă din a­­nul 1971, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a adoptat un pro­gram de măsuri care precizează o serie din obiectivele importan­te ce trebuie atinse în vederea creșterii coeficientului de schim­buri, pentru mai buna folosire a capacităților de producție și a forței de muncă. Este necesar să se înțeleagă de fiecare organiza­ție de partid, de comitetele oa­menilor muncii din întreprinderi că aceste măsuri sînt izvorîte din profunde rațiuni economice. In primul rînd creșterea coefici­entului de schimburi determină economisirea fondurilor de inves­tiții pentru noi dotări, cu aceeași capacitate obținîndu-se sporuri de producție; în al doilea rînd fo­losirea deplină a potențialului tehnic preîntîmpină uzura morală prematură a mașinilor și utila­jelor, factor deosebit de impor­tant în condițiile progresului ra­pid al științei și tehnicii contem­porane ; și în sfîrșit asigurarea forței de muncă pentru schimbul II și III obligă la mobilizarea re­zervelor interne prin optimizarea gradului ei de utilizare și îmbu­nătățirea indicilor de folosire a timpului de lucru. Avînd în vedere aceste consi­derente economice deosebit de importante, prin hotărîrea Confe­rinței organizației județene de partid din­ ianuarie a.c. s-a sta­bilit ca prin generalizarea schim­bului II și extinderea schimbului III, coeficientul de schimburi să ajungă la finele anului pe ansam­blul industriei județului la cel puțin 2,1. Dintr-un calcul reiese că prin creșterea coeficientului de schim­buri cu 0,34 se poate obține o producție suplimentară fără nici o investiție de peste 200 milioa­ne lei. Iată o cifră care invită fiecare organizație de partid și comitet al oamenilor muncii la acțiune hotărîtoare, energică și eficace în vederea ridicării coe­ficientului de schimburi. Tabloul datelor raportate de u­­nități la Direcția județeană de statistică relevă faptul că în a­­nul trecut s-a acționat insuficient pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III și ca urmare sarcinile de realizat pe această linie în 1973 sunt deosebit de mari în multe între­prinderi. Astfel, la finele anului trecut în industria locală, coefi­cientul de schimburi era de nu­mai 1,36 la I.E.I.L. Bîrlad, 1,39 la I.E.I.L. Huși și 1,65 la I.E.I.L. Vaslui. De asemenea și la une­le unități mai mari ca : F.R.B. și Fabrica de mobilă, coeficientul de schimburi nu s-a realizat la un nivel care să asigure folosi­rea mai eficientă a potențialului tehnic, coeficientul fiind de 2,19 ION SIMILACHE, economist la Comisia economică a Comitetului județean de partid (continuare in pag a 3-a) ACTIVITATE SUSȚINUTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA _______________________________________________________________________________________________________________________ EXEMPLARA A HOTARIM RECENTEI PLENARE A C.C. Al P.C.R. C­reșterea coeficientului de schimburi, rezervă importantă pentru p­roducției s­porirea În întreprinderile vasluiene Vasluiul se îmbogățește mereu cu noi blocuri de locuințe. S. M. A. Huși FRUNTAȘII ZILEI Documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 au stimulat e­­nergiile creatoare ale oameni­lor din toate sectoarele de producție. Astfel harnicii me­canizatori de la S.M.A. Huși și-au intensificat activitatea, fiind hotărîți să folosească la parametrii mai înalți mașini­le, întregul ansamblu de uti­laje cu care sunt dotate sec­țiile. „Pentru a întrebuința efici­ent timpul nefavorabil din ultima săptămînă mulți meca­nizatori au lucrat în ateliere­le stațiunii, a ținut să ne in­formeze Petru Maftei, șeful secției S.M.A. Huși. Printre aceștia s-a aflat și Ștefan Pri­­secaru, unul dintre cei mai pricepuți tractoriști ai noștri. Astfel au fost reparate multe utilaje ale unor C.A.P.-uri ri­verane printre care: două to­cători de furaje, două mori cu ciocănele ca și două tractoare și două elevatoare cu melc pentru îngrășătoria de berbe­­cuți de la Bișești. Concomitent s-a confecționat și amenajat o bucătărie furajeră la C.A.P. Huși“. De remarcat că in atenția mecanizatorilor a stat și recu­perarea restanțelor la arături­le rămase din toamnă. „In nu­mai trei zile bune de lucru, firește înaintea recentelor ză­pezi, noi am arat 130 de ha" — ne-a spus tractoristul frun­taș Ion Bejan, de la secția Stănilești a S.M.A. Huși. Sînt, firește realizări ce fac cinste harnicului colectiv care, prin eforturi susținute a dat ritmuri noi întrecerii socialis­te, răspunzînd cu entuziasm chemării partidului. Text: GH. ANGHEL Foto : G. RADULESCU MAFTEI PETRU PRISECA­RU ȘTEFAN Au depășit planul In cadrul cooperației de consum din Bîrlad, după cum ne informa, recent, președinta uni­tății, funcționează pe lngă alte sectoare de activitate, pur comercia­le, și un sector de pro­ducție proprie, compus din două ateliere de croitorie. Produsele rea­lizate în cadrul celor două unități meșteșugă­rești sînt, de obicei, vîn­­dute printr-un magazin special intitulat sugestiv magazinul „Hermes“, a­­șezat in centrul orașului, la indemîna tuturor cumpărătorilor. Prin acest magazin și prin alte unități comer­ciale, dependente de co­operativa de consum din Bîrlad, de la începutul anului și pînă in pre­zent, s-au vindut măr­furi realizate în cele două ateliere de croito­rie, cu mult peste va­loarea prevăzută in plan. Așezămintele culturale în slujba pă­trunderii în conștiința colectivă a semnificațiilor politice, economice și sociale ale devizei: „1973 - AN HOTĂRÎTOR PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN“ în pagina a 2-a — In unitățile agricole cooperatiste Acțiunile de îmbunătățiri funciare se desfășoară cu succes I­­­n cuvîntarea pe care a rostit-o la încheierea centei plenare a C.C. re­al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta că problemă centrală a agriculturii a noastre o reprezintă gospodări­rea cu maximum de grijă și răs­pundere a fondului funciar, sub­­liniind, totodată, necesitatea acor­dării unei atenții sporite progra­mului de îmbunătățiri funciare, desecări și de scurgere a apelor, care acoperă mari suprafețe. Ac­­ționînd în lumina sarcinilor ce decurg din aceste indicații, pri­ma conferință județeană a secre­tarilor de partid și a președinți­lor consiliilor populare comunale a inclus, în chemarea adresată tuturor locuitorilor comunelor și satelor județului, îndemnul­ ca, sub conducerea organizațiilor de partid, să se acționeze cu fer­mitate și­­ hotărîre, pentru folosirea deplină și efici­entă a pămîntului, principalul mijloc de producție în agricul­­tură, să se participe în masă la efectuarea lucrărilor de hidroa­meliorații, îndiguiri, eliminarea excesului de umiditate, redarea în circuitul arabil de noi supra­fețe, prin defrișări. Receptînd cu entuziasm chemarea, țăranii co­operatori, alte categorii de locui­tori din satele județului participă activ, în ciuda timpului nefavo­rabil, la materializarea planurilor existente în acest sens. Un exem­plu edificator l-am intîlnit recent la Băcești. „Antrenarea la acțiu­nile locale de îmbunătățiri fun­ciare a tuturor locuitorilor sate­lor comu­nei — ne-a relatat tova­rășul Adrian Damachian, secre­tarul comitetului de partid și primarul comunei — reprezintă pentru noi una dintre preocupă­rile principale ale acestei perioa­de. Ne bucurăm de sprijinul co­muniștilor, al conducătorilor de întreprinderi și instituții de pe teritoriul comunei, mecanizatori­lor. Am putut să realizăm, astfel, pînă acum, un dig pe o lungime de 1.150 m., cu ajutorul căruia vor fi scoase de sub pericolul I­ C. S. VINATORU (continuare în pag a 3-a) De pe fiecare palmă de pămînt — recolte sporite DESPRE CERTIFICATELE MEDICALE ALE UNORA CE ȘI-AU TRIMIS CONȘTIINȚA ÎN... CONCEDIU DE BOALĂ n Slalomul diagnosticelor închipuite ale unor bolnavi nu mai puțin închipuiți . Un an și o lună de concedii medicale în doar... 40 de zile B O terapie eficientă pentru așa-zișii bolnavi: anularea certificatelor de con­cediu medical­ Codul Muncii, noul cadru legislativ general de muncă, adoptat anul trecut de Marea Adunare al relațiilor Națională (Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972) a fost întocmit în confor­mitate cu cerințele actualei etape de dezvoltare a țării con­sfințind, pe baza principiilor eticii și echității socialiste, drep­turile și îndatoririle celor ce muncesc. Caracterizate printr-o deosebită grijă față de om, față de nevoile sale materiale și spirituale, prevederile noului Cod al­ muncii sunt străbătute de un inalt umanism, mai ales în ce privește drepturile de care beneficiază oamenii muncii din patria noastră. Ancheta noastră Ne vom referi, în ancheta de față, pe care am întreprin­s-o zilele trecute la întreprin­derea de materiale izolatoare din Vaslui, la drepturile pe care statul nostru socialist se acordă celor care, din motive independente de voința și do­rința lor, își pierd temporar capacitatea de muncă, îmbol­­năvindu-se, nemaiputînd , des­fășura, o perioadă de timp, o activitate utilă pentru societa­te. In ajutorul acestora vin medicii, oamenii care își pun toată priceperea și cunoștin­țele de știință medicală în slujba restabilirii sănătății se­menilor lor. Serviciile de asis­tență medicală (la locul de muncă, ambulatorie, în spitale) sunt gratuite și tot mai per­fecționate. Statul nostru vine, de asemenea, în sprijinul an­gajaților care își pierd tempo­rar capacitatea de muncă cu ajutoare bănești din fondurile de asigurări sociale. Adică, concediile medicale acordate de medici, în scopul refacerii sănătății, sunt plătite intr-un procent ce se calculează după natura bolii sau accidentului ce a determinat incapacitatea temporară de muncă, după ve­chimea în activitate a salaria­tului și alte criterii prevăzute în Hotărîrea nr. 880/1965 a Consiliului de Miniștri și Con­siliului Central U.G.S.R., cu modificările aduse ulterior, precum și în alte instrucțiuni ale ministerelor interesate prin care se reglementează acorda­rea ajutoarelor materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat angajaților care benefici­ază de acest drept. Deși ma­rea majoritate a oamenilor muncesc conștiincios în între­prinderi, sunt cinstiți și nu se prezintă în fata medicului decit dacă, intr-adevăr, starea sănătății lor impune acest lu­cru, unii salariați și-au făcut, însă, o practică din a se adre­sa medicului, acuzînd diferite afecțiuni mai greu de diagnos­ticat în cadrul circumscripțiilor medicale urbane, abuzînd de dreptul acestora „de a acorda certificate medicale de la 1—7 zile, în una sau mai multe e­­­tape (s.ns.), în baza unui e­­xamen medical amănunțit“ (din Instrucțiunile cu privire la eliberarea certificatelor de concediu medical pentru inca­pacitate temporară de muncă, pct. 5 al.­b, cap. II). Cit de a­­mănunțit este acest examen medical, nu pot stabili decât medicii care au dreptul și competența de a controla te­meinicia acordării unor astfel de documente. Vrem, totuși, să subliniem că acestea sunt singurele acte legale ce pot dovedi incapacitatea tempora­ră de muncă a angajaților și că numai în baza lor pot fi eliberate ajutoarele bănești din cadrul asigurărilor sociale de stat, și nu pe altă cale. Răs­punderea și sinceritatea me­dicului, temeinicia examenului medical efectuat nu pot fi pu­se la îndoială și, în general, nici nu se pune în acest mod problema eliberării certificate­lor de concediu medical plă­tit. Dar, iată că există totuși un „dar“, am spus mai sus in general pentru că la întreprin­derea de materiale izolatoa­re din Vaslui am intîlnit o si­tuație cu totul deosebită, excepție de la sinceritate — o a medicului și a unor pacienți care și-au făcut o practică din a lua săptămîni și luni întregi banii statului pe bază de cer­tificate medicale (care, desi­gur, nu pot fi contestate cu u­­șurință), odihnindu-se acasă GH- APOSTOL (continuare în pag a 3-a)

Next