Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)
1973-03-28 / nr. 1580
ÁJoWíiWfiÜ fost thate: fáti iKAŰnifi vá ! I # iMi w.üMeseä«'iA?r 7. Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean SE LUCREAZĂ OPERATIV PENTRU REALIZAREA NOILOR STRUCTURI ALE UNITĂȚILOR ECONOMICE Prin simplificarea aparatului administrativ, noi forțe sunt dirijate spre activități direct productive J%ndată după apariția Decretului Consiliului de Stat privind lor unitare stabilirea normepentru unitățile de structură economice, organizațiile de partid, conducerile întreprinderilor vasluiene au trecut la acțiune. Schemele greoaie, verigile intermediare și de prisos au fost simplificate radical. Eliminarea unor activități birocratice, reducerea pe ansamblu a aparatului funcționăresc a operat deplasări eficiente a specialiștilor spre locurile de muncă, de creație, de conducere directă a producției. Despre modul cum se aplică prevederile decretului Consiliului de Stat, am purtat, ieri dimineață, o convorbire cu tovarășul inginer Mihai Rotaru, directorul Fabricii de mobilă Vaslui. Prevederile decretului au vizat activitatea întregului personal tehnico-administrativ, folosirea acestuia la nivelul cerințelor unei economii moderne. In același timp, fabrica noastră devine o întreprindere cu personalitate juridică și aparține acum direct de Centrala de prelucrare a lemnului cu sediul în București. Așa cum prevăd normele de structură pentru întreprinderi, unitatea noastră și-a transformat cele 11 servicii funcționale în 8 birouri, transferîndu-se cu această ocazie un număr de 33 de salariați tehnico-administrativi în activități direct productive. In secțiile de producție nu s-au făcut prea multe restructurări, răminînd aceiași maiștri, aproape toți dintre ei avînd studiile corespunzătoare. — Decretul precizează in articolul 7 că activitatea pe secție se desfășoară in schimburi și este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Ce efecte va avea această prevedere asupra producției ? — O îmbunătățire simțitoare a asistenței tehnice, folosirea echitabilă a personalului tehnic, apropierea lui de activitatea concretă. Asigurarea, cu alte cuvinte, a producției cu cadre corespunzătoare, coordonarea mai corectă a sarcinilor de către cei care conduc și execută în același timp o prevedere de plan. — Spuneați că prin aplicarea noii structuri, o parte din personalul funcțional a rămas disponibil pentru activități direct productive. — Da, dintr-o sută opt salariați T.A., cîți avea vechea schemă, am trecut în producție, după cum arătam, 33 de salariați. Tehnicienii au fost repartizați să conducă brigăzi ale controlului de calitate, iar personalul administrativ urmează să se califice necalificat pentru meseriile de tapițer sau altele înrudite cu producția noastră de mobilă și desigur conform decretului, timp de șase luni vor primi salariul tarifar avut pînă în prezent. Trebuie să specific că nimeni nu a rămas fără post, existând condiții optime pentru menținerea tuturor oamenilor. — In ce stadiu se află aplicarea definitivă a prevederilor decretului amintit ? — Astăzi, toți salariații întreprinderii noastre cunosc exact locul de muncă unde au fost repartizați prin aplicarea decretului, urmînd ca fiecare să primească deciziile respective. C. HUȘANU (continuare în pag a 3-a) . La Fabrica de mobilă Vaslui Cum acționați pentru asigurarea integrală a producției de legume? C u toate capriciile vremii, primăvara și-a făcut simțită prezența în întreg cuprinsul județului. Pretutindeni se lucrează susținut pentru asigurarea producției din acest an. lucrătorii din legumicultura au foarte multe de făcut. Astfel, în răsadnițe, unde semănatul s-a efectuat la timpul optim, plantele Raid prin ci te va cooperative agricole s-au dezvoltat viguros, solicitînd repicatul, lucrare de care depinde obținerea unor cantități sporite de tomate, ardei, varză etc. Cele dintîi zile însorite din a treia decadă, a lunii martie au găsit o activitate febrilă în toate fermele legumicole din Lunca Prutului. Este explicabilă hărnicia grădinarilor de la Huși, Berezeni, Lunca Banului etc., dacă avem în vedere suprafețele mari destinate legumiculturii și mai ales producțiile ce ar trebui să aducă substanțiale venituri membrilor cooperatori. Pentru a ne edifica mai bine în legătură cu modul cum se acționează, în scopul asigurării producțiilor legumicole planificate, ne-am adresat și tov. ing. Tiberiu Mihalache, director general adjunct la D.G.A.I.A.A., care ne-a spus: „în acest an, cooperativele agricole de producție vor trebui să cultive cu legume 3116 hectare (din care 2650 în ogor propriu), urmînd a se realiza o producție de 37.000 tone. Multe unități acționează susținut pentru asigurarea cantităților planificate, mai ales cele din bazinul legumicol din Lunca Prutului. In altele, în schimb, s-a lucrat foarte încet la amenajarea răsadnițelor, cit și la încorporarea în sol a semințelor. Așa se explică de ce, pînă acum cîteva zile, din suprafața de 211.000 m.p. răsadnițe (din care 138.000 pentru semănat și 73.000 pentru repicatul răsadurilor), nu s-au realizat decit... 58.000 m.p. Firește, justificarea a fost găsită, mai ales în legătură cu ultima zăpadă care, cum a venit, așa s-a și dus ! Se impune însă concentrarea tuturor forțelor, pentru recuperarea rămînerilor în urmă“. Am aflat mai apoi că, în acest an, fiecare C.A.P. va trebui ca, în afară de producția legumicolă GH. ANGHEL (continuare in pag a 3-a) St «///////////////////////////////////////A \ N SP0RI\ 9 s 9 S 9 S6 Imim.................................*--- V Bl«Uv. .v.„ J |J|J]|gg| ín pagina a_4-a: aippwpy I ■ Dezbaterile Grupului de lucru de la Helsinki Pf . ■|fs: ■ Sesiunea Comisiei Economice A SUI a O.M. pentru America Latină . Printre muncitoarele evidențiate în întrecerea socialistă ce se desfășoară la Filatura de bumbac Vaslui, se numără și tînăra Tereza Grigore. Zilnic, ea realizează producții de bună calitate. 80 de ani de la crearea P. S. D. M. R. PROBLEMA AGRARA IN PROGRAM PRIMULUI PARTID POLITIC AL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMÂNIA Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România — de la al cărui întemeiere se împlinesc 80 de ani — a determinat modificări semnificative în raportul de forțe dintre exploatați și exploatatori, marcînd, așa cum sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, „un moment deosebit în lupta politică a clasei muncitoare". Intr-adevăr, crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România înscrie un eveniment de amplă semnificație istorică în evoluția organizării politice a clasei muncitoare, în desfășurarea luptelor sociale din țara noastră. După cum bine se știe, punctul central al lucrărilor congresului de la 31 martie — 12 aprilie 1893, l-au constituit dezbaterea și adoptarea programului partidului. Expunerea teoretică sintetiza evoluția ideologică a mișcării socialiste în etapele anterioare ; ea era privită în strînsă legătură de continuitate cu programul cercurilor socialiste din 1886, dar, evident, nu ca o reluare, ci ca o completare și dezvoltare. Revendicările practice înscrise în program aveau un caracter general-democratic, reflectînd etapa istorică de dezvoltare a țării și sarcinile care se desprindeau din aceasta. Pe plan politic, programul formula măsuri care ar fi contribuit la democratizarea vieții sociale a țării, la ridicarea conștiinței cetățenești, a maselor populare. Alături de ele, figurau revendicări de ordin social-economic vizînd îmbunătățirea situației muncitorilor și țăranilor. Ideea comunității de interese a clasei muncitoare și țărănimii în lupta împotriva exploatatorilor străbate, ca un fir roșu, abordarea problemelor satului românesc, de către mișcarea socialistă. Prin forța cu care a demonstrat rădăcinile exploatării și manifestările acesteia la sate, Partidul Social-Democrat Muncitoresc din România, a dat expresie poziției celei mai înaintate față de țărănime. Mișcarea noastră socialistă a înțeles că rezolvarea contradicțiilor generate de sistemul agrar la sate se poate realiza în favoarea maselor numai prin îngrădirea și lichidarea puterii economice și politice a moșierimii. De aceea, programul P.S.D.M.R. prevede răscumpărarea marii proprietăți moșierești de către stat și arendarea pămînturilor la țărani prin intermediul comunelor, preferîndu-se asociațiile țărănești. De asemenea, se precizează o reformă a creditului agricol astfel, ca acesta să înlesnească micilor agricultori procurarea de vite, pluguri, semințe, la o dobîndă acceptabilă. Intr-un moment in care rămășițele vechiului regim feudal erau încă puternice și destul de numeroase în agricultură, programul P.S.D.M.R. cerea desființarea tuturor învoielilor în natură : dijma, zile de presări, căratul, rușietul, etc. Urmînd să fie făcute numai cu bani, învoielile trebuiau reglementate printr-o nouă lege asupra tocmelilor agricole care să apere pe muncitorii agricoli împotriva despoierii lor de către arendași și proprietari. Nume- C. DIM (continuare in pag a 3-a| La Complexul avicol Vaslui Primele succese în producție în cadrul programului de dezvoltare a zootehniei județului, complexul avicol Vaslui ocupă un loc aparte. La realizarea sa s-au afiliat nu mai puțin de 75 cooperative agricole de producție. Deși lucrările de construcție nu au avut întotdeauna un ritm normal, complexul intrînd doar parțial in funcțiune, colectivul de lucrători și specialiști de la „Avicola" au realizat indicatorii de eficiență planificați, depășind la această dată planul trimestrial la carne de pasăre. Recent, a intrat în probe tehnologice hala nr. 6 găini ouătoare, iar hala nr. 7, încheind perioada probelor tehnologice, a intrat in producție. fi o r perioadă de perioadă, colectivul de muncă de la S.M.A. Vaslui acționează în așa fel, incit sarcinile care îi revin sunt realizate in condiții corespunzătoare. Ca urmare a operativității cu care acționează și a calității pe care o asigură tuturor operațiilor efectuate, mecanicii de atelier constituie un sprijin de nădejde ale colegilor lor, tractoriștii, a căror activitate se desfășoară pe terenurile cooperativelor agricole din zonă. Un fapt recent este semnificativ în această direcție. Toate cele 82 de tractoare și mașinile agricole sunt pregătite pentru a ieși in cîmp. Atenție deosebită acordă membrii colectivului de muncă al atelierului stațiunii, reparării tractoarelor și mașinilor agricole ale S.M.A.urilor Laza, Rădeni și Pungești — unități mai noi, care nu au încă posibilitatea să-și repare in întregime, singure, tractoarele și mașinile din dotare. De asemenea, in ultimele săptămîni, colectivul de muncă al atelierului mecanic al S.M.A. Vaslui a efectuat reparații de calitate unui număr de tractoare proprietate a I.E.I.L., I.V.C., I.J.COOP, I.P.T.C., Avicola Vaslui. Printre fruntașii acestui colectiv destoinic se află [UNK] comuniștii MIHAI GHEORGHIU, CONSTANTIN BIȚĂ, NECULAI CIOBANU, Fotop V. Botoșanu S. M. A. Vaslui FRUNTAȘII ZILEI MIHAI GHEORGHE CONSTANTIN BIȚĂ NECULAI CIOBANU I LA VASLUI au început lucrările la alte blocuri de locuințe Cn fiecare an, procesul de modernizare a Vasluiului se amplifică tot mai mult. Alături de frumoasele edificii social-culturale ce au schimbat aspectul centrului civic, noile cartiere apărute în peisajul edilitar au transformat vechiul tîrg într-o localitate în continuă schimbare. Constructorii — făurarii noului oraș — și-au intensificat eforturile și au început lucrările la noi blocuri de locuințe în zona din jurul Fabricii de confecții. După ce au început lucrările de fundații la blocul X2 cu 60 apartamente și H6 cu 100 apartamente, zilele acestea au început excavațiile în vederea turnării fundațiilor și la blocul XI cu 80 apartamente. In urma organizării Șantierului 1 Vaslui, pe loturi specializate, au fost create condiții pentru imprimarea unui ritm de lucru alert la toate punctele de lucru. Dacă ar fi să se scrie istoria forjă secției a F.R.R. — de la forjarea primului inel de rulment și pină astăzi, cînd ne pregătim să sărbătorim două decenii de muncă rodnică metalurgiștilor birlădeni, alături de numele unor forjori de prestigiu cum sunt Gr. Moldovan, Vasile și Gh. Zuran, Teodor Macarie, Ion Grapă, Alecu Lăcătuș, Constantin Bojan, Cosma Chiriac (actualmente pensionar), Gh. Dorneanu (astăzi inginer), Mihai Asoltanei (astăzi activist de stat), Alex. Postolache — maistru principal, Nică Ciuraru — tehnician principal, ing. Ion Ilisei și mulți alții — in această istorie ar figura negreșit și numele tehnicianului principal, Nae Caleap — din serviciul metalurg-șef. Deși nu face parte din colectivul secției forjă, ci din acel al serviciului metalurg-șef, Nae Caleap este legat prin mii de fire de munca și viața forjorilor birlădeni. Nae Culeap este omul care a luat parte la proiectarea și elaborarea procedeelor tehnologice de forjare a tuturor inelelor de rulmenți; tot el a proiectat S.D.V. pentru utilajele forjă și tot el din fost acela care a a căutat continuu noi soluții care să genereze atit simțitoare creștere a productivității muncii cit și importante economii de metal. Așa se face că tehnicianul Nae Culeap se numără printre cei mai fecunzi inovatori și, mai important, cei că inovațiile sale au generat cele mai mari economii de metal. Este suficient să arătăm, pentru a demonstra acest lucru, că una din inovațiile sale „Forjarea inelelor axiale cu bavură frontală pentru M.F.O.“ a adus economii fabricii de peste 1.600.000 lei. Dar aceasta nu este singura inovație cu efecte economice substanțiale realizate de tehnicianul Nae Culeap. De pildă, inovația „Modificarea constructivă a ponsoanelor de perforat la M.F.O." a economisit 5000 kg. oțel circa de lucru, la cald f otel de scule), in timp ce inovația „Procedeu combinat de forjare și debavurare pe M.F.O.“, realizată cu maistrul Al. Postolache, a condus la obținerea unei economii de 70.000 kg. oțel de rulmenți. Și, desigur, lista inovațiilor realizate de Nae Caleap poate continua; cum insă nu avem in intenție a vorbi de toate inovațiile realizate de el, ne oprim aici, nu însă înainte de a-i a da cuvîntul pentru ne împărtăși proiectele sale de viitor. „De aproape doi ani mă ocup de liniile automate de forjare. „Wagner", de proiectarea sculelor, elaborarea procesului tehnologic de forjare a inelelor de rulmenți pe aceste linii, de modul de exploatare și reglare a acestor utilaje de mare randament. Și, în afară de îndeplinirea sarcinilor de serviciu, am căutat să rezolv, să transpun în viață, unele idei care nu mi-au dat pace. Așa se face că pe masa mea de lucru se află două inovații pe care le și experimentez in prezent. Este vorba de inovația „Soluție de ungere a sculelor la liniile „Wagner", care va înlocui ungerea cu ulei și care va genera, după calculele preliminare economii de peste 500.000 lei. A doua inovație la care lucrez și pe care o experimentez se intitulează „Modificarea constructivă a ponsoanelor de matrițat la liniile automate de forjare „Wagner“ care va aduce fabricii economii de peste 200.000 lei prin reducerea consumului de oțel de scule creșterea productivivității muncii". B. CORNIȘA INOVATORUL In confruntare cu ostilitatea acestui început de primăvară Prin părțile Rafailei, străveche așezare în zona nordică a județului — oamenii, de cînd se știu, sînt într-o continuă înfruntare cu îndărătnicia pămîntului, pe care l-au smuls cu greu pădurii ce înconjoară din trei părți satul. Aici, fiecare familie se mîndrește cu robustețea copiilor. Rar gospodari care să nu aibă 5—6 copii. Așa se explică de ce populația a sporit necontenit, vechea vatră de lingă marginea pădurii lărgindu-se mereu. O nouă așezare s-a conturat pe șesul ce se pierde într-o pantă lină, spre Valea Adîncatei. Acolo, în noua vatră a Rafailei, unde casele de abia își primiseră locatari, au început, în ziiua de 23 martie, dislocări de pămînt. In numai cîteva ore ,zeci de case s-au prăbușit, de parcă nici n-ar fi fost. „Pînă la ora 12, nimic nu prevestea alunecarea de pămînt, ne-a spus comunistul Nicolae Topceanu, primarul comunei Todirești. Oamenii, trebăluiau prin curți cînd, de undeva s-au auzit strigătele lui Mina Gaiș, Vasile Scafaru și Ion Chelaru. In spatele caselor acestora, pămîntul se rupea și pornea la vale. Numeroși oameni le-au sărit în ajutor. Au scos de prin case bunurile materiale, au evacuat copiii și vitele. Munceau tăcuți, îndîrjiți“. ...La Rafaila, de sus, din centrul satului, fisuri adinei se iveau necontenit în scoarța, pămîntului. Porțiuni întregi se scufundau, formînd adevărate trepte, peste care suvoiau apele provenite din topirea zăpezii,căzută, aici, în straturi de peste 12 metri. Constituiți în echipe, conduse de cei mai de nădejde gospodari, dintre care n-au lipsit Costache Humă, Vasile Sandu, Costică Fîrnaru, frații Scafaru, Constantin Doroftei, Ion Ivaneiu, Dumitru și Gheorghe Dănilă și mulți alții, oamenii nu și-au precupețit eforturile, uitînd pînă și noțiunea timpului. Știau că-i vorba de gemenii lor, de avutul agonisit în decursul anilor. Au dovedit oamenii aceștia un adevărat eroism. Cum poate fi calificată astfel fapta profesorului Ion Moțiu care, în cumpăna nopții de 23 martie, a scos de sub tensiune rețeaua electrică, tocmai în momentul cînd stîlpii se dislocaseră, firele străfulgerînd jerbe de flăcări peste sat. Ziua de 24 martie a găsit satul în încleștare. „Nu ne dădeam seama că sîntem obosiți, nimeni nu descuraja. Acționam fără zăbavă. Pînă în zori, toți sinistrații au fost repartizați la megieșii lor, ale căror case n-au fost afectate de dislocarea pămîntului" — ne-a popovestit George Procopiuc. Ziua de sîmbătă a început cu o adevărată revărsare de lumină și căldură. încă de dimineață, sosiră în sat primele transporturi de alimente. Au fost distribuite sute de pîini calde. Tăind culmea dealului, șoseaua fiind acoperită de mormane de pămînt în mișcare, puternice tractoare transportau remorci pline cu cele trebuitoare oamenilor. GH. ANGHELACHI (continuare in pag a 3-a) La Rafaila, prezentul și viitorul au garanția solidarității cetățenești