Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-03-28 / nr. 1580

ÁJoWíiWfiÜ fost thate: fáti iKAŰnifi­ vá ! I # iMi w.üMeseä«'iA?r 7. Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean SE LUCREAZĂ OPERATIV PENTRU REALIZAREA NOILOR STRUCTURI ALE UNITĂȚILOR ECONOMICE Prin simplificarea aparatului administrativ, noi forțe sunt dirijate spre activități direct productive J%ndată după apariția Decre­tului Consiliului de Stat privind lor unitare stabilirea norme­pentru unitățile de structură economi­ce, organizațiile de partid, con­ducerile întreprinderilor vasluie­­ne au trecut la acțiune. Sche­mele greoaie, verigile intermedia­re și de prisos au fost simpli­ficate radical. Eliminarea unor activități birocratice, reducerea pe ansamblu a aparatului func­ționăresc a operat deplasări efi­ciente a specialiștilor spre locu­rile de muncă, de creație, de conducere directă a producției. Despre modul cum se aplică pre­vederile decretului Consiliului de Stat, am purtat, ieri dimineață, o convorbire cu tovarășul inginer Mihai Rotaru, directorul Fabricii de mobilă Vaslui.­­ Prevederile decretului au vi­zat activitatea întregului perso­nal tehnico-administrativ, folosi­rea acestuia la nivelul cerințe­lor unei economii moderne. In același timp, fabrica noastră de­vine o întreprindere cu perso­nalitate juridică și aparține acum direct de Centrala de prelucra­re a lemnului cu sediul în Bucu­rești. Așa cum prevăd normele de structură pentru întreprinderi, unitatea noastră și-a transfor­mat cele 11 servicii funcționale în 8 birouri, transferîndu-se cu această ocazie un număr de 33 de salariați tehnico-administrativi în activități direct productive. In secțiile de producție nu s-au fă­cut prea multe restructurări, ră­­minînd aceiași maiștri, aproape toți dintre ei avînd studiile co­respunzătoare. — Decretul precizează in arti­colul 7 că activitatea pe secție se desfășoară in schimburi și este condusă de un șef de sec­ție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Ce efecte va avea această prevedere asupra producției ? — O îmbunătățire simțitoare a asistenței tehnice, folosirea e­­chitabilă a personalului tehnic, apropierea lui de activitatea con­cretă. Asigurarea, cu alte cuvin­te, a producției cu cadre cores­punzătoare, coordonarea mai co­rectă a sarcinilor de către cei ca­re conduc și execută în același timp o prevedere de plan. — Spuneați că prin aplicarea noii structuri, o parte din per­sonalul funcțional a rămas dis­ponibil pentru activități direct productive. — Da, dintr-o sută opt sala­riați T.A., cîți avea vechea schemă, am trecut în produc­ție, după cum arătam, 33 de sa­lariați. Tehnicienii au fost re­partizați să conducă brigăzi ale controlului de calitate, iar per­sonalul administrativ urmează să se califice necalificat pentru meseriile de tapițer sau altele înrudite cu producția noastră de mobilă și desigur conform decre­tului, timp de șase luni vor pri­mi salariul tarifar avut pînă în prezent. Trebuie să specific că nimeni nu a rămas fără post, existând condiții optime pentru menținerea tuturor oamenilor. — In ce stadiu se află apli­carea definitivă a prevederilor decretului amintit ? — Astăzi, toți salariații între­prinderii noastre cunosc exact locul de muncă unde au fost repartizați prin aplicarea decre­tului, urmînd ca fiecare să pri­mească deciziile respective. C. HUȘANU (continuare în pag a 3-a) . La Fabrica de mobilă Vaslui Cum acționați pentru asigurarea integrală a producției de legume? C­ u toate capriciile vremii, primăvara și-a făcut simțită prezența în întreg cuprinsul județului. Pretutindeni se lucrează susținut pentru a­­sigurarea producției din acest an. lucrătorii di­n legumicultura au foarte multe de făcut. Astfel, în­ răsadnițe, unde semănatul s-a e­­fectuat la timpul optim, plantele Raid prin ci te va cooperative agricole s-au dezvoltat viguros, solicitînd repicatul, lucrare de care depin­de obținerea unor cantități spori­te de tomate, ardei, varză etc. Ce­le dintîi zile însorite din a treia decadă­, a lunii martie au găsit o activitate febrilă în toate fermele legumicole din Lunca Prutului. Este explicabilă hărnicia grădi­narilor de la Huși, Berezeni, Lun­ca Banului etc., dacă avem în ve­dere suprafețele mari destinate legumiculturii și mai ales produc­țiile ce­­ ar trebui să aducă sub­stanțiale venituri membrilor co­operatori. Pentru a ne edifica mai bine în legătură cu modul cum se acțio­nează, în scopul asigurării pro­ducțiilor legumicole planificate, n­e-am adresat și tov. ing. Tiberiu Mihalache, director general ad­junct la D.G.A.I.A.A., care ne-a spus: „în acest an, cooperativele agricole de producție vor trebu­i să cultive cu legume 3116 hectare (din care 2650 în ogor propriu), urmînd a se realiza o producție de 37.000 tone. Multe unități ac­ționează susținut pentru asigura­rea cantităților planificate, mai ales cele din bazinul legumicol din Lunca Prutului. In altele, în schimb, s-a lucrat foarte încet la amenajarea răsadnițelor, cit și la încorporarea în sol a semințelor. Așa se explică de ce, pînă acum cîteva zile, din suprafața de 211.000 m.p. răsadnițe (din care 138.000 pentru semănat și 73.000 pentru repicatul răsadurilor), nu s-au realizat decit... 58.000 m.p. Firește, justificarea a fost găsită, mai ales în legătură cu ultima ză­padă care, cum a venit, așa s-a și dus ! Se impune însă concen­trarea tuturor forțelor, pentru re­cuperarea rămînerilor în urmă“. Am aflat mai apoi că, în acest an, fiecare C.A.P. va trebui ca, în afară de producți­a legumicolă GH. ANGHEL (continuare in pag a 3-a) St «///////////////////////////////////////A \ N SP0RI\ 9 s 9 S 9 S6 Imim.................................*---­ V Bl«Uv. .v.„ J |J|J]|gg| ín pagina a_4-a: aippwpy I­ ■ Dezbaterile Grupului de lucru de la Helsinki Pf . ■|fs: ■ Sesiunea Comisiei Economice A SUI a O.M­­. pentru America Latină . Printre muncitoarele evidențiate în întrecerea socialistă ce se desfășoară la Filatura de bumbac Vaslui, se numără și tînăra Tereza Grigore. Zilnic, ea realizează producții de bună calitate. 80 de ani de la crearea P. S. D. M. R. PROBLEMA AGRARA­ IN PROGRAM PRIMULUI PARTID POLITIC AL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMÂNIA P­­artidul Social-Democrat al Muncitorilor din România — de la al cărui întemeiere se împlinesc 80 de ani — a determinat modificări sem­nificative în raportul de forțe din­tre exploatați și exploatatori, mar­­cînd, așa cum sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, „un mo­ment deosebit în lupta politică a clasei muncitoare". Intr-adevăr, crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România în­scrie un eveniment de amplă sem­nificație istorică în evoluția orga­nizării politice a clasei muncitoare, în desfășurarea luptelor sociale din țara noastră. După cum bine se știe, punctul central al lucrărilor congresului de la 31 martie — 12 aprilie 1893, l-au constituit dezbaterea și a­­doptarea programului partidului. Expunerea teoretică sintetiza evo­luția ideologică a mișcării socia­liste în etapele anterioare ; ea era privită în strînsă legătură de con­tinuitate cu programul cercurilor socialiste din 1886, dar, evident, nu ca o reluare, ci ca o comple­tare și dezvoltare. Revendicările practice înscrise în program aveau un caracter gene­r­­al-democratic, reflectînd etapa istorică de dezvoltare a țării și sarcinile care se desprindeau din aceasta. Pe plan politic, programul for­mula măsuri care ar fi contribuit la democratizarea vieții sociale a țării, la ridicarea conștiinței cetă­țenești, a maselor populare. Ală­turi de ele, figurau revendicări de ordin social-economic vizînd îm­bunătățirea situației muncitorilor și țăranilor. Ideea comunității de interese a clasei muncitoare și țărănimii în lupta împotriva exploatatorilor stră­bate, ca un fir roșu, abordarea pro­blemelor satului românesc, de că­tre mișcarea socialistă. Prin forța cu care a demonstrat rădăcinile exploatării și manifestările aces­teia la sate, Partidul Social-Demo­crat Muncitoresc din România, a dat expresie poziției celei mai îna­intate față de țărănime. Mișcarea noastră socialistă a înțeles că re­zolvarea contradicțiilor generate de sistemul agrar la sate se poate realiza în favoarea maselor numai prin îngrădirea și lichidarea puterii economice și politice a moșierimii. De aceea, programul P.S.D.M.R. prevede răscumpărarea marii pro­prietăți moșierești de către stat și arendarea pămînturilor la țărani prin intermediul comunelor, pre­­ferîndu-se asociațiile țărănești. De asemenea, se precizează o refor­mă a creditului agricol astfel, ca acesta să înlesnească micilor a­­gricultori procurarea de vite, plu­guri, semințe, la o dobîndă accep­tabilă. Intr-un moment in care rămăși­țele vechiului regim feudal erau încă puternice și destul de nume­roase în agricultură, programul P.S.D.M.R. cerea desființarea tutu­ror învoielilor în natură : dijma, zile de presări, căratul, rușietul, etc. Urmînd să fie făcu­te numai cu bani, învoielile tre­buiau reglementate printr-o nouă lege asupra tocmelilor agricole care să apere pe muncitorii agri­coli împotriva despoierii lor de că­tre arendași și proprietari. Nume- C. DIM­ (continuare in pag a 3-a| La Complexul avicol Vaslui Primele succese în producție în cadrul programului de dezvoltare a zootehniei jude­țului, complexul avicol Vaslui ocupă un loc aparte. La rea­lizarea sa s-au afiliat nu mai puțin de 75 cooperative agri­cole de producție. Deși lucrările de construcție nu au avut întotdeauna un ritm normal, complexul intrînd doar parțial in funcțiune, colectivul de lucrători și specialiști de la „A­­vicola" au realizat indicatorii de eficiență planificați, depă­șind la această dată planul trimestrial la carne de pasăre. Recent, a intrat în probe tehnologice hala nr. 6 găini ouătoare, iar hala nr. 7, încheind perioada probelor tehno­logice, a intrat in producție. fi o r p­erioadă de perioadă, colectivul de mun­că de la S.M.A. Vaslui acționează în așa fel, incit sarcinile care îi revin sunt rea­lizate in condiții corespunzătoare. Ca urmare a operativității cu care acțio­nează și a calității pe care o asigură tuturor operațiilor efectuate, mecanicii de atelier con­stituie un sprijin de nădejde al­e colegilor lor, tractoriștii, a căror activitate se desfășoară pe terenurile cooperativelor agricole din zonă. Un fapt recent este semnificativ în această direcție. Toate cele 82 de tractoare și mașinile agricole sunt pregătite pentru a ieși in cîmp. Atenție deosebită acordă membrii colectivu­lui de muncă al atelierului stațiunii, reparării tractoarelor și mașinilor agricole ale S.M.A.­­urilor Laza, Rădeni și Pungești — unități mai noi, care nu au încă posibilitatea să-și repare in întregime, singure, tractoarele și mașinile din dotare. De asemenea, in ultimele săptămîni, colec­tivul de muncă al atelierului mecanic al S.M.A. Vaslui a efectuat reparații de calitate unui număr de tractoare proprietate a I.E.I.L., I.V.C., I.J.COOP, I.P.T.C., Avicola­­ Vaslui. Printre fruntașii acestui colectiv destoinic se află­­ [UNK] comuniștii MIHAI GHEO­RGHIU, CONSTANTIN BIȚĂ, NECULAI CIO­­BANU, Fotop V. Botoșanu S. M. A. Vaslui FRUNTAȘII ZILEI MIHAI GHEORGHE CONSTANTIN BIȚĂ NECULAI CIOBANU I LA VASLUI au început lucrările la alte blocuri de locuințe Cn fiecare an, procesul de mo­dernizare a Vasluiului se ampli­fică tot mai mult. Alături de frumoasele edificii social-cultura­­le ce au schimbat aspectul cen­trului civic, noile cartiere apă­rute în peisajul edilitar au trans­format vechiul tîrg într-o loca­litate în continuă schimbare. Constructorii — făurarii noului oraș — și-au intensificat efortu­rile și au început lucrările la noi blocuri de locuințe în zona din jurul Fabricii de confecții. Du­pă ce au început lucrările de fun­dații la blocul X2 cu 60 aparta­mente și H6 cu 100 apartamente, zilele acestea au început excava­­țiile în vederea turnării fundații­lor și la blocul XI cu 80 aparta­mente. In urma organizării Șantierului 1 Vaslui, pe loturi specializate, au fost create condiții pentru im­primarea unui ritm de lucru a­­lert la toate punctele de lucru. D­acă ar fi să se scrie isto­ria forjă secției a F.R.R. — de la forjarea primu­lui inel de rul­ment și pină as­tăzi, cînd ne pre­gătim să sărbăto­rim două decenii­­ de muncă rodnică metalurgiștilor bir­lădeni, alături de numele unor forjori de presti­giu cum sunt Gr. Moldovan, Vasile și Gh. Zuran, Teo­dor Macarie, Ion Grapă, Alecu­ Lă­cătuș, Constantin Bojan, Cosma Chi­­riac (actualmente pensionar), Gh. Dorneanu (astăzi inginer), Mihai A­­soltanei (astăzi ac­tivist de stat), Alex. Postolache — maistru princi­pal, Nică Ciuraru — tehnician prin­cipal, ing. Ion Ili­­sei și mulți alții — in această isto­rie ar figura ne­greșit și numele tehnicianului prin­cipal, Nae Caleap — din serviciul metalurg-șef. Deși nu face parte din colectivul secției forjă, ci din acel al serviciului­­ me­talurg-șef, N­ae Caleap este legat prin mii de fire de munca și viața for­jorilor birlădeni. Nae Culeap este o­­mul care a luat parte la proiecta­rea și elaborarea procedeelor tehno­logice de forja­re a tuturor i­­nelelor de rul­menți; tot el a pro­iectat S.D.V. pen­tru utilajele forjă și tot el din fost acela care a a căutat continuu noi soluții care să­ genereze atit simțitoare crește­­­re a productivită­ții muncii cit și importante econo­mii de­ metal. Așa se face că tehni­cianul Nae Culeap se numără printre cei mai fecunzi i­­novatori și, mai important, ce­i că inovațiile sale­­ au generat cele mai mari economii de metal. Este su­ficient să arătăm, pentru a demon­stra acest lucru, că una din inovațiile­ sale „Forjarea ine­lelor axiale cu ba­­vură frontală pen­tru M.F.O.“ a a­­dus economii fa­bricii de peste 1.600.000 lei. Dar aceasta nu este singura inovație cu efecte economice substanțiale reali­zate de tehnicianul Nae Culeap. De pildă, inovația „Modificarea con­structivă a p­on­­soanelor de per­forat la M.F.O." a economisit 5000 kg. oțel circa de lucru,­ la cald f o­tel de scule), in timp ce inovația „Procedeu combi­nat de forjare și debavurare pe M.F.O.“, realizată cu maistrul Al. Postolache, a con­dus la obținerea u­­nei economii de 70.000 kg. oțel de rulmenți. Și, desi­gur, lista inovați­ilor realizate de Nae Caleap poate continua; cum in­să nu avem in in­tenție a vorbi de toate inovațiile realizate de el, ne oprim aici, nu în­să înainte de a-i a da cuvîntul pentru ne împărtăși proiectele sale de viitor. „De aproape doi ani mă ocup de liniile automate de forjare. „Wagner", de proiectarea scu­lelor, elaborarea procesului tehno­logic de forjare a inelelor de rul­menți pe aceste li­nii, de modul de exploatare și re­glare a acestor u­­tilaje de mare ran­dament. Și, în afa­ră de îndeplinirea sarcinilor de ser­viciu, am căutat să rezolv, să trans­pun în viață, u­­nele idei care nu mi-au dat pace. Așa se face că pe masa mea de lu­cru se află două inovații pe care le și experimentez in prezent. Este vor­ba de inovația „Soluție de unge­re a sculelor la li­niile „Wagner", care va înlocui ungerea cu ulei și care va genera, după calculele preliminare eco­nomii de peste 500.000 lei. A doua inovație la care lucrez și pe care o experimentez se intitulează „Modi­ficarea constructi­vă a ponsoanelor de matrițat la li­niile automate de forjare „Wagner“ care va aduce fa­bricii economii de peste 200.000 lei prin reducerea consumului de o­­țel de scule creșterea producti­vi­vității muncii". B. CORNIȘA INOVATORUL In confruntare cu ostilitatea acestui început de primăvară P­rin părțile Rafailei, străve­che așezare în zona nordi­că a județului — oamenii, de cînd se știu, sînt într-o continuă înfruntare cu în­dărătnicia pămîntului, pe care l-au smuls cu greu pădurii ce în­conjoară din trei părți satul. Aici, fiecare familie se mîndrește cu robustețea copiilor. Rar gospodari care să nu aibă 5—6 copii. Așa se explică de ce populația­ a sporit necontenit, vechea vatră de lingă marginea pădurii lărgind­u-se me­reu. O nouă așezare s-a conturat pe șesul ce se pierde într-o pantă lină, spre Valea Adîncatei. Acolo, în noua vatră a Rafailei, unde casele de abia își primiseră locatari,­ au început, în ziiua de 23 martie, dislocări de pămînt. In numai cîteva ore ,zeci de case s-au prăbușit, de parcă nici n-ar fi fost. „Pînă la ora 12, nimic nu prevestea alunecarea de pămînt, ne-a spus comunistul Ni­colae Topceanu, primarul comunei To­­direști. Oamenii, trebăluiau prin curți cînd, de undeva s-au auzit strigătele lui Mina Gaiș, Vasile Scafaru și Ion Chelaru. In spate­le caselor acestora, pămîntul se rupea și pornea la vale. Numeroși oameni le-au sărit în ajutor. Au scos de prin case bunurile mate­riale, au evacuat copiii și vitele. Munceau tăcuți, îndîrjiți“. ...La Rafaila, de sus, din centrul satului, fisuri adinei se iveau ne­contenit în scoarța, pămîntului. Porțiuni­ întregi se scufundau, for­­mînd adevărate trepte, peste care suvoiau apele provenite din topi­rea zăpezii,­­căzută, aici,­ în stra­turi de peste 1­2 metri. Constituiți în echipe, conduse de cei mai de nădejde gospodari, dintre care n-au lipsit Costache Humă, Vasile Sandu, Costică Fîrnaru, frații­­ Sca­faru, Constantin Doroftei, Ion I­­vanei­u, Dumitru și Gheorghe Dă­nilă și mulți alții, oamenii nu și-au precupețit eforturile, uitînd pînă și noțiunea timpului. Știau că-i vorba de gemenii lor, de avu­tul agonisit în decursul anilor. Au dovedit oamenii aceștia un adevă­rat eroism. Cum poate fi calificată astfel fapta profesorului Ion Mo­­țiu care, în cumpăna nopții de 23 martie, a scos de sub tensiune re­țeaua electrică, tocmai în momen­tul cînd stîlpii se dislocaseră, fi­rele străfulgerînd jerbe de flăcări peste sat. Ziua de 24 martie a găsit satul în încleștare. „Nu ne dădeam sea­ma că sîntem obosiți, nimeni nu descuraja. Acționam fără zăbavă. Pînă în zori, toți sinistrații au fost repartizați la megieșii lor, ale că­ror case n-au fost afectate de dis­locarea pămîntului" — ne-a po­­povestit George Procopiuc. Ziua de sîmbătă a început cu o adevărată revărsare de lumină și căldură. încă de dimineață, sosi­ră în sat primele transporturi de alimente. Au fost distribuite sute de pîini calde. Tăind culmea dealului, șoseaua fiind acoperită de mormane de pămînt în mișcare, puternice trac­toare transportau remorci pline cu cele trebuitoare oamenilor. GH. ANGHELACHI (continuare in pag a 3-a) La Rafaila, prezentul și viitorul au garanția solidarității cetățenești

Next