Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1818-1893)

1974-03-28 / nr. 1890

a IB11 u­r E c­a C8NTRA2.JI iMVfWUXKK ,M. EMNHS­ OR IAȘI Proletari din toate țarile, uniti-vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Cuvintarea tovarășului NICOLAE CE­AUȘ­ESC­U la Plenara C. C. al P. C. R.­ ­j Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statu­lui, pentru dezvoltarea econo­miei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nive­lului de viață, material și spiri­tual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind mo­dificarea Statutului partidului, a­­vînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organe­lor de partid și de stat, elimi­narea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organiza­torice. Aceasta, fără nici o în­doială, va avea repercusiuni po­zitive asupra activității de con­ducere, atît pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adop­tate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Sta­tut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități în­tre plenare — înlăturîndu-se u­­nele neajunsuri, paralelisme și su­prapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creș­terea rolului și importanței Co­mitetului Executiv în conduce­rea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Per­manent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sec­toarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operati­vă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și șe­dințe inutile. Crearea acestui Bi­rou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să du­că la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la solu­ționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun in fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răs­punderii in muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoa­rele de activitate. Măsurile or­ganizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, de că­tre fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fer­mitatea, cu un înalt spirit de răs­pundere, pentru înfăptuirea ne­abătută a liniei generale a parti­dului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt stabi­lite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarci­nilor și etapelor în care desfă­șurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și sta­tului. De aceea, trebuie să în­țelegem că îmbunătățirea forme­lor de organizare, a struc­turii organizatorice și a me­todelor de muncă este o necesitate și o sarcină per­manentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura u­­nirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statu­lui nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptui­rea politicii partidului de dezvol­tare multilaterală a țării. In ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a ară­tat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practici­lor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, care și-au dovedit unor practici utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismu­lui nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai bu­na repartizare a forțelor partidu­lui în diferite sectoare de acti­vitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a a­­rătat astăzi dimineață, schimba­rea a fost determinată de apro­barea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă deter­minate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — ori­cum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea ple­narei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Națio­nale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și co­munismului în patria noastră, in­teresele bunăstării și fericirii po­porului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Co­mitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României poziției sale socialiste, la întărirea internaționale, la sporirea aportului ei la cauza pă­cii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume, a­­ceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experi­mentăm noul sistem de retri­buție. In toți acești ani, s-au a­­dus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri ; de a­­ceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbu­nătățiri principiale care au modi­ficat în mod radical proiectul. In primul rînd, un proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindeas­că noile relații de producție. Am considerat că este necesar să in­troducem această modificare ți­­nînd seama că noțiunea de sala­rizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe ex­ploatare, pe existența proprietă­ții private asupra mijloacelor de producție. In țara noastră — ca în toate țările socialiste — oa­menii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mij­loacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este ne­cesar să ținem seama de aceas­ta și să adoptăm noțiuni noi ca­re, în măsura posibilului, să o­­glindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revo­luționare petrecute în țara noas­tră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de pro­prietari și, în același timp, de pro­ducători ai tuturor materiale. Introducerea bunurilor noțiunii de retribuire a muncii are o ma­re importanță principială și prac­tică. Ea va trebui să ajute la e­­liminarea unor mentalități înve­chite privind poziția față de pro­prietatea obștească, față de mij­loacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, din­tre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dez­voltarea proprietatea atitudinii noi față de obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloa­celor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materia­le necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a între­gii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fie­cărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retri­buire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin ex­ploatarea muncii altora, că sin­gura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socia­liste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflori­rea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de re­tribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul națio­nal, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decît legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem într-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între venitu­rile mari și veniturile mici, rea­lizarea unei retribuții mai echita­bile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 2005 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate ple­narei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Con­gresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile ple­narei din noiembrie 1973, asigu­rarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a venitu­rilor mici, realizîndu-se o spori­re corespunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai e­­chitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regu­lă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci expresie a preocupării de a asi­­­gura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață în raport cu posibilitățile de care dispune as­tăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simpli­ficarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a co­interesa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în di­ferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indi­cată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă dis­crepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra ra­portul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă celor de sus — aceasta ar duce la a dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posi­bilitatea acordului în toate sec­toarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permi­te ca, pe baza realizării produc­ției fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al crește­rii producției. Sunt și astăzi mun­citori care cîștigă de două ori mai mult decît alții din aceeași categorie.­­Posibilitatea cointere­sării, pe baza obținerii unei pro­ducții suplimentare, există în toate ramurile de activitate, in­clusiv în agricultură. Din toam­nă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîștigul de tona de cărbu­ne livrată. Acesta este, realmen­te, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate în ra­port de producțiile suplimentare. Așa se și explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obținut, după cîte știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de pro­ducție. In această categorie intră și sistemul de premiere și cele­lalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că în for­ma actuală, în ce privește prin­cipiile și nivelele, proiectul este corespunzător și putem să-l a­­doptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superi­oară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte cate­gorii ? Le trecem în jos sau le ridicăm și pe ele mai sus ? O ni­velare între diferitele domenii de activitate nu se poate reali­za ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramu­ră este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lu­crezi în metalurgie, alta să lu­crezi în pădure. Nu subapreciem de loc rolul lucrătorilor din pă­dure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta în electronică, în pro­ducția de mașini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor gene­rale ale țării, ale tuturor oame­nilor muncii; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de as­tăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferite­lor ramuri, considerăm că aceas­tă clasificare este cea corespun­zătoare. Ea va trebui să fie, de­sigur, periodic adoptată la schim­bările ce se produc în fiecare ra­mură, în tehnicitatea sa, în im­portanța ei socială. In acest spi­rit am procedat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelă­rilor din proiect. Am avut în ve­dere să aducem, de pildă, o anu­mită corectură în industria tex­tilă, ținînd seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrea­ză în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să sublini­em preocuparea de a acorda fe­meilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate catego­riile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180— 200 lei. Deci, s-a obținut o ri­dicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se re­nunțe la propunerea de trecere a unei ramuri­­ sau alta la cate­gorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va tre­bui să se țină seama. Mi se pare justă observația că s-a creat prea mare fărîmițare a speciali­o­tăților și meseriilor. De altfel, a­­ceastă problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat probleme­le învățămîntului. S-a dat sarci­nă Ministerului învățămîntului, ministerelor, de a trece la redu­cerea serioasă a fărîmițării spe­cialităților, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de acti­vitate în altul. Deci, observațiile sunt juste și va trebui să reali­zăm cu consecvență hotărîrile lu­ate de Comitetul Central în a­­ceastă direcție. S-a făcut ceva, după cît știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să ac­ționăm în continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul dis­cutat astăzi, se asigură o apropie­re simțitoare între veniturile oa­menilor muncii din industrie din celelalte ramuri ale econo­mi­miei, în special ale țărănimii co­operatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii produc­ției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decît venitul ga­rantat. Anul trecut, unii coopera­tori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate în industrie, înseși veniturile garan­tate apropie și așează pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie și agricultură. Dar, pe baza activității concrete de producție, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ținînd sea­ (continuare în pag. a 2-a) în pagina a 4-a. • Lucrările Sesiunii anuale a Comisiei Economice O.N.U. pentru Asia și Extremul Orient • O declarație a președintelui Liberiei Ședința Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind mo­dificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Ple­narei Comitetului Central al Partidului Co­munist Român din 25—26 martie a.c. și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre a­­doptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste Româ­nia. Na Hiiliii Hak­ma­­îl Mill Mii Soililisti Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, ple­nara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei : Modificările la Constituția Repu­blicii Socialiste România, adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dez­baterii și în plenara Consiliului Național al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pa­nă, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pa­nă — Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modi­ficările unor prevederi ale Con­stituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnă­tate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți po­litice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu a­­ceastă istorică hotărîre, s-a sta­bilit să fie supusă aprobării Ma­rii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socia­liste România. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat atît pe plan in­tern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod fi­resc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel cali­tativ superior a obiectivelor edi­ficării societății socialiste româ­nești, în vederea realizării acestor o­­biective fundamentale. Plenara Comitetului Central al P.C R. a apreciat ca fiind necesară insti­tuirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialis­te România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consi­liului de Stat atît în relațiile in­terne, cît și în relațiile interna­ționale. In unanimitate, Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialis­te România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este a­­ceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a na­țiunii noastre socialiste, omul ca­re întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de­ patriot con­secvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și co­munismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaționalistă Cu toate țările socialiste, cu toate forțele revo­luționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statu­lui nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Republicii Socialis­te România, în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefă­­nescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Ludovic Fraze­­kas, președintele Consiliului ju­dețean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Academi­ei Republicii Socialiste Româ­nia, Eleonora Mărculescu, pre­ședinta Comitetului județean al femeilor — Galați, Richard Win­ter, președintele Consiliului ju­dețean Sibiu al F.U.S., Toma Spi­ridon, maistru la Uzinele „1 Mai“ din Ploiești, Tincu Anton, preșe­dintele Cooperativei agricole de producție din Palazu Mare —• Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.A.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai de masă și obștești, organizațiilor ai clasei muncitoare, țărănimii și inte­lectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susținut cu înflăcărare candidatu­ra tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președin­te al Republicii Socialiste Româ­nia, și-au manifestat încă o da­tă, și cu acest prilej, simțămin­tele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității laborioase, plină de pasiune și dăruire, conducătorului partidului și sta­­­tului nostru pusă în slujba edi­ficării societății socialiste multi­lateral dezvoltate, a înfloririi pa­triei și fericirii poporului, cau­zei socialismului și păcii în lu­me, subliniind că viața și mun­ca celui care conduce cu înțelep­ciune destinele națiunii române întruchipează un strălucit exem­plu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae­ Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sînt indisolubil legate marile reali­zări obținute de România socia­listă în construcția vieții noi pe pămîntul patriei noastre, în ridi­carea continuă a nivelului de ci­vilizație și a bunăstării întregu­lui popor, înaltul prestigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Na­țional al Frontului Unității So­cialiste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii A­­dunări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea de­plină a tuturor organizațiilor ca­re alcătuiesc Frontul Unității So­cialiste, a întregului nostru po­por, plenara Consiliului Națio­nal al F.U.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfac­ția și mîndrie patriotică hotărî­rea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, în funcția de pre­ședinte al Republicii Socialistei România. In unanimitate, plenara Consi­liului Național al Frontului Uni­tății Socialiste a susținut candi­datura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului român și a ho­tărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alege­rea secretarului general al parti­dului ca Președinte al Republi­cii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Na­țional al P.U.S. și-a însușit ho­tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarășu­lui Ion Gheorghe Maurer din funcția de președinte al Consi­liului de Miniștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Națio­nal al F.U.S. și-a însușit hotă­rîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcția de pre­ședinte al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului nal al F.U.S. a hotărît ca Națio­pro­punerile respective să fie pre­zentate Marii Adunări Naționale și în numele Consiliului Națio­nal al Frontului Unității Socia­liste. 4. — Plenara Consiliului Națio­nal al F.U.S. a hotărît convo­carea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unității Socialiste. In încheierea lucrărilor plena­rei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Națio­nal al Frontului Unității Socia­liste, prin votul pe care l-a dat, susținînd hotărîrea și propune­rea Plenarei C.C. al P.C.R., to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU a declarat, în aplauzele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza socialismului și comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creș­terea bunăstării și fericirii po­porului român, politica de co­laborare și pace cu toate națiu­nile lumii. La posturile de radio și televiziune Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România.

Next