Vremea Nouǎ, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1957)

1974-05-03 / nr. 1921

2 Prima treaptă a liceului Pregătire temeinică tinerei generații G­eneralizarea pri­mei etape a lice­ului îngăduie op­timizarea relației școală-întreprinde­­re patronatoare, acțiu­ne de maximă impor­tanță pentru apropierea învățămîntului de nece­sitățile practice, de via­ță. In noile condiții, fi­nalizarea acțiunii de pregătire practică teh­­nico-productivă este cit se poate de clară­­ o pregătire profesională temeinică pentru fieca­re elev. Cum lesne se poate înțelege, tînăra generație va căpăta de­prinderi indispensabile activității practice, du­blate de o pregătire ge­nerală serioasă, pe fon­dul unui nivel politico­­ideologic adecvat. In momentul de față, toți factorii implicați in ac­tul pregătirii practice a elevilor depun eforturi pentru asigurarea ca­drului material cores­punzător : spațiul șco­lar, dotarea atelierelor­­școală și a laboratoare­lor, organizarea spații­lor din întreprinderi, destinate pregătirii prac­tice etc. In sfîrșit, prin re­centa Hotărîre a Consi­liului de Miniștri, elabo­rată în spiritul pre­vederilor Hotărîrii Ple­narei C.C. al I P.C.R. din 18—19 iunie 1973, a fost creat cadrul legal ferm în baza căruia unități­le economice pot trans­fera în școli întreaga a­paratură, utilajele și instalațiile tehnice de care acestea au nevoie în vederea desfășurării instruirii practice. In­­tr-un atare context, este ușor de înțeles că școlile vor avea posibi­litatea să-și întărească baza materială, vor pu­tea crea acel climat de muncă apropiat de cel dintr-o întreprindere a­­devărată. Oricine a parcurs cu atenție Hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 a pu­tut constata că învăță­­mîntul nostru general obligatoriu se structu­rează ferm, în toate ar­ticulațiile sale esenția­le în felul următor : ciclul primar (patru ani), ciclul gimnazial (patru ani) prima treaptă a li­ceului (doi ani) — evi­­dențiindu-se ca un în­­vățămînt unitar, cu durată de 10 ani. In in­­­tervalul temporal res­pectiv, elevii vor be­neficia de o temeinică pregătire teoretică și practică, după care se vor putea integra ușor în producție. Și în a­­cest punct vor avea posibilitatea opțiunii : încadrarea într-o acti­vitate productivă, ori continuarea studiilor în treapta a doua a ciclu­lui liceal. Tinerii care au ales producția își vor putea desăvîrși pregătirea pro­fesională urmind căi foarte la îndemînă, cursuri de calificare ori școli profesionale de scurtă durată. In toate cazurile, drumul deschis. Bunăoară, este cei care au ales producția pot să-și desăvîrșească pregătirea teoretică, să-și lărgească orizon­tul de cultură generală, urmînd cursuri serale ori fără frecvență. Anul școlar 1974/1975 aduce elemente de nou­tate și în ceea ce pri­vește tipul și profilul liceelor — elemente prevăzute, de altfel, și în Hotărîrea Plenarei din iunie 1973. S-au sta­bilit opt tipuri de licee, iar în interiorul acesto­ra vor exista 24 de pro­file : real (real) , uma­nist (umanist) , industri­al (mecanică, tehnică, chimie electro­indus­trială, construcții, me­talurgie, prelucrarea lemnului, industrii ali­mentare, textile și con­fecții, poligrafie, navi­gație, informatică) ; e­­conomic (economic, ali­mentație publică); a­­gricol și silvic (agricol, mecanică agricolă, îm­bunătățiri funciare gospodărirea apelor, sil­și­vicultură și exploatări forestiere) ; sanitar (sa­nitar) ; pedagogic (pe­dagogic) ; artă (muzică, arte plastice, coregra­fie). In noul an școlar, se vor înființa, pe plan național, noi licee, cu deosebire din sfera pro­ducției materiale, iar unele licee real-umanis­­te și economice se vor transforma în licee in­dustriale și agricole. 30 la sută din absolvenții clasei a VIII-a vor fi cuprinși în licee real-u­­maniste, iar 70 la sută — în liceele de speciali­tate. Referindu-ne, concret, la județul Vaslui se cu­vine să precizăm îna­inte de toate tipurile și profilele liceelor din a­­ceastă parte a țării pen­tru anul școlar 1974— 1975 : real (real) ; uma­nist (umanist) ; indus­trial (mecanică, electro­tehnică, chimie indus­trială, construcții, pre­lucrarea lemnului, in­dustrii alimentare, tex­tile și confecții) ; agri­col și silvic (agricol, me­canică agricolă); peda­gogic (pedagogic). Se observă ușor că sfera liceelor de specia­litate s-a lărgit. In a­­nul școlar 1974/1975 ia ființă Liceul de meca­nică agricolă din Ne­grești , Liceul real-u­­manist nr. 2 Vaslui se transformă in Liceul de textile și confecții Vas­lui, iar Liceul economic Vaslui se transformă in Liceul de electrotehnică Vaslui. Publicăm mai jos rețeaua liceelor cu clase de bază și afi­liate pentru anul școlar 1974—1975. V­ , V . V­j Rețeaua liceelor cu clase de bază­­ și afiliate pentru anul școlar 1971-1975 A. LICEE REALE­ UMANE 1. Liceul „Mihail Kogălnicea­­nu“ Vaslui : clase de bază 6­ 2 umane, cu 76 de elevi și 4 re­ale cu 152 de elevi. Clase afiliate. 12 clase cu 432 de elevi : Văleni, Tanacu, Munteni de Jos, Costești, Corni- Albești, Poenești, Oșești (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare) , Lipovăț, Bogdana, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Pungești (clase umane cu câte 36 de elevi fie­care). 2. Liceul „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ Bîrlad: clase de bază 7: 2 umane cu 76 de elevi și 5 reale cu 190 de elevi. Clase afiliate: 7 clase cu 252 de elevi: Ivești, Vinderei, Po­gana, Iana, Perieni, Grivița (cla­se reale cu câte 36 de elevi fie­care), Coroiești (clasă umană cu 36 de elevi). 3. Liceul „Gheorghe Roșca-Co­­dreanu“ Bîrlad: clase de bază 4: 1 umană cu 38 de elevi și 3 re­ale cu 114 elevi. Clase afiliate: 6 clase cu 216 elevi : Alexandru Vlahuță, Ce­­pești-Bogdănița (clase umane cu câte 36 elevi fiecare) , Banca, Șuletea, Zorleni Băcani, (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare). 4. Liceul „Cuza Vodă“ Huși: clase de bază 4: 1 umană cu 38 de elevi și 3 reale cu 114 elevi. Clase afiliate: 7 clase cu 252 de elevi: Boțești, Arsura (clase umane cu câte 36 de elevi fieca­re); Duda-Epureni , Școala Du­da, Tătărăni, Oltenești, Hoceni, Crețești (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare). 5. Liceul Negrești: clase de bază 2: 1 umană cu 38 de e­­levi și 1 reală cu 38 de elevi. Clase afiliate : 5 cu 180 de e­­levi : Dumești, Todirești, Vultu­rești, Rebricea (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare), Gîr­­ceni (clasă umană cu 36 de e­­levi). 6. Liceul Puiești: clase de ba­ză 2 : 1 umană cu 38 de elevi și 1 reală cu 38 de elevi. Clase afiliate: 3 cu 108 elevi: Dragomirești, Gherghești, Voi­­nești (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare). 7ă 7. Liceul Codăești: clase de ba­s: 1 umană cu 38 de elevi și 1 reală cu 38 de elevi. Clase afiliate: 4 cu 144 de e­­levi , Dănești, Solești, Tăcuta, (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare); Miclești, (clasă umană cu 36 de elevi). 7ă 8. Liceul Murgeni: clase de ba­2: 1 umană cu 38 de elevi și 1 reală cu 38 de elevi. Clase afiliate . 4 cu 144 de e­­levi: Blăgești, Epureni, Găgești (clase reale cu câte 36 de elevi fiecare), Mălușteni (clasă uma­nă cu 36 de elevi). B. LICEE PEDAGOGICE 9. Liceul pedagogic „Alexan­dru Vlahuță“ Bîrlad; clase de bază; 3 cu 108 elevi. C. LICEE AGRICOLE : 10. Liceul agricol Huși : clase de bază: economic; 2 clase cu 76 de elevi ; îmbunătățiri fun­ciare și gospodărirea apelor: 2 clase cu 76 de elevi; mecanică a­­gricolă; 2 clase cu 76 de elevi; agricolă ; 6 clase cu 228 de elevi. Clase afiliate. a) Profil agri­col: școlile generale din Vut­­cani, Vetrișoaia, Pădureni, Lun­ca Banului, Bunești-Averești — Averești, Berezeni, Fălciu, Stăni­­lești, Ghermănești­­— Drînceni, Grumezoaia — Dimitrie Cante­­mir (cu clte 36 de elevi fiecare). b) Profil mecanic agricol: Școala profesională de m­ecanici agricoli Zorleni: 4 clase cu 144 de elevi; școlile generale Vi­­ișoara, Roșiești, Tutova, Bogdă­­nești, Laza (cu cîte 36 de elevi fiecare). 11. Liceul de mecanică agrico­lă Negrești. Clase de bază: 4 cu 152 de elevi; clase afiliate. Școlile generale Băcești, Ivănești Delești (cu cite 36 de elevi fie­care). D. LICEE INDUSTRIALE . 12. Liceul de mecanică Bîrlad: clase de bază; mecanică : 11 cla­se cu 418 elevi; electrotehnică: 3 clase cu 114 elevi. Clase afiliate. Școala profesio­nală de pe lingă întreprinderea de ventilatoare și instalații de ventilație Vaslui: 10 clase cu 360 de elevi; Școala generală nr. 2 Bîrlad : 1 clasă cu 36 de elevi; Școala generală nr. 2 Huși; 2 clase cu 72 de elevi; Școala ge­nerală nr. 1 Vaslui: 2 clase cu 72 de elevi. 13., Liceul de electrotehnică Vaslui: clase de bază: 8 cu 304 elevi; electrotehnică: 6 cu 228 de elevi; mecanică: 2 cu 72 de elevi. Clase afiliate: mecanică. Școa­la generală nr. 1 Bîrlad: 2 clase cu 76 de elevi; școlile generale nr. 3 Bîrlad, nr. 8 Bîrlad, nr. 9 Bîrlad, nr. 4 Vaslui, nr. 5 Vas­lui ( 2 clase fiecare cu clte 72 de elevi). 14. Liceul de textile și confec­ții Vaslui: clase de bază: 3 cu 114 elevi; clase afiliate­ pentru U.J.C.M. Vaslui; Școala generală nr. 5 Vaslui (1 clasă cu 38 de elevi). 15. Liceul de industrie alimen­tară Huși: clase de bază: 4 cu 152 de elevi. 16. Liceul de construcții Vas­lui: clase de bază; construcții: 5 clase cu 190 de elevi; prelu­crarea lemnului: 2 clase cu 76 de elevi; electrotehnică: 2 clase cu 76 de elevi; chimie industria­lă: o clasă cu 38 de elevi; pen­tru M.E.F.M.C. Clase afiliate . Școala genera­lă nr. 1 Vaslui: prelucrarea lem­nului (1 clasă cu 36 de elevi); pentru M.E.F.M.C.; Școala gene­rală nr. 4 Huși: construcții (1 clasă cu 36 de elevi); Școala ge­nerală nr. 2 Bîrlad: prelucra­rea lemnului, 1 clasă cu 38 de elevi; pentru U.J.C.M. Vaslui; Orchestra „Izvorașul" a Ca­sei pionierilor din Vaslui in spectacolul festiv dedicat ani­versării a 25 de ani de la în­ființarea Organizației pionie­rilor. In centrul dezbaterilor Activitatea elevilor interni P­entru colectivul de comu­niști de la Liceul pedago­gic „Al. Vlahuță" din mu­nicipiul Bîrlad, urmărirea modului cum se pregătesc elevii — viitori dascăli — cum își completează cunoștințele că­pătate în orele de curs, întrebuințează timpul liber, cum a devenit o preocupare de prim ordin. O demonstrează și dez­baterile care s-au purtat în ul­tima adunare generală deschisă a organizației de partid, avînd ca temă modul cum se desfășoa­ră activitatea elevilor interni, ei reprezentînd un procent însem­nat din numărul total al elevi­lor. Așa cum s-a precizat de la bun început, rezultatele la învățătu­ră ale elevilor interni sunt în acest an superioare celor din anii ante­riori; dificultățile legate de res­pectarea disciplinei, sunt din ce în ce mai rare ; s-au obținut re­zultate bune și în celelalte di­recții de activitate. Organizația de partid a considerat că se poa­te face mai mult, motiv pentru care a trecut la dezbaterea pro­blemei în plenul colectivului. Pregătirea adunării a fost pre­cedată de un test. In cinci ani diferiți de studiu a fost difuzat un chestionar care cuprindea printre altele, următoarele în­trebări : Câ­ timp acordă fiecare elev studiului individual ? In ce măsură îl ajută orele de medi­tație ? In ce măsură îl satisface activitatea cultural-sportivă? etc. Rezultatele testului au eviden­țiat unele realizări în activita­tea cu elevii interni. Este loc fi­rește pentru mai mult și mai bine, fapt ilustrat, de altfel, și de dezbaterile din adunare. Bu­năoară, se sublinia cu acest pri­lej că nu toți profesorii dirigin­­ți acordă o atenție satisfăcătoare problemelor elevilor interni, că unii profesori de serviciu nu con­trolează și nu iau măsuri opera­tive pentru remedierea unor ne­ajunsuri în activitatea zilnică din internat, că timpul liber al ele­vilor nu întotdeauna este consu­mat cu­ activități care să-i atragă și să-i ajute să-și însușească nor­mele de civilizație și­ elementele de cultură impuse omului nou al societății noastre, că destul de timid s-a organizat auto-gospodă­­rirea în cămin și în clase. Ceea ce a caracterizat adunarea a fost, după părerea noastră, dialogul deschis, grija pentru pregătirea viitorului dascăl, care, așa cum arăta în cuvîntul său prof. Ioan Timuș, trebuie privit sub toate aspectele, ca om de carte, acti­vist, îndrumător și animator al vieții culturale, cetățean. S-au cristalizat cu această o­­cazie cîteva direcții prioritare spre care trebuie să se îndrepte atenția organizației de partid, a tuturor profesorilor și educato­rilor școlii ; participarea sistema­tică a profesorilor la activitatea de meditații ; o mai bună legă­tură între diriginți și pedagogi pentru cunoașterea elevilor și în­tărirea autorității pedagogilor ; o mai atentă organizare a forme­lor și metodelor de petrecere timpului liber pentru elevii m­­a­terni etc.­­Se menționa, în acest sens, că o serie de acțiuni sunt slab popularizate și nu întotdeau­na reușesc să atragă mase mari de elevi ; nu sunt folosite sufi­cient secțiile școlii populare de artă, care funcționează în liceu; competițiile sportive nu sunt spri­jinite de colectivul catedrei de educație fizică etc.). Nu au lipsit propunerile: să se acorde o mai mare atenție mo­dului cum își petrec elevii timpul liber îndeosebi sîmbătă după-a­­m­iază și duminica ; să se lan­seze o serie de acțiuni auto-gospodărirea (prof. privind Oltea Rășcanu) ; la organizarea activi­tăților extra-școlare ale elevilor să participe nu numai catedre­le de limbă română, de sport și muzică, ci și celelalte catedre (prof. Nicolae Ghețău) ; să se gă­sească o modalitate eficientă de folosire a banilor realizați de elevi prin activitatea patriotică (prof. Romeo Apărătoaie) ; să se repare urgent stația de radiofi­­care, instrument de mare utili­tate în activitatea de educație ; să se formeze un colectiv al clu­bului liceului și să se introducă un sistem de evidență a activi­tății desfășurate de profesorii de serviciu în internat (prof. Ilie Ghioroaie) ; distribuirea bilete­lor de spectacole să se facă prin intermediul diriginților care tre­buie să explice elevilor tema spectacolului ce se vizionează (prof. Cecilia Costică) ; să se in­siste­ asupra educației estetice a elevilor (prof. Ioan Timuș) etc. Biroul organizației de l’ partid, întreaga masă de comuniști, cei­lalți profesori și pedagogi parti­cipanți la adunare au, în viitor, un larg cîmp de activitate. Toți se cuvine să contribuie la for­marea viitorilor dascăli care se vor îndrepta spre catedră, și vor contribui, la rîn­dul lor la forma­rea viitorului cetățean al țării. EMILIAN MUNTEANU Dialog fructuos dintre noile orientări în educația intelectuală a preșco­larilor se numără și introducerea jocurilor logice, prin intermediul cărora se transmit, într-o gamă bogată, cu­noștințe, priceperi și deprinderi. Jocurile logice, avînd obiective educative precise, constituie un fundament al dezvoltării gîndirii logice, al dezvoltării capacității intelectuale. Pentru o informare cit mai corectă a colectivului de e­­ducatoare din județul Vaslui, în legătură cu problema în dis­cuție, Inspectoratul școlar și Casa corpului didactic au orga­nizat, la nivelul orașelor din județ, dezbaterea pe tema : „Jocu­rile logice și eficiența lor educativă“. In organizarea acțiunii, de un real folos s-a dovedit materialul teoretic pus la dis­poziție de lect. univ. Elena Someșanu de la I.C.P.P.D., Filiala Iași, privind organizarea și desfășurarea jocurilor logice. Materialul a fost dat spre studiu și în vederea aplicării practice în diferite unități preșcolare. Scopul a fost acela de a cunoaște aspectele teoretice și valențele sale educative în funcție de particularitățile de vîrstă ale copiilor și de nivelul lor general de dezvoltare. După confecționarea, în fiecare unitate, a trusei necesare și desfășurarea exercițiilor de familiarizare a copiilor cu a­­cest instrument de lucru (cunoașterea pieselor, recunoaș­terea, scrierea, gruparea, adunarea și clasarea lor, în funcție de atributele stabilite), s-a trecut în mod organizat la des­fășurarea de jocuri logice, simple. Au fost necesare activitățile prealabile pomenite, știut fi­ind că un copil poate efectua o anumită acțiune sau ac­tivitate, numai dacă a înțeles bine ceea ce i se cere să facă, dacă are reprezentări clare, dacă a efectuat el sin­gur, în mod repetat, aceste acțiuni. După prima etapă s-a trecut, firesc, la dezbaterea temei și demonstrarea unui număr de 6—8 jocuri logice, de fiecare dată altele. Acțiunea s-a desfășurat în centrele Vaslui, Bîrlad și Huși. O acțiune de maximă importanță a fost eșalonarea activi­tăților în funcție de dificultatea lor. S-au succedat firesc jocu­rile de reproducere, jocul intersecțiilor, al diferențelor etc., purtînd denumiri sugestive: „Dacă vrei să-mi dai“, „Săcule­țul fermecat“, „Ghicitoare cu cîntec“, „Băltoaca“ ș.a. NATALIA ANDRIAN, inspector școlar P VREMEA NOUĂ Sport ■ Sport Din activitatea comisiilor C.J.E.F.S. Voleiul vasluian și resursele lui de afirmare . După opinia dumneavoastră tovarășe profesor Gheorghe Lu­­pu, și în calitatea dv. de pre­­­ședinte al Comisiei județene de volei, care sunt principalele rea­lizări ale voleiului vasluian în anul 1973, și primele patru luni ale anului curent ? — Aș menționa în primul rînd, asigurarea unui calendar compe­­tițional cit mai complet pentru echipele divizionare de juniori și școlare, în afara întrecerilor din cadrul campionatului repu­blican. Astfel, sub îndrumarea comisiei au avut loc 4—5 compe­tiții la nivel destul de ridicat, la care au participat, ca invitate, echipe valoroase din alte județe, întreceri organizate la Huși și­­ Bîrlad. In aceste împrejurări s-a „călit" echipa „Comerțul" Huși, care a promovat în divizia națio­nală a juniorilor. In altă ordine de idei, putem vorbi de înfiin­țarea de noi secții de volei în asociațiile sportive din întreprin­deri și instituții — spre exemplu: „Filatura", „Confecția", „Sănăta­tea" din orașul Vaslui, Fabrica de ciorapi din Huși, organizarea a încă două echipe de volei la I.E.P.A.M. Bîrlad, pe lingă altele din asociațiile sportive ale muni­cipiului. Un sprijin deosebit am acordat și continuăm să acordăm celor două secții de volei pentru copii de la Școala sportivă de e­­levi Bîrlad. Mai pot fi înscrise, în rîndul­­ reușitelor, competiții dotate cu diverse cupe la care am înregistrat o participare evi­dent mai bună decit în anii pre­cedenți. — Cum arată programul com­­petițional județean, municipal și orășenesc al echipelor de volei participante la întreceri locale, interjudețene și republicane ? — In campionatul republican al școlarilor și juniorilor, urmea­ză să se dispute turul al II-lea și al III-lea și turneul final con­tând pentru ediția 1973—1974. Spre sfîrșitul anului, echipa fe­minină din județ, va fi prezentă la prima parte a ediției 1974— 1975. Calificările­, pentru echipele masculine și feminine, pentru a­­celași campionat, se vor desfă­șura în patru etape : locală, ju­dețeană, interjudețeană și de zo­nă. Pînă la faza­ județean­ă, vom organiza concursul republican al copiilor la mini-volei. O participare de masă a echi­pelor de volei, va fi asigurată de tradiționalele jocuri dotate cu „Cupa de vară", Spartachiada de vară a sindicatelor, Cupa „Femi­­na", „Cupa textilistelor" etc. Competiții de durată mai mare sunt rezervate echipelor femini­ne și masculine care activează în campionatele orășenești și municipal. La Bîrlad, există și un campionat municipal rezervat elevilor din școlile generale și licee. — Despre preocuparea comi­siei cu privire la popularizarea voleiului ce ne puteți spune ? — In acest scop, comisia cu sprijinul efectiv al C.J.E.F.S. și al Consiliului județean al sindi­catelor s-a preocupat de orga­nizarea unor cursuri de instruc­tori sportivi și arbitri pentru ma­joritatea asociațiilor sportive. In colaborare cu comitetele U.T.C., am inițiat competiții voleibalis­­tice demonstrative, în care s-a urmărit dezvăluirea unor frumu­seți ale acestui joc de echipă. Cu ajutorul sectorului tehnic al C.J.E.F.S., în același scop, a a­­vut loc un schimb de păreri cu profesorii de educație fizică din Vaslui. încă din toamna anului trecut, numărul cadrelor calificate cu specialitatea volei s-a mărit prin venirea unor profesori de educa­ție fizică care sunt și antrenori, cum ar fi Constatin Giurgiu și Toader Ciocan. Dispunem în pre­zent­ de peste 100 de instructori sportivi la volei, din care 20 în întreprinderi și instituții, 30 în comune și 60 în școli. De aseme­nea, nu putem să nu-i amintim pe cei 30 de arbitri calificați care pot asigura conducerea compe­tentă a tuturor jocurilor de volei. In prezent, la Consiliul județean al sindicatelor se desfășoară un curs seral de formare de noi in­structori sportivi și pentru volei. Intenționăm să organizăm un astfel de curs și pentru tinerii de la sate. Cursul urmărește for­marea unor instructori obștești pregătiți multilateral , teoretic, practic și medical, urmînd ca du­pă absolvire, prin examen, să obțină carnetul de instructor și de arbitru de volei. — Care sunt obiectivele ce le vreți atinse în această perioa­dă ? — O simplă enumerare a prin­cipalelor noastre preocupări re­liefează faptul că și noi ne în­scriem în sarcinile trasate mișcă­rii sportive de conducerea parti­dului. Consolidarea noilor secții de volei și asigurarea unor în­treceri care să ofere echipelor prilej de afirmare. Totodată, ur­mărim acordarea unui sprijin mai eficient, și acestor ramuri sportive, de către factorii care răspund de acest domeniu de ac­tivitate în întreprinderi și in­stituții. Organizarea unor con­cursuri, cu caracter propagandis­tic și de verificare, la Vaslui, Bîrlad și Huși. Fiindcă există încă asociații sportive care nu au echipe de volei, atenția noas­tră este îndreptată spre unități ca Întreprinderea pentru prelu­crarea lemnului, Fabrica de ma­teriale izolatoare, întreprinderea de ventilatoare și instalații de ventilație, asociația sportivă „Constructorul" Vaslui, unde sînt condiții pentru activarea unor formații masculine de volei. Firește, sîntem conștienți că mai avem multe de făcut pentru ridicarea voleiului vasluian la nivelul consacrării. Socotim că de-abia sîntem la porțile consa­crării. Sperăm că în viitorul a­­propiat vom realiza acest dezi­derat. Interviu realizat de CR. LALUCI Rezultatele etapei a 25-a a campionatului Diviziei A la fotbal Etapa a 25-a a campionatului diviziei A la fotbal, a fost favo­rabilă formațiilor gazdă care, în unele partide, au obținut victorii la scoruri categorice. Astfel F. C. Constanța a învins cu 4—0 (1—0) pe lidera clasamentului, echipa Universitatea Craiova. Meciul des­fășurat pe ploaie în prima repri­ză și pe un teren desfundat care a îngreunat controlul balonului, a fost dominat de gazde care s-au acomodat mai bine cu condițiile dificile de joc. Au marcat : Măr­­culescu (2), Bălosu și Constanti­­nescu. Tot cu 4—0 (1—0), Sport Club Bacău a cîștigat jocul cu Politehnica Iași. Autorii goluri­lor : Dembrovschi, Băluță, Pană și Catargiu. O partidă viu dispu­tată, de bună factură tehnică, a fost cea de la Timișoara între Politehnica și Dinamo București. După o repriză albă, dinamo­­viștii au deschis scorul prin Du­­mitrache. In minutul 65 gazdele au egalat prin Bungău, care a transformat o lovitură de la 11 m. Apoi, după alte două minute, Dașcu a majorat scorul, iar în minutul 85 Pîrvu a înscris al treilea gol. Scor final : 3—1 (0—0) în favoarea studenților ti­mișoreni. In celelalte meciuri s-au înre­gistrat următoarele rezultate : Ploiești: Petrolul — Steaua 2—0 (1—0). Brașov : Steagul Roșu — C.F.R. Cluj 3—0 (2—0). Cluj : Universitatea — C.S.M. Reșița 1—1 (1—0). Arad : U.T.A. — A.S.A. Tg. Mureș 2—0 (1—0). București : Rapid — Jiul Pe­troșani 1—0 (0—0). București : Sportul Studențesc— F. C. Argeș Pitești 3—0 (21-0). In clasament continuă să con­ducă formația Universitatea Cra­iova cu 34 puncte, urmată de F.C. Constanța — 30 puncte (golave­raj plus 15), Dinamo — 30 puncte (golaveraj plus 11) etc. (Agerpres) Pe scurt astăzi se va da startul în cea de-a 15-a ediție a tradiționalei competiții cicliste internaționale „Cursa munților" organizată de clubul Dinamo. Alături de rutieri fruntași din țara noastră, vor concura alergători consacrați ai cluburilor Ruda Hvezda (Ceho­slovacia), Dinamo (U.R.S.S.) și Dynamo (R.D. Germană). Prima etapă va avea loc pe ruta Sinaia — Chichiș — Sinaia (125 km.) iar cea de-a doua se va alerga sîmbătă pe distanța Sinaia—Bănești—Sinaia (85 km.). Ultima etapă programată dumi­nică se va disputa pe ruta Si­naia—Ploiești—București (122 km.) cu sosirea pe stadionul 23 August, înaintea cuplajului de fotbal de divizia A. „Cursa Munților" constituie un ultim e­­xamen de verificare a cicliștilor noștri înaintea participării la „Cursa Păcii". ★ (Agerpres) SAO PAULO 2 (Agerpres). Echipa Braziliei care se pre­gătește pentru turneul final al campionatului mondial de fot­bal, a întîlnit miercuri, pe sta­dionul din Sao , Paulo, echipa Austriei pe care n-a putut-o în­vinge, jocul încheindu-se cu un rezultat de egalitate: 0—0.

Next